Proiectul Biblioteca Apșa și Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din Trancarpatia ― instrumente de afirmare a identității românești în Ucraina

Recent, o delegație de cercetători științifici din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare din care au făcut parte: dr. Teodor Ardelean – director, conf. univ. dr. Ştefan Vişovan, conf. univ. dr. Florin Roatiș și dr. Ioan Gogota (bibliotecar metodist), a efectuat o vizita documentară la Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, situat în localitatea Apșa de Jos (raionul Teceu, Ucraina), la invitația soților Botoș (dr. Ion M. Botoș – director și soția, Ileana, director adjunct și bibliotecar în cadrul muzeului sus-amintit).

Scopul vizitei a constat în atragerea atenției asupra necesității protejării și păstrării patrimoniului cultural românesc (limba, cultura și civilizația românească) din localitățile locuite de etnici români în Ucraina și în care acțiunile inițiate de conducerea Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare pot fi catalogate ca demersuri manageriale împlinite. 

O vizită în cadrul muzeului nu poate decât să ne emoționeze, căci se manifestă activ spiritul intercultural românesc, alături de cultura națională ucraineană, fapt ce corespunde principiului democratic al respectării autonomiei culturale.

Cu această ocazie, au fost donate mai multe exemplare din revista „Familia română” și câteva volume din operelor unor autori cunoscuți, cărți care vor constitui parte dintr-o viitoare donație a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Totodată, delegația băimăreană a putut evalua la fața locului stadiul lucrărilor pentru proiectul „Biblioteca Apșa, liant pentru păstrarea și cunoașterea limbii române”, derulat de Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia în perioada 24.07-31.12.2024. Obiectivul principal al implementării acestuia va fi creșterea numărului de elevi, profesori și adulți din comunitatea românească care să împrumute cărți în limba română și, pe cale de consecință, a gradului de educație și conștientizare despre istorie, cultură și literatura românilor în comunitățile românești.

Proiectul prevede organizarea unei biblioteci cu cărți în limba română de care să beneficieze cei peste 50.000 de români din Trasncarpatia. Acesta a fost posibil datorită eforturilor statului român care, la începutul anului 2024, a alocat, prin intermediul Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), suma de 70.000 de lei pentru înființarea Bibliotecii Apșa, iar banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui spațiu de bibliotecă, inclusiv dotările acesteia.

În contextul proiectului, s-a motivat faptul că bibliotecile din Trancarpatia, finanțate de statul ucrainean, nu au fond de carte în limba română atât de necesar pentru comunitatea de români în vederea păstrării identității culturale a românilor din această regiune, fapt pentru care cercetători din România și Ucraina au recomandat organizarea unei astfel de biblioteci.

Despre stadiul lucrărilor la bibliotecă, dr. Ion M. Botoș a amintit că: „biblioteca trebuie să devină casa acelor operatori culturali și acelor grupuri sociale care astăzi nu sunt reprezentate de și într-o instituție culturală, iar principalii beneficiari ai proiectului vor fi cetățenii de pe întreg teritoriul Ucrainei, dar și comunitățile internaționale legate cultural de statul român și ucrainean. Mai mult, scopul bibliotecii în Apșa de Jos (Ucraina) va fi acela de a promova misiunea esențială a unei biblioteci, iar patrimoniul său să fie transmis intact generațiilor viitoare, pentru că atât fondurile bibliotecilor, cât și al muzeelor reprezintă o parte importantă a memoriei umanității din timpurile noastre, texte şi imagini”.  

Totodată, biblioteca va trebui să-și promoveze o imagine unitară a unei comunități etnice și să devină un spațiu prietenos, primitor și facil de înțeles de natură să acopere nu numai activitatea de astăzi a instituției, dar și necesitățile culturale de care comunitatea locală are nevoie. Maramureșul istoric din dreapta și din stânga Tisei este icoana fidelă a realității de astăzi, fiind cel care reprezintă o comunitate etnică omogenă și compactă, fiind obârșia întemeietorilor de țară și în care maramureșenii și-au dovedit în decursul veacurilor adevărata vocație, aceea de păstrători ai ființei naționale.

Coordonatorul proiectului, Ion M. Botoş, a strâns, din propriile resurse, de la bătrânii din satele românești, mii de exponate care au fost frumos aranjate în casa şi în curtea sa din Apşa de Jos în Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, despre care a ținut să menționeze că: „muzeul este rezultatul unei munci asidue și perseverente și cuprinde mii și mii de obiecte de mare varietate achiziționate și colectate de-a lungul anilor, în care majoritatea exponatelor sunt foarte vechi și cu caracter de unicitate”.

Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, încărcat de istorie și cultură românească, este un adevărat instrument de afirmare a identității românești care oferă valori umane deosebit de prețuite în care predomină Maramureșul tradițional. Pentru a deveni un spațiu reper, muzeul trebuie să se extindă, să își adauge o serie de noi spații și să devină interactiv și mult mai atractiv pentru generațiile tinere.

Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia din Apșa de Jos este cel mai reprezentativ obiectiv turistic al localității sus-amintite și a fost inaugurat la 18 ianuarie 2004, sub egida Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia” (oficial, la 27 septembrie 2014, ca instituție juridică) și înglobează o gamă largă de valori culturale, piese, colecții, artă populară constituită în mare parte din icoane, obiecte de cult, carte veche, textile, costume populare etc., constituită în mare parte din atragerea de donații.

Muzeul este rodul multor ani de căutări de obiecte vechi în perimetrul localităților situate în dreapta Tisei, unele fiind achiziționate prin contribuții personale, iar altele prin donații de la prieteni, instituții publice, religioase etc. care au înțeles pe deplin necesitatea unui astfel de demers cultural inițiat de oameni interesați de istoria neamului românesc.

De asemenea, muzeul repune în circuitul public un valoros patrimoniu artistic, etalat într-o concepție nouă, coerentă, atât sub aspect cronologic, cât și stilistic, într-un spațiu dotat și condiții moderne, fiind structurat pe următoarele secții: Secția țăranului român; Secția de etnografie; Secția de carte veche; Documente; Numismatică; Medalistică; Bibliotecă și Arhivă, care pun în valoare identitatea culturală și continuitatea populației românești din aceste zone.

După deschiderea oficială, muzeul a fost vizitat an de an de personalități dintre cele mai reprezentative pentru comunitatea românească atât din dreapta Tisei, cât și din stânga acesteia. Acesta oferă un spațiu pentru refugiu și reflecție, dar și bucuria de a admira opere de certă valoare, fapt pentru care toți vizitatorii sunt impresionați de frumusețea și valoarea inestimabilă a obiectelor expuse, lăsându-și impresiile în cartea de onoare a muzeului.

În condițiile integrării europene și euroatlantice, ca și ale procesului de globalizare și mondializare, dialogul intercultural este indispensabil presupunând o continuă educare și formare multiculturală, iar condiția sine-qua-non a realizării acestui dialog este aceea a asimilării limbilor națiunilor conlocuitoare, dar și a celor de circulație internațională, fapt ce se regăsește și în Regiunea Transcarpatia aflată pe teritoriul Ucrainei (stat care actualmente trece prin grele încercări privind păstrarea identității naționale).