Problemele de mediu ne pot duce la un proces cu UE

Problemele de mediu din Maramures ar putea declansa procedura de infringement si implicit un proces cu UE! Recent, autoritatile de mediu au elaborat un document legat de posibilele cazuri de incalcare a legislatiei de mediu. Pe „lista neagra” se afla si cateva cazuri din Maramures. Amenzi uriase, un proces cu UE, sanctiuni drastice. Pe scurt, efectele procedurii de infringement, un mecanism prin care Comisia Europeana poate sactiona un stat membru care nu se conformeaza la legislatia comunitara. Inainte de aderare, Romania s-a angajat sa rezolve o serie de probleme de mediu. Acum, o parte dintre acestea sunt tot in stand-by. Numai ca, de aceasta data, amenzile aplicate nu vor fi de cateva mii de RON, ci de zeci sau sute de mii de euro, pentru fiecare zi, pana la remedierea problemei. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a elaborat recent un document in care sunt prezentate detailat cazuri potentiale/concrete de nerespectare a legislatiei de mediu, care pot duce la declansarea acestei proceduri. Romplumb, forever Societatea Romplumb SA este amintita la capitolul „instalatiile care implica un risc ridicat de nerespectare a obligatiilor asumate. In document se arata ca data limita pentru conformare este 31.12.2010 si ca, in perioada 2004-2006, societatea ar fi trebuit sa investeasca peste 1,5 milioane de euro. Iar in acest an, cuantumul investitiilor ar trebui sa „sara” de 7,4 milioane de euro. Calin Crisan, comisar-sef al Comisariatului Judetean Maramures din cadrul Garzii Nationale de Mediu a explicat ca: „se poate in 2010, dar si pe parcurs. Chiar si o etapa intermediara poate duce la declansarea procedurii de infrigement, un termen la o masura din plan daca nu e realizata si nu are efectul scontat. De exemplu, daca in 2009 o etapa nu e realizata la termen, poate declansa procedura”. In scriptele de la minister figura si BAPS (depozitul de cianura lichida apartinand Transgold, care odata cu vinderea activelor a trecut in proprietatea Romaltin SA Maramures). Mai exact, societatea apare pe lista operatorilor care nu au depus rapoarte de securitate. Crisan spune insa ca e vorba de o greseala: „este o informatie gresita”. Transgold a depus raportul dupa oprirea activitatii, dar a fost o neintelegere, in sensul ca Agentia de Mediu nu-l inregistrase pana nu l-a validat Inspectoratul de Situatii de Urgenta si atunci a aparut asa. Dar le-au inaintat, sunt ok, acum se revizuiesc pentru ca fluxul tehnologic dorit de Romaltin va fi diferit de fluxul Transgold. Si avem anuntul oficial al proprietarului ca va desfiinta acel depozit. Vom stabili o data pana la care se va transporta toata solutia cu continut de cianura, la iaz, unde se va asigura neutralizarea prin amestec cu hipoclorit de sodiu. Va fi golit si, pana in toamna sper, va fi dezafectat. Deci va fi scos din utilizare si atunci va disparea de pe lista”. Iazurile durerii Procedura de infringement poate fi activata insa si din cauza iazurilor din industria miniera. Crisan spune ca: „in 31 decembrie 2006 era scadenta pentru sistarea depozitarii deseurilor lichide din industria miniera. Surprinzator, exista o adresa alambicata de la Ministerul Mediului, care face referire la iazul Bozanta, in baza unui acord, in care se spune ca e necesar ca inca 800 mii de tone sa se depoziteze pentru a-l pune in siguranta. Dar asta e din punct de vedere al sigurantei, si nu din punct de vedere al mediului. Nu avem niciun act pe linie de mediu privind aceasta derogare”. Potrivit unor surse de incredere, Ministerul Mediului a cerut printr-o adresa oficiala Comisiei Europene o „pasuire” pentru mai multe iazuri, printre care si Bozanta si Plopis Rachitele, numai ca deocamdata nu s-a primit un raspuns oficial si oricum Remin a renuntat la planurile legate de activitatea de productie. Mai mult, compania miniera Remin nu are deocamdata fondurile necesare securizarii si conservarii iazurilor. Crisan spune ca in aceste conditii „poate fi activata procedura. Intreruperea oficiala pe toate iazurile Companiei Remin este 15 noiembrie 2006, data dupa care s-a intrat in programul de securizare-conservare ce are la baza un studiu financiar despre ceea ce inseamna posturi pentru acest tip de activitate. Dar nu s-a dat niciun leu din acesti bani”. Practic, pana acum, compania a folosit fondurile obtinute din vanzarea ultimelor concentrate miniere aflate pe stoc. Ba mai mult, se spune ca Remin a obtinut si un avans pentru concentratul pe care trebuia sa-l produca, dupa redeschiderea activitatii, pentru Trafigura si Geomin. Reprezentantii companiei neaga ca s-ar fi incasat plati in avans, dar recunosc ca problema iazurilor devine tot mai sumbra. Altfel spus, daca banii nu ajung pana la 1 iulie, personalul angajat pentru monitorizare si securizare va fi disponibilizat, iar iazurile vor ramane ale nimanui. Ioan Nechita, directorul tehnic al companiei Remin, a declarat ca: „nu este adevarat ca am primit bani in avans de la Trafigura pentru concentrate ce urma sa le scoatem. Nu s-a luat nimic in avans, categoric. Dar am transmis semnale pe problema iazurior si la prefectura, si la minister si se stie si despre posibilitatea activarii procedurii de infringement. Este posibil totusi ca zilele acestea sa fie aprobata lista 10, dar ramane de vazut in ce modalitate si cand se vor aloca banii pentru lucrarile de inchidere. Sunt 700 de oameni care au fost angajati pentru inchideri si securizari. Avem cheltuieli de aproximativ 30 de miliarde, dar inca nu s-a primit nimic. Nu putem merge la nesfarsit asa. Daca pana in 1 iulie nu se aproba fonduri, suntem obligati sa trimitem oamenii acasa. Iar atunci cine-i responsabil va raspunde. Nici nu-mi pot da seama ce urmari ar fi daca nu se aproba fondurile”. Nechita ne asigura ca daca se mentin lucrarile de conservare „nu se poate intampla absolut nimic”. Dar daca nu... Mingea, bilele si gradina zoologica Practic, mingea e acum in terenul Guvernului. Autoritatile de mediu spun ca cea mai stringenta problema o reprezinta in acest moment securizarea iazurilor pentru ca, altfel : „se poate intampla o nenorocire la o ploaie, vor fi subiecte pentru media, noi, sigur ca vom da o amenda, dar va fi la un picior de lemn, va fi un nou scandal si tot asa. I-am scris lui Vosganian acum o luna ca si planurile de securizare au fost trimise, fara ca sa fie cat de cat un punct de vedere de la autoritatile de control in domeniu”. Numai ca, pe „lista neagra” de la minister apar si alte probleme general valabile, precum deseurile, autorizarea gradinilor zoologice etc. Crisan spune ca „in Maramures nu-i cazul sa fie un pericol problema deseurilor. Pentru noi este un lucru bun ca s-a obtinut o perioada de tranzitie pana in 2017 in Baia Mare, unde e cel mai mare depozit. S-a si autorizat zilele acestea in forma care este. In plus, pana in 2009 se implementeaza proiectul de gestiune integrata a deseurilor. Cu gradinile zoologice nu as vrea sa comentez, pentru ca in general nicio gradina zoologica nu asigura metri patrati si conditiile prevazute de norme. Plus ca, in Baia Mare, e in litigiu cu retrocedarea. Privind la rece, cred ca nu se vor lega de o chestie care oricum e inregistrata si se stie, si sa treaca peste problemele serioase: chimicale, deseuri... dar este posibil sa activeze procedura si din aceasta directie”. Oricum, europenii primesc saptamanal rapoarte legate de starea mediului din Romania. Iar documentele cuprind si materiale transmise de institutiile locale. Precedentele demonstreaza ca nu-i mare lucru sa ajungi la un proces la Curtea Europeana de Justitie. Si, efectele sunt dramatice. Pe langa sanctiunile financiare pot fi diminuate fondurile structurale alocate Romaniei, ba chiar, in conditii extreme, poate fi activata clauza de salvgardare. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro