Proiectele Maramuresului

In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, se vorbeste tot mai mult despre necesitatea elaborarii de proiecte in orice domeniu de activitate. S-a spus, si la modul general este valabil, ca nu suntem in stare sa absorbim fondurile europene. In Maramures, unul dintre cele mai izolate judete, paradoxal, se elaboreaza proiecte „pe banda rulanta”. Problema elaborarii proiectelor capabile sa absoarba fondurile europene este reala, in sensul ca cele opt regiuni de dezvoltare ale tarii (regiuni care cuprind fiecare pana la opt judete) au posibilitati de dezvoltare economica diferite. Are importanta amplasarea geografica, brandul zonei respective, atractia pentru potentiali investitori, conducatorii administrativi si politici. Dezvoltarea unei zone incepe cu dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, dezvoltarea retelelor de apa potabila, canalizare, a retelelor de gaz metan si electrice. Pentru toate acestea, comunitatea europeana a pus la dispozitia Romaniei fonduri nerambursabile, sau in mare nerambursabile. In fiecare an, de mai mult timp, s-a discutat despre incapacitatea noastra de a folosi la maximum aceste fonduri, indiferent pe ce filiera au venit banii. Una dintre problemele principale, pentru care nu s-a reusit consumarea banilor europeni, este elaborarea unor proiecte viabile, credibile, profesioniste. Din aceasta perspectiva se vad lipsurile celor care conduc administrativ localitatile Romaniei. Desi pare incredibil, Maramuresul sta din acest punct de vedere foarte bine. In cadrul zonei de dezvoltare N-V, mai bine de jumatate din proiectele depuse anual sunt ale Maramuresului. Multe au intrat pe finantari si au fost duse la bun sfarsit. Mai mult, am facut si export de „materie cenusie”, respectiv, fie au venit si s-au instruit aici specialisti din alte judete, fie au plecat de aici acolo gata formati, fie am ajutat judete vecine si prietene. In Baia Mare, a existat si exista un nucleu „dur” de specialisti de top in elaborarea de proiecte. Unii au plecat „afara”, satui sa lucreze pe bani putini sau degeaba. Altii au inteles ca este nevoie de oameni ca ei. O trupa tacuta de specialisti care lucreaza incredibil. Sunt proiectanti. Arhitecti, specialisti in IT, in elaborarea proiectelor pe partea de finantare etc Pentru a ne sustine afirmatiile, am intrat pe sit-ul Ministerului Integrarii Europene (MIU) pentru a vedea care este situatia la zi a proiectelor depuse de Agentiile de dezvoltare regionala. Am avut o revelatie. Izolatul Maramures are un potential extraordinar, din acest punct de vedere. Dupa ce am vazut proiectele depuse la Agentia de Dezvoltare N-V, am constatat ca din cele 18 proiecte, sase sunt depuse de Maramures. Sa nu uitam ca sunt sase judete. Daca fiecare ar fi ca noi… MIU Meritul celor de la Consiliul Judetean este ca au tras pentru aceste proiecte (specialistii), inca de pe vremea guvernarii PSD, iar actuala conducere nu le-a blocat. Pentru cele sase proiecte s-a elaborat cam un kilometru de documentatie, planse, grafice, texte scrise. Meritul este si al ministerului, unde ministrul Anca Boagiu nu a „sters” proiectele vechi, cele demarate de PSD, asa cum procedau pesedistii. Cele sase proiecte maramuresene fac parte din programul Phare 2004-2006, practic ultimul program Phare. Dupa momentul ianuarie 2007 se va discuta despre fondurile structurale. Daca studiem cu atentie toate proiectele depuse pentru aceasta perioada (2004-2006), observam ca sunt punctate si ca maximul de puncte este de 120. Cu toate acestea, proiectele din Moldova au intrat, o ciudatenie!, cu 122-124 de puncte. Asta demonstreaza cum au fost jurizate (in era guvernarii PSD). Pentru noi, Maramuresul, a fost important ca am intrat cu toate cele sase proiecte depuse. Un proiect era calificat daca obtinea minimum 60 de puncte. Regiunea de N-V La nivelul regiunii de N-V, Cluj-Salaj, Cluj-Maramures, au fost proiecte calificate, al nostru fiind mult discutatul proiect cu Incubatorul de Afaceri. Mergand mai departe, ajungem la proiectele de rezerva, dar calificate si care intra in finantare dupa niste criterii clare. Agentia de Dezvoltare N-V a cerut 57 de miliarde pentru proiectele depuse si calificate in 2004, pentru ca peste trei ani, in 2006, sa ramana suficienti bani pentru a fi finantate toate proiectele. Din punct de vedere tehnic, pentru noi, „muritorii de rand”, este greu de inteles mecanismele dupa care se califica proiectele, cum se obtin finantari si tot tambalaul. Maramuresul a avut oameni profesionisti (Cocosila, doamna Olimpia, si mult „hulitul” Petre Mitru). Ei si cei care au trudit alaturi de ei sunt adevaratii barbati care au obtinut finantari importante. Revenim la lista cu cele 18 proiecte din regiunea noastra, sase sunt ale Maramuresului, ceea ce ne-a dus la gandul ca profesionistii judetului ar trebui premiati, sau macar respectati. Sunt proiecte pe turism (Gutinu-Mogosa-Cavnic), centura Baia Mare si dezvoltarea drumuri judetene (Gutinul, reabilitarea drumului nordului in colaborare cu Cehu Silvaniei). O prima comparatie in cadrul Agentiei de N-V arata ca fata de noi, Clujul nu are decat un proiect care se va derula impreuna cu Baia Mare (celebrul incubator de afaceri). In rest, nimic. Clujenii au impins in fata Turda si Dej cu proiecte mai mici decat cele ale noastre. Practic, capitala Ardealului nu s-a prezentat cu nimic. „De rasul piticului!”. Daca ne comparam cu Satu Mare, la fel. Au un proiect: micro-centura, practic, un drum pana la granita cu Ucraina. Bihorul are proiecte pe turism: Baile Felix. Proiecte clasice, cum se spune, modernizarea statiunii X. Cerintele europene au fost ca prin aceste proiecte sa se dezvolte proiecte regionale. Cerinta de care nu a tinut cont decat Maramuresul, ce a dezvoltat proiecte regionale, cu Clujul si cu Bistrita. In alte Agentii de Dezvoltare nu sunt decat proiecte locale, iar Bucurestiul… nu e bine de vorbit, mai ales daca luam in calcul fondurile solicitate. Este un mister cum in alte parti s-au obtinut finantari pe proiecte care nu respecta cerinta de baza (respectiv, sa fie proiect regional). Puterea exemplului Majoritatea proiectelor prezentate sunt reabilitari de centre istorice, ceea ce Baia Mare a facut cu brio in anii trecuti. Acum se multiplica ideea noastra. Vreo doua-trei proiecte prin tara se refera la parcuri industriale, iar Craiova e singurul oras care mai solicita un Incubator de afaceri. In rest, drumuri si poduri, desi Phare nu este un program pentru drumuri. Practic, nu sunt propuse programe de dezvoltare economica, asa cum face Maramuresul. Acesta este rolul programului Phare si spre acest scop ar trebui sa nu indreptam. In acest context s-ar putea vorbi de posibilitatea de absorbtie a fondurilor care vor veni de la UE. Ai dezvoltare economica, poti veni cu alte proiecte si tot asa. Din acest punct de vedere, cu riscul de a ne repeta, Maramuresul, de departe, este cel mai bine reprezentat judet in cadrul Agentiei de Dezvoltare N-V. Iar problema Incubatorului de Afaceri ce a produs atatea spaime e simpla: proiectul e calificat, are girul Comunitatii Europene si va intra pe finantare cand va deveni „matur”, adica atunci cand va fi depusa documentatia completa. Acest proiect se realizeaza cu administratia din Cluj, care a vrut ceva similar cand a aflat de proiectul baimarean. Noi vom coordona acest proiect, respectiv o finantare de 6,2 milioane de euro. Pentru aceste realizari, deoarece sunt realizari, trebuie remarcati toti cei din administratie, unii pentru ca nu au blocat aceste proiecte, altii pentru ca au fost deschisi la propunerile profesionistilor. Pe de alta parte, daca am face o comparatie, doar pe Baia Mare (si proiectele de acum converg spre capitala judetului) cu alte orase mari, am fi mirati sa constatam ca si in anii trecuti, Baia Mare a reusit finantari bune (vezi Centru Vechi), o bila alba pentru administratia orasului. Subiectul acesta este pasionant, daca intri in chestii de detaliu. Poate cei care contesta si afirma ca la noi nu se face nimic, ar trebui sa consulte macar informatiile oficiale. Vom reveni cu informatii interesante despre problema izolarii judetului, si despre cine a reusit, pe zona de infrastructura rutiera sa faca ce n-au facut toti parlamentarii maramureseni la un loc. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro