Proiectul legii noi a pensiilor a fost prezentat Comisiei de Dialog Social și Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice

Secretarul de stat Adrian Ma­rius Rîndunică a spus: „Pro­iectul noii legi a pensiilor îşi propune ca din sistemul de pensii din România să fie eliminate inechităţile dintre beneficiarii sistemului, respectiv atât între genuri cât şi pentru fiecare tip de gen, precum şi dintre categoriile de persoane care au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii de muncă şi cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionării. Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul”.
Proiectul de lege supus aprobării își pro­pune ca sistemul de pensii din Ro­mânia să se fundamenteze pe urmă­toa­rele principii de bază: al contri­butivității, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în te­meiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite; solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru preve­nirea, limitarea sau înlăturarea riscu­ri­lor asigurate prevă­zute de lege; egali­tăţii, prin care se asigură tuturor partici­panţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce pri­veşte drepturile şi obli­ga­ţiile prevă­zu­te de lege; imprescripti­bilității potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie.
 

15 ani stagiul minim de cotizare pentru asimilarea perioadei necontributive
 

Sfera perioadelor necontributive se va extinde și vor fi asimilate stagiilor de cotizare, prin valorificarea perioadei de master și doctorat în plus față de studiile universitare la zi, stagiul militar, pensia de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șoma­jului indemnizat, deportării, prizoniera­tului și detenției politice. Stu­diile universitare, master, doctorat se valo­rifică la stabilirea drepturilor de pensie doar pe durata normală de studii, conform legii. Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani.
Reglementările referitoare la contractul de asigurare facultativă vizează, printre altele, categoriile de persoane care pot cumpăra vechime în muncă pe o perioada de maximum 5 ani la alegere din perioade diferite, anterioare încheierii contractului, în care nu au desfășurat activități profesionale. Plata se poate face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, stagiul de cotizare se valorifică proporțional cu suma plătită. Venitul la care se poate asigura facultativ este cel puțin câștigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au rea­lizat stagiul minim de 15 ani.
Proiectul de lege reglementează categoriile de pensii acordate, respectiv: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia de invaliditate, pensia de urmaș. Proiectul de lege cuprinde reglementări privind condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru: activitate desfășurată în grupele I și II de muncă, condiții speciale / condiții deosebite de muncă; persoanele cu handicap; pensia anticipată. Actuala pensie anticipată (nepena­lizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Astfel, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv perioadele asimilate, se pot pensiona pentru limită de vârstă cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei standard de pensionare. În acest caz, se poate cumula pensia cu salariul și se valo­rifică perioa­dele necontributive asimilate.
Condiții de reducere a vârstei standard de pensionare
Proiectul noului act normativ regle­mentează condiții de reducere, cu 6 ani a vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut și crescut trei copii până la vârsta de 16 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil. Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în conside­rare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale în­vățământului universitar și a satisfăcut serviciul miliar. Cuantumul pensiei anticipate se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.
 

Gradele de invaliditate vor fi redefinite
 

Pensia de invaliditate. Se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale și a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activități. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capaci­tate de muncă diminuată, gradul II e ca­racterizat de deficiență funcțio­nală ac­cen­tuată și capacitate de muncă dimi­nuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.
 

Reglementări la pensia de urmaș și pensia minimă
 

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Se introduce o nouă prestație și anume ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care reprezintă 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie. Noua prestație se acordă în următoarele condiții: soțul supravie­țuitor are stagiul complet de cotizare, are vârsta standard de pensionare, nu s-a recăsătorit, durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, iar suma totală încasată să nu depășească 80% din salariul minim brut pe economie.
Proiectul de lege cuprinde reglementări cu privire la pensia minimă. Dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei minime se acordă cuantumul pensiei minime. Astfel, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie cuantumuri mi­nime ale pensiilor. Pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabilește în procente, minim și maxim, din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent sta­giului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%. De la data intrării în vigoare a legii, pentru pensionarii cu vechime în muncă cuprinsă între 10-15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare de 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. Calitatea de pensionar se dobândește de persoanele care dovedesc stagiul minim de cotizare de 15 ani. Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiția de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizație socială și fac obiectul unei alte legi. Proiectul de lege reglemen­tează dreptul de a opta între cuantumul pensiei determinat în funcție de contributivitate și indemni­zația socială. Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, pot opta între pensie și indemnizația socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii. Pensionarii care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare, iar dacă suma rezultată din calcul este sub indemnizația socială pot opta pentru aceasta din urmă. Proiectul de lege reglementează valorificarea, la determinarea cuantumului pensiei a sumelor încasate cu titlul de acord glo­bal, sporuri, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte drepturi de natură salarială. În situația în care venitul total nu poate fi dovedit, se acordă o majorare a punctajului lunar cu 10%, din oficiu, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001. Dacă pensionarul prezintă adeverințe din care reiese un procent mai mare de 10%, se acordă suma rezultată din recalculare. Dacă după recalculare conform adeverin­țelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial. Referitor la formula de calcul a pen­sii­lor, proiectul de lege cuprinde regle­mentări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmul­țirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință. Nu­mărul total de puncte este suma punctajelor anua­le. Punctajul anual este suma punc­tajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut rea­lizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie. Valoarea Punctului de Refe­rință (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021. El a fost determinat prin împăr­țirea valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care re­prezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pen­siilor.
Președintele „Cartel Alfa” Mara­mu­reș, Florin Hossu a considerat că această lege este, poate, mai impor­tantă decât legea salarizării, având în vedere nu­mărul mare de pensionari din România. El a dorit ca toți parlamentarii să-și asume această lege spre a nu exista pericolul revenirii, a diminuării pe viitor a pensiilor. Preșe­dinții altor confederații naționale din județ au adresat întrebări referitoare la posibilitatea scăderii pensiilor, cum­pă­rării de stagiu de cotizare pentru condiţii speciale şi deosebite (per­soane care au lucrat în subteran), respectiv efectuarea unei modificări la reglementările condi­ţiilor de reducere, cu şase ani, a vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi care au născut şi au crescut trei copii până la vârsta de 16 ani. Directorul Executiv al Casei Judeţene de Pensii Maramureş, Lucica Pop a men­țio­nat că noua lege va corecta foarte multe dintre inechităţile existente în sistemul public de pensii.

La finalul ședinței publice, prefectul Vasile Moldovan a afirmat că discuțiile au fost benefice și au adus lămuriri cu privire la proiectul legii sistemului public de pensii care urmează să fie votat în Parlamentul României.