Proiectul internaţional „Români celebri – Constantin Brâncuşi, Vlad III Dracula”

În perioada 26-27 mai 2016, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” s-au desfăşurat acţiunile din cadrul proiectului internaţional „Români celebri – Constantin Brâncuşi, Vlad III Dracula”, care au cuprins prezentări de cărţi (toate avându-l ca autor pe Alexandru Buican), masă rotundă pe tema Vlad III Dracula – Istorie şi Mit, precum şi premierea participanţilor la concursul internaţional de eseuri în limbile franceză şi engleză.

 

Extrem de interesantă este lucrarea lui Alexandru Buican, Ţepeş: o biografie a lui Vlad III (Dracula), apărută la Editura Livingstone, în anul 2012, şi prezentată în cadrul acestui proiect internaţional.

Biografia lui Vlad Ţepeş, realizată de Alexandru Buican, vine să completeze în istoriografia românească imaginea unei personalităţi extrem de controversate. Şi asta, după cum afirmă autorul lucrării, deoarece faima pe care domnitorul valah a căpătat-o în Occident este bazată pe legenda cruzimii sale înspăimântătoare, în vreme ce românii simt că el a fost mai degrabă o figură „pozitivă” a istoriei naţionale.

Demersul lui Alexandru Buican este cu atât mai merituos cu cât este greu de reconstituit acea psihologie particulară (de două ori, cum remarcă autorul) a unei epoci şi a unui om (aparent) bizar, în condiţiile în care cruzimea a fost o caracteristică a epocii în care acesta a trăit.

 

Lucrarea despre care vorbim astăzi nu-şi propune să dea răspuns la cunoscuta întrebare: este istoria făcută de mase sau de personalităţi?, dar susţine ideea că o personalitate nu poate fi înţeleasă în afara mediului. Ca urmare, în această biografie a lui Vlad Ţepeş este tratat şi modul în care evenimentele sociale, politice şi mai ales geopolitice au influenţat destinul voievodului.

 

Urmarea este aceea că Alexandru Buican a realizat în această biografie o veritabilă frescă a epocii în care trăit Vlad Ţepeş, în care a tratat o serie de subiecte-evenimente importante ale perioadei respective. Vorbim aici despre războaiele husite, întemeierea şi expansiunea Imperiului otoman, căderea Constantinopolului, modul în care se făcea succesiunea la tron în Ţările române şi despre domniile lui Mircea cel Bătrân (bunicul dinspre tată al lui Vlad Ţepeş), Vlad Dracul şi Alexandru Aldea în Ţara Românească. 

Alexandru Buican tratează de asemenea complicatele situaţii din momentul preluării puterii de către Mehmed al II-lea în Imperiul otoman, marile bătălii purtate de Iancu de Hunedoara împotriva turcilor, domniile lui Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea şi Petru Aron în Moldova, precum şi relaţiile acestora cu puterea vecină, Polonia. Şi pentru că o bună perioadă de timp Vlad Ţepeş a trăit în Transilvania, Alexandru Buican explică stările de lucruri şi din această provincie istorică, făcând un excurs în istoria acesteia pornind din perioada în care Transilvania era locuită de daci, trecând prin istoria cuceririi Transilvaniei de către maghiari şi ajungând la perioada în care au trăit Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş, cu complicatele relaţii politice şi economice stabilite între domnii din Moldova şi Ţara Românească, oraşele transilvane şi regii Ungariei. 

Dar pentru că o biografie se ocupă de rolul unei personalităţi istorice, efortul se concentrează în principal pe creionarea rolului lui Vlad Ţepeş în modelarea epocii lui şi pe explicarea psihologiei particulare a lui Vlad Ţepeş, psihologie care s-a impus contemporanilor săi.

 

Alexandru Buican mai remarcă un fapt deosebit de interesant şi anume acela că este uimitor cum problemele cu care se confrunta Vlad Ţepeş la 1462 sunt provocările de astăzi ale românilor în această perioadă de aderare (atât de problematică) la Comunitatea Europeană.

 

Trebuie remarcată diversitatea surselor bibliografice folosite de Alexandru Buican pentru realizarea acestei biografii: este vorba despre documente istorice slavo-române din Ţara Românească şi Moldova, acte şi manuscrise, naraţiuni germane şi ruseşti despre Vlad Ţepeş, mărturii ale călătorilor străini despre Ţările române, documente privind istoria românilor culese şi publicate de Eudoxiu Hurmuzachi, Ioan Bogdan şi Nicolae Iorga, documente turceşti privind istoria României, legende despre domnitori români, istoria turco-bizantină a lui Ducas, Letopiseţul Cantacuzinesc, Letopiseţul Ţării Moldovei a lui Grigore Ureche, literatură română veche, scrisori de boieri, scrisori de domni şi corespondenţa lui Nicolaus Olahus cu umanişti batavi şi flamanzi.

 

Marile lucrări folosite de Alexandru Buican pentru realizarea acestei biografii sunt semnate de autori din evul mediu, epoca modernă şi cea contemporană: Laonic Chalcocondil, Critobul din Imbros, Ducas, Ştefan Alexandrescu, Ioan Bogdan, Matei Cazacu, Radu Ciobanu, Radu Florescu, Nicolae Iorga, Ilie Minea, Camil Mureşan, Şerban Papacostea, Ion Stăvăruş, Emil Stoian şi Nicolae Stoicescu.

 

 

Un om de geniu, un om absolut

 

„Credem că psihologia lui este foarte pe înţelesul românilor. Acţiunile sale, oricât de extreme, au răspuns unor secrete aşteptări ale sufletului românesc. Vlad III a fost, fără îndoială, un om de geniu, dar un om  „absolut”, un om al soluţiilor geometrice şi în această lumină se alătură figurilor radicale ale istoriei, fiind şi el unul dintre cei care au hotărât să disciplineze natura.

Luând însă atitudine faţă de „problemele româneşti”, care în perspectivă istorică se dovedesc a fi cele dintotdeauna, el le-a pus în evidenţă, ca nimeni altul în epoca sa.”

Alexandru Buican