Procesele padurilor din Borsa

Borsa este zona maramureseana cu cele mai multe conflicte generate de retrocedarile de paduri. De mai bine de zece ani, se discuta daca structura asociativa Composesoratul Borsa are drept de proprietate asupra a 17.000 de hectare. In acest timp, mafia lemnului a ras padurile borsene. Sunt cunoscute problemele din Borsa legate de modul in care au fost tratate solicitarile celor care sustin ca sunt proprietarii sau mostenitorii acestora, pe suprafetele de padure din zona Borsa-Carlibaba. In urma cu noua ani, a fost infiintat Composesoratul Borsa, in ideea ca se vor primi suprafetele de padure luate cu japca de catre comunisti. Zona Borsa a trait dintotdeauna din ce le-a oferit padurea. Composesoratul a cautat actele de proprietate ale borsenilor ce au detinut suprafete de padure. S-a ajuns pana la Budapesta cu investigatiile. Acolo au fost gasite sute de acte de proprietate. In baza acestora, s-a realizat un dosar cu mostenitorii celor ce au avut padure. In total, au fost revendicate 17.000 de hectare. Composesoratul Borsa a avut, de la inceput, o puternica opozitie din partea structurilor statului (Ocolul Silvic), dar si din partea unor borseni care au avut un simt al proprietatii mai dezvoltat. Scandalurile au adus Borsa in prim-planul stirilor despre mafia lemnului. Ani de zile au fost dispute, batai, amenintari, procese. Nu mai intram in amanunte cunoscute de toata lumea. Composesoratul Borsa a pornit un proces finalizat la Judecatoria Alesd. Sentinta definitiva, irevocabila si executorie le-a dat castig de cauza celor de la Composesoratul Borsa. Teoretic, ei ar fi trebuit sa intre in posesia celor 17.000 mii de hectare de padure. Ceea ce nu s-a intamplat. Mafia padurii, oamenii politici, administratorii locali au luptat din rasputeri sa nu se puna in aplicare o hotarare judecatoreasca definitiva. De mai bine de patru ani, liderii Composesoratului incearca sa obtina ceea ce legea le-a dat. Este un mister de ce nu se pune in aplicare o sentinta judecatoreasca. Composesoratul Borsa este condus de Mihali Matei, Gheorghe Albu si alti borseni. Cei doi au fost implicati in fel si fel de conflicte. Amintim doar bataia pe care Albu a incasat-o in celebra parcare din centrul Borsei. Intr-un fel sau altul, multele scandaluri din aceasta parte a Maramuresului se leaga de padurile revendicate. Borsa-Moisei-Viseu este un traseu in care gasesti gatere aproape in fiecare gospodarie. Politisti, politicieni, oameni de afaceri, valize cu bani, paduri distruse, legi incalcate. O zona a nimanui, un loc unde se mimeaza aplicarea legii. Satui de promisiuni, cei care conduc Composesoratul Borsa s-au adresat Justitiei de la Strabourg. Dosarul lor a fost primit, a trecut de toate etapele si, in cursul lunii mai, va intra pe rol. Un grup de vreo 20 de membri ai Composesoratului Borsa a venit la noul prefect, Sandu Pocol, cu o solicitare de ajutor pentru detensionarea situatiei din zona. Sarcina de a rezolva, de a da o solutie i-a revenit subprefectului Dorin Buda. Acesta i-a primit, i-a ascultat si a promis ca va merge in zona dupa ce va studia dosarul „cauzei”. Buda nu a stiut cate volume sunt la acest dosar. „Am primit dosarul de la aparatul tehnic si juridic al institutiei noastre. Nu am stiut ca este asa de voluminos. Trebuie sa il parcurg. Sa vad sentintele, motivarile, solicitarile si actele depuse. Dupa studiu, voi merge la fata locului”, ne-a declarat Buda. Dincolo de bune intentii, exista partea obscura a acestui caz. Se lanseaza fel si fel de acuze, fel si fel de explicatii, pentru a nu se pune in aplicare o sentinta judecatoreasca. DNA A intrat pe fir In Borsa, s-au mai infiintat vreo trei composesorate care revendica suprafete mari, de pe amplasamentele revendicate de Composesoratul Borsa. Cei mai activi sunt cei din structura asociativa „Cisla”. In mod ciudat, acest Composesorat a primit peste 6.000 de hectare de padure. Din intamplare, ea este de pe suprafata revendicata de Composesoratul Borsa, iar ca o picanterie a acestui caz, au primit paduri adevarate, cu arbori de sute de ani, numai bune de exploatat. Pe de alta parte, Matei este acuzat ca ar fi facut falsuri in procedura de obtinere a padurii revendicate de Composesorat. Actele arata falsurile si cine le-a facut. Nu vrem sa dam verdicte, Politia (nepolitizata) si justitia se vor pronunta. Tot in aceasta disputa pentru o avere de mii de miliarde de lei, Matei a fost dat in judecata si a fost condamnat la un an si trei luni. Recursul este pe rol. S-a cerut stramutarea procesului. El se judeca la Curtea de Apel Deva. Partea cea mai interesanta abia acum urmeaza: „Judecatorii care s-au pronuntat in cazul meu au fost suspendati si sunt cercetati de DNA. O sa vedem ce si cum”, ne-a declarat Mihali, aratandu-ne o adresa primita ce confirma spusele. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro