Promotorul unitatii prin diversitate

* Ioan Bodnar, presedintele UUR, tinutul Bucovina Carte de vizita: Ioan Bodnar s-a nascut la Siret, in 1945. A terminat liceul acolo, ultimii doi ani la o clasa cu predare in limba romana, deoarece se desfiintase sectia cu predare in limba ucraineana. A terminat Institutul de Educatie Fizica si Sport la Bucuresti. Pana in primavara acestui an, a activat in invatamant. In prezent este consilier la Prefectura Judetului Suceava. Din 2004 este presedintele Uniunii Ucrainenilor din Romania (UUR), tinutul Bucovina si vicepresedintele pe tara a UUR. Este artist plastic si a incercat sa imbine cele doua domenii, organizand numeroase actiuni culturale, multe in colaborare cu Ucraina. Cele mai recente manifestari organizate de UUR, tinutul Bucovina, au creat ecouri peste hotare, generand organizarea unor seri romanesti in Ucraina. Ioan Bodnar este unul dintre cei mai cunoscuti si mai activi ucraineni din Romania. Este artist plastic si reprezentant al ucrainenilor din Bucovina, postura din care a demarat numeroase actiuni culturale, ale caror ecouri au trecut de granitele Romaniei. Crede in unitate prin diversitate si in faptul ca cea mai buna cale de a apropia oamenii este cultura. Si, totodata, nu se sfieste sa vorbeasca deschis despre problemele din interiorul Uniunii Ucranenilor din Romania. Reporter: Cum se impaca Ioan Bodnar - artistul - cu Ioan Bodnar - reprezentantul ucrainenilor din Bucovina? Ioan Bodnar: Eu zic ca mergem mana in mana, ma gandesc ca numai prin cultura putem sa ne afirmam si nu ma refer numai la identitatea noastra, a ucrainenilor, ci si la contributia la patrimoniul cultural al Bucovinei si cred ca si depasim aceasta granita. De pilda, la Minsk, s-a organizat o seara romaneasca, s-au mancat sarmale, s-a baut tuica si s-au proiectat peste 500 de fotografii cu Bucovina, in urma unei actiuni organizate de noi, prin care am adunat artisti plastici din cinci tari si i-am invitat sa picteze Bucovina. Acum tablourile au ramas la noi, si vom organiza expozitii, inclusiv peste hotare. Rep: Cum credeti ca va influenta aderarea Romaniei la UE relatia ucrainenilor din Romania cu Ucraina si situatia ucrainenilor din Romania? I.B.: Cred ca noi, ucrainenii care traim in Romania, vom fi deschizatorii acestei parghii pentru Ucraina si vom face lobby pentru Ucraina. Deja suntem in relatii foarte bune si primim si sprijin de acolo. Nu demult, am primit sprijin financiar pentru organizarea unei expozitii foto. De curand, am apelat la Ministerul de Externe al Ucrainei si avem promisiunea ca vom obtine un sprijin financiar pentru dotarea unor formatii artistice cu tot ce e necesar. Primii pasi sunt facuti deja si speram ca si noi de aici, si cei de acolo sa facem totul pentru a fi impreuna in UE, si Romania si Ucraina. Rep.: Alte minoritati sustin ca prin Constitutia Romaniei nu le sunt garantate suficiente drepturi. Etnicii ucraineni beneficiaza de suficiente drepturi? I.B.: Eu consider ca drepturile sunt consemnate bine si in Constitutie, dar noi nu facem suficient de mult pentru a obtine ceea ce dorim. Chiar am fost prin localitatile in care se preda in limba ucraineana, si am vazut ca daca cineva doreste sa invete in limba ucraineana, nimeni nu-l opreste, dar nici nu-l obliga, adica e democratic. Consider ca avem toate drepturile si, daca vom dori sa rea17lizam ceva, vom realiza, daca nu, nu putem sa dam vina pe cineva. Rep.: Exista deja o tendinta aproape generala de scindare in cadru minoritatilor etnice. I.B.: Dupa parerea mea, liderii sunt vinovati, pentru ca s-au agatat de un scaun si cu greu se desprind. Separarea puterilor Rep.: Simt ucrainenii de rand ca au reprezentant in Parlament? I.B.: Populatia ucraneana din Bucovina, cel putin, nu percepe ca are un reprezentant in Parlament. In primul rand, nu s-a iesit niciodata la o interventie televizata sau in presa sa se vorbeasca de ucraineni, ca situatia nu este chiar roz. Deputatul UUR trebuie sa fie a tuturor ucrainenilor, chiar daca acestia sunt in mai multe judete: Suceava, Maramures, Tulcea etc. Si consider ca pe viitor ar trebui sa ne gandim mai bine pe cine alegem, sa ne reprezinte sub toate aspectele. Rep.: Credeti ca lucrurile ar sta mult mai bine daca s-ar aplica acel amendament propus de dumneavoastra privind separarea functiei de deputat si presedinte UUR? I.B.: Categoric, da. Consider ca daca un presedinte este bine ancorat in problematica noastra este steagul nostru, cu care trebuie sa iesim in fata. Un presedinte trebuie sa fie omniprezent in toate tinuturile. Deputatul culege niste date privind doleantele oamenilor din mai multe domenii si trebuie sa duca aceste probleme in Parlament. Si atunci, cei doi oameni pot ajuta mult ucrainenii. Noi ne straduim pe plan cultural, dar daca nu suntem sprijiniti, aproape ca ne ignora; atunci aceste actiuni duc la dezbinare. Si e bine ca fiecare sa se gandeasca la unitate. Daca e un om cu doua puteri in mana, devine dictator, si daca nu-i place tinutul sau este patruns mai mult de patriotism local, fiind maramuresean, sucevean sau bihorean, se pot strecura greseli destul de grave care sa aiba repercusiuni asupra intregii populatii. Maramures, lideri si conflicte artificiale Rep.: Sunteti un sustinator al principiului unitate prin diversitate. In Bucovina nu prea au fost conflicte interetnice, care credeti ca e secretul acestei bune convietuiri? I.B.: Este probabil singurul imperiu care a lasat o urma pozitiva privind buna organizare sociala, austro-ungar. Pe vremea aceea erau scoli si in poloneza, si germana si ucraineana. Oameni cu opt clase, vorbeau doua-trei limbi. Aceasta chestie foarte importanta s-a pastrat la noi, insa, uneori, se mai strecoara cate un lider care incearca sa urce pe o scara creata artificial pe niste conflicte; dar aici nu se intampla prea des. Suntem tot mai respectati, pentru ca suntem uniti in diversitatea noastra. Rep.: Ce va leaga de Maramures? I.B.: Pai, tocmai aici mi-e ciuda cateodata, ca unii vor sa-mi rupa din sentimentul care ma leaga de Maramures. Cea mai frumoasa varsta am petrecut-o acolo, poate si cu foamete si frig, dar ma leaga frumusetea acestui tinut, oamenii care mi-au sarit in ajutor. Daca cineva incearca sa faca aceasta discriminare, ca Maramuresul e intr-un fel, Bucovina in alt fel, face o mare gresala. Pe noi nu ne despart muntii, ne unesc. Cine vrea sa faca asemenea rau, va fi condamnat de generatiile viitoare. Optiuni si argumente * Arta sau politica? Arta. * Kiev sau Bucuresti? As alerga Bucuresti-Kiev, Kiev-Bucuresti. * Eminescu sau Taras Sevcenko? Impreuna. * Votca ucraineana sau palinca de Maramures? Niciuna ori amandoua. Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro