Biserica Ortodoxă "Buna Vestire" din Vişeu de Sus

Biserica Ortodoxă "Buna Vestire" din Vişeu de Sus, numită de localnici "Biserica Bătrână", a fost zidită în 1834 pe locul unei biserici de lemn, de dimensiuni mai mici, despre care istoricul Tit Bud, fost vicar al românilor din Maramureş, scria că "s-a zidit până nu s-a înfiinţat comuna Vişeu de Sus". La anul 1680 este amintit "popa Ionaş" ca primul preot din Vişeu de Sus, când catolicismul nu pătrunsese încă în rândul românilor din Transilvania şi Maramureş, ceea ce ne face să spunem cu certitudine că prima parohie ortodoxă din acest oraş a fost aceasta: "Buna Vestire".

Stilul construcţiei este neo-gotic, iar dimensiunile sunt: lungimea 29,5 m, laţimea, 9 m. Până la zidirea turnului a existat o clopotniţa, iar după zidirea turnului, clopotele au fost urcate acolo: un clopot de 265 de kg din 1907, şi două clopote mici (unul de 119 kg, respectiv 74 kg din 1922).

În anul 1869, Biserica a fost pictată de un vestit pictor austriac al vremii, F.W.Kutnik, care a realizat trei mari tablouri aplicate direct pe perete, respectiv boltă. Iconostasul actual datează din anul 1875-1879 cu icoanele de pe el, pictate de acelaşi pictor, Kutnik.
În anul 1905, s-a cumpărat casa cantorală - actualmente grădiniţa, iar în cimitirul Bisericii, s-a făcut un edificiu de lemn, numit "Şatra Moşilor", azi "Şatriţa", unde se ţineau mesele pentru cei săraci în zilele de pomenire a morţilor.

 În anul 1912, Biserica a fost pavimentată, în 1928, s-a reînnoit zugrăveala în Biserică, în 1968 s-a înlocuit tabla de pe acoperiş şi s-a introdus iluminatul electric. Între 1975-1976 s-a pictat interiorul Bisericii cu pictură în frescă, realizată de pictorul Andrei Răileanu şi soţia sa Elena, iar între 1979-1980 s-a refăcut întregul exterior, s-a construit pridvorul, pictat fiind de către pictorul Constantin C. Bledea, şi soţia Elisabeta.
 Prima casă parohială s-a zidit între 1845-1847, din piatră, şi a fost renovată între 1904-1905, iar sub păstorirea preotului Hapca Gheorghe şi a preotului Vlad Vasile s-a reconstruit casa parohială, mare şi modernă, terminată în 2007.

 Preoţii slujitori ai acestui sfânt locaş sunt: 1680 - "popa Ionaş"; 1715 - Giurgiu Lupu; 1747 - Tomoiagă Vasile; 1778 - 1795 - Nichita Hapca; 1795 - 1817 - Ciple Ioan; 1817 - 1836 - Vasile Roşca, sub care s-a zidit această Biserică; 1836 - 1851 - Simeon Pop de Vişeu, sub care s-a terminat şi probabil s-a sfinţit Biserica; 1854 - 1880 - protopopul Vasiliu Mihalca; între 1903 - 1948, Victor Steţiu; 1948 - 1956 - Andreica Vasile; 1957 - 1998 - Pop Mircea; 1997 - Vlad Vasile; 1998 - Hapca Gheorghe - paroh.

Sub păstorirea actualilor preoţi s-au facut următoarele lucrări: reconstruirea casei parohiale, mare şi modernă; construirea unui altar de vară în faţa Bisericii, recondiţionarea iconostasului - partea de lemn; recondiţionarea gardului Bisericii; achiziţionarea unui teren lângă cimitirul existent pentru extinderea acestuia; înzestrarea Bisericii cu noi icoane, vase liturgice, veşminte, veşminte pentru masa Sfântului Altar, şi alte lucrări.

 Pr.paroh  Hapca Gheorghe