Provizorat, blocaje şi suspendări – Bilanţul negru al administraţiei maramureşene

Premieră neagră! 2012-2016 a fost, de departe, cel mai tumultos mandat pentru administraţia locală din toată perioada postdecembristă. Circa 10% dintre administraţiile maramureşene funcţionează pe bază de provizorat: unele nu au consiliu local, altele au primari interimari din motive ce ţin de deces, demisie, ANI sau justiţie. Pentru acestea, alegerile din luna iunie ar însemna o intrare în normalitate după 2 sau chiar 3 ani de provizorat şi administraţie pe muchie de lege. Urmează o analiză neromanţată a blocajelor, suspendărilor şi provizoratului din primăriile maramureşene. 

 

 

Trei primari demişi după ce au fost declaraţi incompatibili de ANI şi au pierdut procesul în instanţă, doi demisionari, unul decedat, unul demis în urma unei condamnări definitive şi o comună fără consiliu local. Pe scurt, tabloul sumbru al unei părţi importante a administraţiei maramureşene, care, de câţiva ani, funcţionează pe bază de provizorat.

Circa 10% dintre primăriile maramureşene nu au primar, fiind conduse de un interimar sau consiliu local. Alegerile parţiale care ar fi rezolvat problemele au fost un preţ prea greu de plătit de guvernanţi, aşa că, în multe cazuri, perioada 2012-2016 a fost doar o lungă aşteptare sau un lung stand-by.  Un record sumbru şi o hartă a blocajelor, interimatelor şi provizoratului.

 

Dumitru Dumuţa, county manager al judeţului Maramureş confirmă că: „Nu am cifre, dar în mod cert numărul de acum de încetări înainte de termen al mandatului de primar, ca o consecinţă a altceva decât decesul, nu cred că s-a mai întâlnit în alte mandate. Cu toate că acum 8 ani a apărut o modificare la lege privind pierderea calităţii de primar ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe listele căruia ai fost ales. Chiar dacă a apărut acea prevedere, nu s-a întâmplat ca primarii să-şi piardă mandatul prin demisie din partid. Pur şi simplu nu demisionează şi atunci excluderea din partid nu duce la încetarea mandatului.

Sunt mult mai multe cazuri de încetare a mandatului de primar în special din cauza stării de incompatibilitate sau a stării de conflict de interese.

Din cauza săvârşirii de infracţiuni nu au fost multe cazuri nici acum, şi nici în trecut. Nici demisii nu reţin să fi fost în trecut, cu excepţia cazului primarului din Baia Mare, care a devenit senator, dar acesta a fost un caz fericit pentru că a fost opţiunea lui.

Dereglările din teritoriu din acest mandat s-au simţit la nivel judeţean în special în cazul de la Bocicoiu Mare. Pentru că, neexistând Consiliu Local, nu se adoptă acea hotărâre de stabilire a modalităţii de delegare a gestiunii sistemului de salubritate, iar aceasta ne pune în situaţia să nu putem să adoptăm documentaţia pentru Zona 2 Sighet privind proiectul de Gestiune Integrată a Deşeurilor. Nu putem spune că defecţiunile administrative dintr-o comunitate locală din judeţ nu este şi o defecţiune la nivel judeţean. Pentru că judeţul se compune din toate localităţile, realizarea serviciilor publice de interes judeţean prin sprijinirea autorităţilor locale trebuie făcută şi acolo.

Şi dacă nu avem ce sprijini sau coordona, este mai complicat. Asta unde e vorba de consilii locale. Unde este vorba de primari, acolo funcţia se preia de către viceprimar, dar pot apărea surprize şi blocaje, cum a fost la Săpânţa.

Pe de altă parte, sunt defecţiuni de tehnică legislativă, pentru că redactarea actelor normative nu este suficient de clară. Dar sunt defecţiuni şi din cauza interpretării legii, adică acea interpretare pozitivă în sensul în care produce efecte, şi nu în sensul restrictiv. Administraţia trebuie să funcţioneze”.

 

Vreţi exemple? Vă dăm. De departe, cel mai mediatizat caz a fost cel din Săpânţa, unde fostul primar Gheorghe Stan şi-a pierdut mandatul din cauza unei condamnări la închisoare cu suspendare. A urmat un lung şir de scandaluri, revolte şi blocaje.

Robert Orzan, secretarul primăriei Săpânţa, povesteşte: „A fost un mandat foarte greu pentru Săpânţa. În 2012 am fost numit secretar în Spânţa şi am preluat mandatul împreună cu fostul primar, Stan Gheorghe. Între timp, în 2014 primarul a fost condamnat la închisoare cu suspendare.

S-a emis ordinul prefectului de demitere din funcţia de primar şi în momentul respectiv a început să facă scandaluri şi mitinguri de susţinere, pentru că nu a vrut să plece în mod civilizat. Apoi a preluat funcţia viceprimarul din acea vreme. Dar a primit şi el condamnare.

Ce s-a întâmplat? Primarul, iniţial când a fost prins şi cercetat pentru conducere fără permis şi declaraţie mincinoasă că şi-a dat identitate falsă, a primit două condamnări: una pentru conducere fără permis şi una pentru mărturie mincinoasă. Dar culmea a fost că, atunci când l-a oprit poliţia, s-a înţeles cu viceprimarul să declare că el a condus. Şi automat, declarând mincinos, i s-a făcut dosar penal şi viceprimarului şi, demonstrându-se că a minţit în favoarea primarului, a primit şi el condamnare de 8 luni de închisoare cu suspendare. Primind condamnarea, şi viceprimarul şi-a dat demisia şi automat şi-a pierdut şi calitatea de primar interimar.

 

Înainte de a fi condamnat definitiv, viceprimarul a vrut dizolvarea Consiliului Local, că era susţinut din spate de fostul primar. Înainte de a-şi da demisia viceprimarul, care era primar interimar, având în vedere că era majoritatea din PSD, ca să nu fie demişi doi care erau cu probleme şi să vină următorii, viceprimarul nu a vrut să convoace şedinţă de Consiliu Local pentru a se ajunge la dizolvarea Consiliului. Că ştiţi că, în baza legii, dacă nu au loc trei şedinţe ordinare consecutive, automat se dizolvă Consiliul. S-au făcut nişte presiuni inimaginabile pe la mai multe instituţii şi s-a ajuns chiar la proces în Instanţă pentru dizolvarea Consiliului. Dar a dat Dumnezeu că a primit şi viceprimarul condamnare şi aşa s-a ajuns să se numească un alt viceprimar, după ce Consiliul a scăpat de dizolvare, iar acest om îndeplineşte funcţia de primar interimar în momentul de faţă.

De la sfârşitul lui 2013, Primăria n-a mai funcţionat cum a trebuit. De atunci au început problemele şi s-a blocat toată comuna. Dar pe ei nu i-a interesat. I-a interesat numai să fie la putere.

Problema este că avem o lipsă de peste 20 de miliarde lei vechi. Consilierii şi actualul viceprimar au făcut demersuri la autorităţi, dar încă nu a apărut nimeni să verifice. Au făcut nişte contracte păguboase şi fără acoperire, asta în complicitate cu concubina fostului primar, care era contabilă. S-au făcut nişte controale de la Curtea de Conturi, dar procesele verbale au fost ascunse de contabilă şi de fostul primar. Nu le-au prezentat Consiliului Local pentru că erau nişte lucruri foarte grave pe linie contabilă.

Abia după ce au fost înlăturaţi cei de la conducere, noi am aflat că din 2013 s-au făcut controale şi s-au trasat nişte sarcini pentru îndreptare şi pentru a nu prejudicia Primăria. Dar nu s-au luat măsuri, ci au ascuns Consiliului Local. După ce actualul viceprimar a preluat funcţia, am găsit prin sertare procesele verbale. Parcă Primăria noastră este blestemată.

În alte părţi se poate lucra liniştit şi se pot face multe lucruri pentru comunitate, dar la noi sunt mereu probleme. Acum vin alegerile şi vom vedea. La noi de fiecare dată sunt mulţi candidaţi, parcă e o obsesie pentru funcţia asta, şi am înţeles că fostul primar încă mai are tupeul şi vrea să candideze din nou. Pe mine nu mă interesează cine va fi, dar vreau să se poată lucra liniştit şi să se facă ceva pentru comună, că suntem sătui de scandaluri şi de certuri”.

 

Tot în premieră, Maramureşul a avut doi primari care au demisionat: Alexandru Dragoş din Cavnic şi Toader Mihali din Borşa, funcţia de primar fiind preluată iniţial de viceprimari. La Borşa s-au organizat alegeri, în urma cărora fotoliul de primar a revenit lui Sorin Timiş. La Cavnic, s-a mers pe varianta interimatului, atribuţiile de primar fiind preluate de fostul viceprimar Vladimir Petruţ.

Agenţia Naţională de Integritate a tulburat şi ea apele în Maramureş. Fostul primar de Borşa, demisionarul Toader Mihali, a fost acuzat de conflict de interese de natură penală pentru că în perioada 2012 – 2013, Primăria Oraşului Borşa a încheiat şi derulat contracte comerciale în valoare de 337.710,15 Lei cu S.C. BORŞA TOPCAD S.R.L.(societate  comercială în cadrul căreia Toader Mihali a deţinut în perioada 13 mai 2011 – 03 iulie 2012 calitatea de asociat şi funcţia de administrator).

 

Tot din cauza ANI şi-a pierdut funcţia de primar Gheorghe Vraja, primarul comunei Giuleşti, găsit în stare de incompatibilitate începând cu data de 10 mai 2012, întrucât acesta nu şi-a încetat raporturile de serviciu din funcţia de Secretar al Comunei Giuleşti, pe perioada participării la alegerile locale din Comuna Giuleşti pentru funcţia de Primar al comunei. Astfel, acesta a încălcat dispoziţiile legale potrivit cărora „funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu. Funcţionarii publici de conducere pot candida pentru funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu”. Acum, prerogativele de primar sunt asigurate de viceprimarul Gheorghe Bedeoan.

 

Mai nou, tot din cauza ANI, şi-au pierdut mandatele primarul din Remetea Chioarului, Ioan Buzdugan, în cazul căruia ANI a constatat, în anul 2013, existenţa conflictului de interese de natură administrativă şi penală ca urmare a emiterii / încheierii de către persoanele evaluate a unor acte administrative sau juridice prin care s-a realizat un folos material pentru sine, soţ sau rudele sale de gradul I ori pentru un afin până la gradul II, inclusiv şi Pavel Ţiudic, primarul din Repedea, care a rămas şi el fără funcţie pe motiv de incompatibilitate. 

 

Pavel Ţiudic, fost primar Repedea, explică: „M-au lovit înainte de alegeri. Aşa se întâmplă la noi. Camera Deputaţilor şi Senatul nu-şi fac datoria, că dacă-şi făceau, nu ajungeam aici. Să vă spun cazul meu. Am devenit primar în 2004, în iulie. Am avut o firmă din ’94. În 2002 eram viceprimar şi nu era legea aceea să predai firma, şi în 2002 l-am luat pe fiul meu să fie administrator, iar eu am rămas cu 49% din acţiuni. În 2004, când am devenit primar, în 24 decembrie m-am dus la notar, la Vişeu, şi m-am retras definitiv din firmă. Dar nu ne-am dus la Camera de Comerţ cu documentul respectiv, crezând că e suficient că este legalizat.

În 2012 am avut o reclamaţie când am câştigat al treilea mandat, că am fost administrator. Am angajat un avocat, dar s-a descoperit că în 2008 am semnat bilanţul. A fost o neatenţie din partea mea. Dar legea este din 2010.  Aşa că am primit decizia că sunt incompatibil. M-am chinuit atâţia ani cu această comună şi uite că totul e degeaba, pentru o semnătură descoperită cu doi ani înainte de a intra legea cu incompatibilitatea. Eu nu am avut niciun contract între primărie şi firmă, nu a intrat niciun leu de la Primărie în firmă.

Am făcut şi un memoriu preşedintelui ţării. Am împlinit 61 de ani. Am 43 de ani lucraţi zi de zi. Nu am fost un vagabond sau o haimana, iar acum nu pot intra în pensie. Aş mai avea 4 ani până la pensie. Iar Statul Român îmi dă cu piciorul în fund pentru că am greşit cândva. Dar nu-i ceva penal, pentru că eu aveam firma din ’94. Ăsta mi-e „mulţam”-ul după 12 ani în funcţia de primar, cu 8 copii şi 14 nepoţi. Acum trebuie să-mi caut de lucru. Dar cine mă angajează acum? Oamenilor le pare rău, dar ce pot să facă? Eu mi-am înaintat demisia din 11 martie, dar prefectul nu mi-a luat-o încă în considerare. Iar acum, cu legea asta, nu mai pot candida”.

 

La această listă se adaugă şi decesul primarului din Onceşti, Mihai Negrea, care a lăsat de asemenea gol fotoliul de primar.

În Bocicoiu Mare, blocajul e la nivelul Consiliului LOCAL. Practic, comuna nu are consiliu de circa 3 ani. Liviu Lazarciuc, primarul de Bocicoiu Mare explică: „În acest mandat am funcţionat până în 2013, iar de atunci au început scandalurile şi totul s-a blocat. Am rămas fără Consiliu Local şi fără posibilitatea de a ne alege un alt Consiliu. Conform legii, nu am putut face deloc investiţii, ne-au rămas blocaţi vreo 20 de miliarde lei vechi, cu care trebuia să facem aducţiuni de apă în Bocicoi şi asfaltări în restul comunei. Cu banii respectivi eram gata la ora actuală cu asfaltarea comunei. Dar nu am putut să facem nicio investiţie.

Problema a fost că la noi puterea cu opoziţia a fost la egalitate şi am bătut pasul pe loc. De trei ani de zile suntem blocaţi. De atunci am funcţionat exact cu sumele pe care

le-am avut în 2013, nu am avut voie la nimic în plus. Am avut voie să cheltuim bani strict pentru a funcţiona. Plus că nu am putut accesa proiecte. De exemplu, fiecare comună din GAL a primit câte 200 mii de euro, dar noi, neavând Consiliu, nu am putut primi, bani în plus nu am putut primi pentru că nu i-am putut prinde în buget prin rectificare. Putem spune că a fost un sabotaj economic în acest mandat. Localnicii nu au ce să spună, văd că s-a bătut pasul pe loc un mandat întreg. Toată lumea înţelege situaţia, dar familiile celor care s-au pus de-a crestulul dezvoltării comunei nu prea înţeleg şi nu vor înţelege, pentru că fiecare îşi vede copilul lui ca fiind cel mai frumos, bun şi deştept”.

 

Cum până la alegeri mai sunt două luni şi mai sunt aleşi care se judecă cu ANI, lista ar putea deveni mai lungă.

 

„De trei ani de zile suntem blocaţi. De atunci am funcţionat exact cu sumele pe care le-am avut în 2013, nu am avut voie la nimic în plus. Am avut voie să cheltuim bani strict pentru a funcţiona. Plus că nu am putut accesa proiecte”.

Liviu Lazarciuc, primar Bocicoiu Mare