Proiectul privind Managementul Deşeurilor, record de probleme

Aproape un deceniu de discu­ţii, probleme şi situaţii tot mai complicate. Pro­iec­tul „Sistem Integrat de Mana­ge­ment al Deşeurilor în judeţul Mara­mureş”, cel mai mare proiect implementat în judeţul nostru ar putea servi ca material didactic în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene. De-a lungul istoriei sale, povestea proiectului a fost condimentată cu de toate: de la interese politice şi financiare, la amâ­nări, procese, proteste, blocade. În ultima vreme, proiectul a intrat în linie dreaptă dar, în ciuda eforturilor uriaşe depuse de administraţia judeţeană, problemele par să nu se mai sfârşească.

În primul rând, încă de la mijlocul lunii iulie, vechile rampe nu mai pot fi folosite pentru depozitarea deşeurilor, iar partea de nord a judeţului a rămas descoperită. Până când operatorul va autoriza o platformă temporară, deşeu­rile din Maramureşul Istoric vor fi aduse pe rampa provizorie din apro­pierea Băii Mari, ceea ce duce la dublarea costurilor de salubrizare pentru populaţie.

Șeful administrației județene spune că la Sighetu Marmației, unde săptămâna trecută gunoaiele au rămas zile bune neridicate din stradă, se fac demersuri pentru realizarea unei platforme temporare de depozitare a deșeurilor.
„În paralel se desfășoară proceduri din partea autorității locale din Sighetu Marmației cu un operator privat pentru construcția, și acolo, a unei platforme temporare. Tot așa, cu durată limitată de viață în timp, precum și cu obligativitatea operatorului privat de relocare și de ecologizare a întregii zone. Adică așa cum am luat-o, peste un an de zile ea trebuie să fie în aceleași condiții, astfel încât să nu generăm poluare”, precizează Zetea.

Până atunci, toți operatorii economici din partea de Nord pot să depoziteze deșeurile pe platforma temporară de la Groși. Șeful administrației județene, Gabriel Zetea, susține că săptămâna trecută au apărut sincope, pentru că platforma nouă de la Groși nu era finalizată. Operatorii economici și autoritățile locale care au servicii publice de salubrizare pot să încheie contracte cu platforma de la Groși, pentru depozitarea temporară a deșeurilor.
Apoi, o altă problemă care dă multe bă­tăi de cap autorităţilor o constituie stabi­li­tatea terenului pe care urmează să fie construit centrul de la Sârbi, comuna Fărcaşa.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Ga­briel Zetea a spus presei că: „Au fost niște studii, ele nu sunt întocmai res­pectate și nu au surprins exact realitatea din teren. În acest moment, într-o săptămână, două, sperăm să avem niște puncte de vedere din partea unor experți pe partea de stabilizare, care să fie certificați apoi de alte expertize din partea unor experți de la Banca Euro­peană de Investiții, pentru că fiind autoritate finanțatoare POIM - ne pune la dispoziție acești experți. Într-o lună de zile, cel mult, vom avea o soluție pentru a ști cum procedăm în continua­re cu construcțiile de la Sârbi”. 

Rezultatele sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Maramureș se vor concretiza în:

n  Centrul de Management Integrat al Deşeurilor,  incluzând Depozitul ecologic,  Staţie de sortare, Staţie de tratare mecano-biologică şi construcţii şi facilităţi anexe – Sârbi;
n  Staţie de Transfer, Staţie de Sortare şi Centru de Colectare Deşeuri Voluminoase - Sighetu Marmaţiei;
n  Staţie de Transfer - Moisei;
n  Staţie de Transfer, Centru de Colectare Deşeuri Voluminoase - Târgu Lăpuş;
n  Centre de Colectare Deşeuri Voluminoase - Şomcuta Mare, Vişeu de Sus, Baia Mare, Seini, Târgu Lăpuș, Sighetu Marmației, Borşa;
n  Închiderea a 6 depozite urbane neconforme;
n  Furnizarea echipamentelor şi bunurilor necesare prevăzute prin proiect (maşini, utilaje, recipienţi pentru colectare şi compostare individuală).

Activitățile de gestionare a deșeurilor vor fi împărțite în patru zone principale:

n  Zona 1 deservită de unitatea centrală de gestionare a deşeurilor de la Fărcaşa;
n  Zona 2 deservită de staţia de transfer de la Târgu Lăpuş;
n  Zona 3 deservită de staţia de transfer de la Moisei;
n  Zona 4 deservită de staţia de transfer de la Sighetu Marmaţiei.
Implementarea proiectului propus are drept scop atingerea următoarelor obiective:

1. să asigure conformitatea cu legislaţia UE privind depozitarea deşeurilor biodegradabile;
2. să protejeze sănătatea populaţiei şi a mediului prin îmbunătăţirea colectării şi depozitării deşeurilor şi prin asigurarea închiderii şi ecologizării depozitelor existente şi prin construirea unui nou depozit ecologic, în conformitate cu standardele UE;
3. să optimizeze gestiunea integrată a deşeurilor şi să îmbunătăţească calitatea serviciilor;
4. să introducă şi să dezvolte sistemul de colectare selectivă a deşeurilor, să promoveze reciclarea deşeurilor din ambalaje şi biodegradabile în concordanţă cu reglementările naţionale şi ale UE şi să reducă cantitatea de deşeuri depozitate;
5. să întărească capacitatea tehnică şi managerială în judeţul Maramureş prin implementarea şi operarea unui proiect în domeniul deşeurilor, cu finanţare comunitară;
6. să contribuie la realizarea unei strategii eficiente cu privire la taxare, facturare şi încasare;
7. să sporească nivelul de conştientizare a locuitorilor cu privire la beneficiile rezultate din proiect, din colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclarea acestora;
8. reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile până în 2016 la 35% din cantitatea totală generată în 1995, datorită colectării separate pentru întreaga populaţie a judeţului,
9. promovarea compostării individuale şi construcţia de facilităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile printr-o staţie de tratare mecano-biologică;
10. recuperarea şi reciclarea deşeurilor din ambalaje (conform Studiului de Fezabilitate) asigurând, astfel, o rată totală de recuperare de 60%, şi o rată totală de reciclare de 55%, după cum urmează:
- 60% pentru sticlă
- 60% pentru hârtie şi carton
- 50% pentru metal
- 22,5% pentru plastic
- 15% pentru lemn;
11. întreaga populaţie a judeţului, de aproximativ 512.964 locuitori, va fi asigurată cu servicii de salubrizare prin proiect.
 

„Au fost niște studii, ele nu sunt întocmai res­pectate și nu au surprins exact realitatea din teren. În acest moment, într-o săptămână, două, sperăm să avem niște puncte de vedere din partea unor experți pe partea de stabilizare, care să fie certificați apoi de alte expertize din partea unor experți de la Banca Euro­peană de Investiții, pentru că fiind autoritate finanțatoare POIM - ne pune la dispoziție acești experți.
Într-o lună de zile, cel mult, vom avea o soluție pentru a ști cum procedăm în continua­re cu construcțiile de la Sârbi”. 
Gabriel Zetea, preşedintele CJ Maramureş