Proprietarii de lemne cer ajutoare

Reprezentantii institutiilor judetene se arata nemultumiti de activitatea administratiei la nivel local. La ultima sedinta organizata de Prefectura, acestia au fost mustruluiti pentru slaba prestatie pe care o au in cadrul functiilor pe care le ocupa. Scolile asteapta sa fie reparate, desi banii au fost deja virati in conturi, registrele agricole trebuiau completate pana la aceasta data, insa primarii nici macar nu si-au achizitionat noile tipizate (cumparand modele gresite), iar sistematizarea datelor privind ajutorul de incalzire pentru perioada rece este departe de a fi incheiata. Neobisnuiti sa li se ceara rezolvarea cu promptitudine a unor probleme stringente, reprezentantii locali s-au aratat nedumeriti de solicitarile venite de la centru. Lunea trecuta, Prefectura a organizat o intalnire cu primarii si secretarii din judet, pentru abordarea unor probleme ce necesita rezolvare stringenta. Au fost, de asemenea, prezenti reprezentanti ai unor institutii judetene. Acestia au cerut reprezentantilor administratiei locale mai muta responsabilitate vizavi de anumite chestiuni. Discutiile au fost mediate de subprefectul Stefan Gonczi, care nu s-a aratat dispus a face vreo concesie in ceea ce priveste masurile ce trebuie luate la nivel local. Ca de obicei, am aflat ca primarii sunt la fel de indiferenti precum ii stim, desi au mai multa treaba ca niciodata. Mai intai s-a discutat despre problema reparatiei scolilor. Nimeni nu s-a mai mirat ca banii au venit, tot ca de obicei, mult dupa inceperea anului scolar. Poate pana la incheierea acestuia se vor reabilita si unitatile scolare. Reprezentantul Inspectoratului Scolar Judetean, ing. Elisabeta Kramarik, a amintit ca banii, veniti in mai multe transe (ultima in octombrie), asteapta a fi cheltuiti. De aceea, a solicitat primarilor sa inceapa lucrarile de investitie, cladirile unitatilor scolare aflandu-se in patrimoniul local. Rezultatul ar fi acela ca, daca acum doar 60% din scolile din judet au aviz sanitar de functionare, dupa reabilitarea preconizata, 80 – 85% din unitati vor obtine avizul necesar. Cel putin asta a lasat Kramarik sa se inteleaga. Toata lumea asculta fascinata povestea cresterii procentuale, visand la aceasta precum la un tort cu frisca. Mai realist, subprefectul a intrebat cate capete vor cadea daca cele 80 de procente nu vor fi atinse. Treziti parca din visare, primarii si secretarii au inceput sa se agite in fotolii si sa se scarpine dupa ceafa, pe la tample. Unul dintre primarii de “peste Deal”, aflat la balcon, a tinut sa iasa in fata, exclamand un “Doamne feri!”, in auzul tuturor. Imediat, subprefectul l-a linistit, spunandu-i ca de minoritati nu se va atinge nimeni. Tuca show Cum scolile au fost si vor ramane un subiect incheiat intotdeauna fara nicio finalitate practica, s-a trecut la urmatorul punct. Registrele agricole. Acestea privesc perioada 2007 – 2011 si trebuiau, pana la aceasta ora, completate de primarii si predate Directiei de Statistica. Evident, nimeni nu a reusit asta, desi incercari s-au facut. Directorul Vasile Pop a explicat faptul ca primarii care s-au grabit in a achizitiona de la tipografii registrele agricole vor trebui sa le duca inapoi si sa ia tipizatele noi. Pentru ca tipografiile s-au grabit (gandindu-se ca e o afacere buna) sa imprime cat mai multe tipizate, pentru primarii, insa dupa aparitia legii care modifica registrele agricole, au aparut si normele metodologice de aplicare. Tipic pentru romani. Astfel ca tipizatele initiale trebuie inlocuite. „Nu ca ar fi chestiuni diferite fata de cele anterioare, dar... asa spune legea”, a amintit Pop. Schimbare de dragul schimbarii, dar trebuie sa o facem. Auzind ca la bugetul lor, mai subtire ca niciodata, au dat bani degeaba, primarii au cam amutit. Subprefectul a cerut un termen pentru completarea registrelor, iar directorul Pop s-a aratat ingaduitor (chiar nu intelegem de ce) si a stabilit 1 decembrie, ca data predarii registrelor. In sala s-a starnit un zumzet de comentarii si susoteli, Stefan Gonczi fiind nevoit sa le aminteasca celor prezenti ca participau la o sedinta publica si nu la “Tuca show”. Nimeni, in afara de ziaristi, nu a gustat gluma si s-a trecut mai departe. Saracii proprietari de paduri Ovidiu Morar, directorul Directiei de Munca si Solidaritate Sociala, a ridicat problema ajutoarelor de incalzire pentru perioada sezonului rece. El a cerut, giugiulind problema (vorba subprefectului Goenczi), ca in teritoriu, reprezentantii primariilor sa urmareasca atent situatia celor care solicita aceste ajutoare. Morar a afirmat ca sezonul trecut, numarul de ajutoare solicitate si aprobate a fost mai mare decat acela al numarului de gospodarii dintr-o localitate. Asta inseamna ca familiile care locuiesc la aceeasi adresa au cerut de mai multe ori. De asemenea, Morar a mai amintit ca au existat cazuri absurde in care proprietari de padure au solicitat ajutorul pentru incalzire, de parca nu le ajungea padurea pe care o aveau si le mai trebuia niste bani de lemne pentru incalzire. Ce se poate face in asemenea cazuri este greu de spus, singurii care pot lua masuri sunt cei de la Inspectia Sociala, regiunea de N – V, ce au in Maramures doar cativa reprezentanti, si carora le-ar fi imposibil sa acopere tot judetul. De aceea, verificarile ar trebui sa inceapa de la nivel local, unde in comunitatile mai restranse reprezentantii Primariei au cunostinta de aceia care solicita neintemeiat ajutor pentru incalzire. In final, secretarii si primarii au suflat usurati. A mai trecut o sedinta si au rezistat cu bine. Mai trebuie doar sa se obisnuiasca sa trimita un mail pe adresa incalzirelemne@yahoo.com, recomandata de Ovidiu Morar, ca de restul au vreme sa se ocupe. Gica Voinescu In timpul sedintei, l-am remarcat (usa fiind deschisa) pe Gheorghe Voinescu (ceva sefulet pe la Agentia de Mediu), plimbandu-se de colo – colo pe hol, cu mobilul la ureche. Ba dadea explicatii, ba gesticula. Se vedea ca are treaba. Din cand in cand, cu mobilul lipit de timpan, isi itea scafarlia in sala si se retragea imediat. Initial, am crezut ca se uita dupa cineva din sala sau astepta pe cineva. Dupa o ora, ne-am dat seama ca isi astepta randul la pupitru. La un moment dat, probabil satul de turele pe care le facea pe hol, Voinescu s-a apropiat tiptil de primul rand si a luat loc. Au mai trecut cateva minute si, sesizand ca unul dintre vorbitori doreste sa faca o pauza, s-a ridicat brusc, schitand ceva subprefectului si s-a repezit la un microfon. “Si acum, Gica Voinescu!”, a anuntat subprefectul, aratand spre cel ce se pregatea sa ia cuvantul. Plin de importanta, Voinescu s-a lansat in explicatii savante despre siturile de importanta comunitara pe care legislatia... bla – bla. Nimeni nu a inteles prea multe, decat ca in judet urmeaza a se constitui 8 situri (Voinescu vorbea despre ele de parca ar fi fost specialist in asa ceva) la nivel judetean sau arii protejate. A fost un moment de respiro pentru secretari si primari care au avut ocazia sa mai discute si ei una alta, pana si-a expus Voinescu dizertatia. La sfarsit au dat aprobator din cap si s-au facut ca au inteles tot ceea ce li se prezentase de specialistul in probleme de mediu. Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro