Procesul casutelor de vacanta ale Remin

* Compania Nationala Remin Baia Mare a fost o vaca buna de muls pentru majoritatea celor care s-au perindat pe la conducerea Companiei, pentru politicieni si lideri de sindicat. Averi insemnate s-au ridicat pe munca ortacilor, acum someri de tranzitie. Si totusi, Remin mai poate fi o atractie a celor care vor bani negri pentru zile albe. In urma cu aproape doi ani, lacatul mare al indiferentei autoritatilor centrale si locale, au dus la inchiderea Companiei. Cu stupoare am aflat de la ministrii, sefi de partide si altii ca tara nu mai are nevoie de aur, argint, cupru, plumb, metale rare. S-a hotarat ca e mai bine sa importam. Remin s-a inchis la solicitarea UE si a grupurilor de interese din jurul Companiei. Dupa momentul zero al neputintei, minerii maramureseni s-au risipit, care incotro. Unii au dat in patima bauturii, altii s-au apucat de micul trafic de frontiera. Sunt mineri care au plecat in strainatate pentru a ingrosa randurile celor care lucreaza munca necalificata. Acum, Remin mai are circa 300 de angajati. La inceputul acestui an Compania a intrat in insolventa. Procesul este in curs de derulare si are un final previzibil. In acest context, povestea casutelor de vacanta detinute de Companie in statiunea Eforie Nord a aparut ca o pata de culoare. Nimeni nu stie ca Remin se afla in proces cu o firma din statiunea de la malul marii. Nici macar Remin. Va prezentam o situatie incredibila prin implicatii. Chiar daca postasul suna de doua ori, in cazul procesului Companiei cu firma SC Imagi International SRL, omul Postei Romane a lasat in casuta postala a unui baimarean, locatar intr-un bloc din buricul targului, citatii dupa citatii. Adresa de pe aceste citatii este corecta, doar adresantul este gresit. In acest context am primit citatiile si alte harti. In data de 7 octombrie, apoi in 22 octombrie au venit citatii catre Compania Nationala a Metalelor Pretioase Remin SA, din Baia Mare si urmeaza adresa la care locuieste un onest baimarean. O persoana fizica ce nu are nimic cu Remin. In citatie se spune ca a noastra Companie are calitatea de parat, iar SC Imagi este reclamant. Procesului este pentru o revendicare imobiliara. Semnele de intrebare s-au inmultit in momentul in care la una din citatii a fost atasata si o cerere a reclamantului catre Judecatoria Constanta. Reproducem documentul. „Subscrisa SC Imagi International SRL cu sediul in Eforie Nord, reprezentata prin…, formulez prezenta actiune in revendicare. Chem in judecata parata Compania Remin, inregistrata la Registrul Comertului…si urmeaza adresa baimareanului, solicit sa dati o hotarare pe baza probatoriului in cauza. Va rog sa dispuneti obligarea paratei sa-mi lase in deplina proprietate si posesie imobilele-casute de odihna a doua locuri situate in Eforie, imobile dobandite de parata conform unui contract din 1979. Solicit obligarea paratei sa-mi cedeze si dezmembramintele asupra terenului pe care se afla casutele de vacanta revendicate”, se arata in preambul. Socul urmeaza. „In fapt, in data de 25 noiembrie 2008, intre subscrisa si parata s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect un numar de 200 de casute de vacanta. Precizam ca la data semnarii contractului, inscrisurile au ramas la parata pentru a fi stampilate, iar ulterior nu ne-au mai fost restituite. Aratam de asemenea ca pretul de vanzare a fost de 25.000 RON si a fost achitat in totalitate la semnarea contractului. In probatiune, proba cu inscrisuri, expertiza, interogatorii, martori precum si orice alta proba necesara. Solicitam judecarea cauzei chiar si in lipsa”, se mai arata in solicitare firmei din Eforie. Dupa momentele de mirare maxima, au urmat intrebarile. Am mers pe firul povestii si ne-am lovit de o tacere suspecta in Eforie. Deocamdata, la Remin nimeni nu stie nimic. „Este ciudat ce spuneti. Nu am cunostinta de asa ceva. Nu stiu ca Remin sa fi avut 200 de casute. Au fost cele de la Mina Baia Sprie, dar ele au fost in jur de 50. O sa verific!”, ne-a declarat Ovidiu Galca. Am intrebat in stanga si dreapta si am aflat o parte a acestui caz. Cel putin varianta maramureseana. Din anii 80, la Eforie Nord s-a alocat un teren pentru Companiile miniere din tara. Remin, Valea Jiului si Tg. Jiu au avut in total 200 de casute de vacanta. Ele au fost notificate ca fiind corturi, ne-avand fundatie. De aceste locuri de vacanta s-au ocupat sindicatele. Trecem peste perioada anilor 90 cand au avut loc multe intamplari incredibile. Vom reveni cu un alt material. Dupa 2000, declinul mineritului neferos a devenit mai mult decat vizibil. In situatia de atunci, casutele au fost vandute unei firme din Eforie. SC Balantour a cumparat 50 de casute de la Baia Sprie, prin reprezentantul Remin. Cativa ani ele au fost valorificate in parteneriat cu sindicatul din Baia Mare. Apoi, lucrurile au degenerat si din 2008 nu s-a mai dus niciun ortac la mare. Din informatiile primite, ar fi vorba de o afacere dobrogeana. Cineva care vrea sa puna mana pe un teren care are o valoare destul de mare. Vom reveni. Balantour nu stie nimic Administratorul firmei care a cumparat casutele afirma ca nu stie nimic de proces. El ne-a explicat ca din punct de vedere cadastral, Dobrogea este zona in care se intampla fel si fel de lucruri necurate. „Nu stiu de proces. Nu stiu cine este firma de care spuneti. Eu am aceste casute de mai bine de sapte ani. Tot de atunci incerc sa obtin terenul de sub ele, dar administratia este…Nu am reusit. Am facut niste investitii, nu exagerat de mari, dar am facut. S-ar putea sa fie o afacere necurata. Pe aici s-au mai vazut astfel de situatii. Vine unul si declara fel si fel si obtine terenuri. Cum credeti ca s-au construit multe vile si hoteluri. Am sa incerc sa aflu cate ceva!”, a spus administratorul. Din punctul nostru de vedere, in orice varianta este o ilegalitate incredibila. Parca e greu de crezut ca s-a ajuns ca cineva sa vina si sa dea in judecata una din marile Companii ale statului (chiar daca este pe butuci), fara nimic la mana. Daca se dovedeste a fi asa, este grav. Inseamna ca se poate fura orice, chiar si tara! Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro