Proiectele Băii Mari, la ministerul Dezvoltării

Zilele trecute, primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheş a fost plecat la Bucureşti pentru a prezenta proiectele importante ale oraşului ministerului Dezvoltării. Bătălia pentru fonduri se duce pe toate planurile, inclusiv pe relaţiile pe care politicienii le au. Primarul băimărean a fost la Eduard Helvig, ministrul Dezvoltării, cu o mapă plină de proiecte. Rezultatele se vor vedea încă din cursul acestui an. Cătălin Cherecheş speră ca ele să fie favorabile, în proporţie de sută la sută.

„Am discutat la ministerul Dezvoltării, în primul rând, noi, împreună cu Oradea, pe regiunea de dezvoltare N-V, suntem oraşele cu cel mai mare grad de absorbţie a fondurilor europene, peste sută la sută în cazul PIDU. Şi am cerut să se suplimenteze la PIDU, pe lângă cele două proiecte: Oborului şi Electrolizei, care au fost deja aprobate, finanţarea pentru proiectul cu supravegherea video a oraşului, aproximativ două milioane de euro. Vom trimite documentaţia şi cred că anul viitor în primăvară ne vom putea apuca şi de acest proiect. Astfel, am ajunge la un grad de absorbţie de 150% al fondurilor europene pe ceea ce înseamnă PIDU.

Am discutat şi de proiectul de 300 de milioane de euro pe care ministerul îl va lansa pentru municipiile reşedinţă de judeţ, cu privire la izolarea termică a blocurilor. Baia Mare ar putea beneficia undeva între 5 şi 7 milioane de euro. Am depus lista cu imobilele care ar intra în această primă etapă. Sunt blocurile turn, blocurile din zona pieţei Revoluţiei şi cele de pe bulevardul Bucureşti, respectiv zona centrală.

Următorul proiect este legat de blocurile ANL. Există o nevoie de locuinţe, mai ales pentru familiile tinere. Este vorba de două blocuri care sunt deja proiectate, unul pe Mărăşti şi altul pe strada Republicii. Acesta din urmă doresc să fie mutat în zona Jandarmeriei pentru a nu crea o aglomerare urbană pe Republicii. Sper să beneficiem de o finanţare în această toamnă pentru cele 100 de apartamente în cele două blocuri ANL.Un alt proiect interesant, nu numai pentru Baia Mare, este cel legat de parcul industrial. Sunt hotărât ca cea mai importantă preocupare a mea şi a autorităţii locale să fie generarea de locuri de muncă prin acordarea de facilităţi la nivel de infrastructură, chiar la nivel fiscal, pentru investitori. Vrem ca ministerul Dezvoltării să acorde o finanţare pentru Baia Mare pentru realizarea de infrastructură şi utilităţi pe o suprafaţă mare, pe care o vom denumi parc industrial, urmând ca guvernul să acorde un grant, tip ajutor de stat, nu pentru construcţiile pe care le fac investitorii, ci pentru tehnologie. Circa 80% din valoarea tehnologiei să fie suportată de stat, un ajutor nerambursabil. Ceea ce ar determina ca firmele ce vin să investească să vină cu cea mai modernă tehnologie, să nu îşi aducă tehnologia veche, să o realoce în Baia Mare. Avem în plan suprafeţe de teren care s-ar preta pentru acest proiect: zona Cuprom, Italsofa, chiar zona Romplumb, deşi aici este mai complicat din cauza problemelor de mediu.

Nu în ultimul rând, avem un proiect pentru un Aqua-parc.

Există finanţări pentru zone de agrement. Dorim să preluăm de la ministerul Educaţiei, de la Direcţia Judeţeană pentru Sport, vechiul Ştrand. Sunt două variante, ori intrăm într-un parteneriat cu cei care mai deţin terenuri în zona Ştrandului, respectiv, vechea Moară, mai sunt nişte spaţii de producţie care sunt nefuncţionale în acest moment şi vom genera acolo o astfel de bază de agrement ce poate da viaţă Centrului Vechi sau gândim un astfel de aqua-parc în zona Piritei, dar sunt semne de întrebare cu privire la impactul de mediu, fiind o zonă care a fost poluată. Pe de altă parte, eu cred, şi vom consulta populaţia, ar trebui reabilitarea integrală a stadionului, generarea unui teren de fotbal sintetic, realizarea a două-trei terenuri de tenis şi o suprafaţă mai mare de două-trei ori ca cea a actualului Ştrand. Va fi pentru băimăreni, pentru turişti, să nu uităm că se reabilitează şi Câmpul Tineretului.

Ultimul proiect discutat, este generarea a două pachete care conţin grădiniţe, Şcoli, Licee ce vor fi cuprinse într-un plan de reabilitare. Primul pachet să intre pentru finanţare anul viitor în primăvară, iar al doilea, în 2014. Dorim să rezolvăm cât mai multe din problemele instituţiilor de învăţământ, fără aport bugetar local, ci cu bani de la comunitatea europeană”, a spus Cătălin Cherecheş