PROBLEMELE DE MEDIU din Maramureș, în atenția Parlamentului

Alexandra Cristian

La mai bine de 25 de ani de la dezastrul ecologic de la iazul din Bozânta Mare, unde se extrăgea aur cu cianură, iazurile de decantare continuă să otrăvească apele, solul și, nu în ultimul rând, viețile maramureșenilor, evidențiind astfel nepăsarea și inacțiunea administrației, care, de un sfert de secol, nu reușește să gestioneze această „moștenire” toxică a Maramureșului. Problema nu este doar una de mediu, ci și una de sănătate publică. Studiile arată că expunerea la metale grele din apă și sol crește riscul de afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și chiar oncologice.

Acest tablou sumbru a fost subiect de dezbatere a Comisiei comune pentru Mediu și Echilibru Ecologic a Camerei Deputaților și Senatului, care, la invitația deputatului Brian Cristian, a efectuat o vizită în Maramureș în perioada 1-2 aprilie. Scopul principal al vizitei a fost evaluarea concretă a realității din teren, impactul actual al poluării, dar și dialogul cu maramureșenii despre aceste probleme majore, a căror soluționare a fost amânată de prea mulți ani.

Dezastrul ecologic de la Bozânta Mare – o tragedie cu efecte pe termen lung

În noaptea de 30 spre 31 ianuarie 2000, în urma unor precipitații abundente, din iazul de decantare al firmei româno-australiene „Aurul” s-au scurs peste 100.000 de tone de steril de flotație cu un conținut foarte ridicat de cianură și metale grele, care inevitabil au ajuns în apele României, în Marea Neagră, iar mai apoi și la vecinii din Ungaria și Ucraina, care a dus astfel la o poluare transfrontalieră, cu efecte negative pentru comunități întregi. Accidentul, produs ca urmare a spargerii unui baraj al iazului de decantare, a fost clasat de publicația Lenntech în top 10 cele mai grave dezastre ecologice la nivel mondial, iar în acel moment s-a discutat despre el ca fiind cel mai mare dezastru ecologic din Europa, după Cernobîl. 

Problemele ecologice ale Maramureșului – un adevăr incomod, ignorat de prea mult timp

          Pentru prima dată de când Maramureșul se află sub umbra poluării, în această săptămână a fost realizată o masă a dialogului la care au fost prezenți parlamentari, reprezentanți ai administrației județene, primari, autorități de mediu, experți și reprezentanți ai societății civile. Din delegația Comisiei comune pentru Mediu și Echilibru a Camerei Deputaților și Senatului au făcut parte Diana Buzoianu, președinta Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților, Glad Varga, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat, și parlamentarii Allen Coliban, Adrian Giurgiu, Sorin George Oltenașu, Aurel Oprinoiu, Ana-Cynthia-Ioana Păun, Costache Chertif.

          Discuțiile s-au axat, bineînțeles, pe problemele actuale și pe identificarea celor mai bune soluții. S-a vorbit despre ecologizarea completă a iazurilor de decantare, însă sunt și sceptici care nu cred că acest proces poate fi realizat în proporție de 100%. De asemenea, s-a discutat despre reluarea activității de prelucrare sau vânzare a sterilului, ca alte soluții în ceea ce privește decontaminarea siturilor și a haldelor de steril.

          În urma acestui dialog, președinta Comisiei de Mediu, Diana Buzoianu, și-a luat angajamentul de a transpune cât mai rapid directiva 2881/2024 a Parlamentului European privind calitatea aerului. Acest instrument va permite cetățenilor să acționeze direct împotriva statului pentru problemele de sănătate cauzate de poluare.

          „Vom avea mai multe discuții și cu autoritățile naționale pentru a vedea cum se vor aloca banii necesari ca oamenii să nu mai moară otrăviți de metale grele. (...) Sănătatea românilor nu e negociabilă!”, a transmis Diana Buzoianu, președinta Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților, în urma vizitei în Maramureș.

          Pe agenda delegației au urmat vizite în teren la siturile contaminate din Bozânta Mare și la depozitul ecologic de la Fărcașa – SMID, un alt proiect defectuos al administrațiilor județene din ultimii 15 ani. Demarat în 2007, depozitul ecologic de deșeuri de la Fărcașa nu este operațional nici astăzi, cu toate că au fost investiți deja peste 100 de milioane de euro, iar noi, maramureșenii, plătim ca să ducem gunoiul în alte județe, pentru că nu putem beneficia de acest proiect, care trebuia să fie un sistem modern de management al deșeurilor. Din cauza nepăsării administrației județene în ce privește bunăstarea cetățenilor, SMID este astăzi doar o „groapă” care se consolidează și reconsolidează pe bani mulți, însă fără rezultate concrete și cu termene limită de finalizare amânate de la an la an.

          Un județ sufocat de poluare

Cu toate aceste vizite în teren și discuții deschise, un lucru rămâne cert: calitatea vieții și sănătatea maramureșenilor sunt afectate zilnic, iar situația reală din teren este tot mai îngrijorătoare. La nivelul județului, există 94 de situri contaminate în suprafață de 5.706.076 mp, respectiv 15 situri potențial contaminate în suprafață de 408.053,8 mp. Tot în Maramureș sunt 17 iazuri de decantare și 300 halde de steril, în suprafață de 93,45 ha, aparținând CNMPN Remin Baia Mare, SC Cuarţ, Romsilva şi Companiei Naţionale a Uraniului. (conform Agenției pentru Protecția Mediului Maramureș)

Un prim pas spre schimbare sau doar promisiuni?

„Acest demers nu este un exercițiu de imagine, ci un punct de plecare pentru acțiuni concrete în Parlament. Aceasta nu este o simplă vizită, e un început de drum. Un drum pe care îl vom parcurge împreună cu maramureșenii, până la capăt! Vom pune presiune, vom cere răspunsuri și vom găsi soluții pentru mediu, pentru sănătate, pentru viață!”, transmite deputatul de Maramureș, Brian Cristian, cel care a demarat această inițiativă.

Deși intenția este de apreciat, avem toate motivele să fim sceptici la promisiunile venite din partea politicienilor. Fără acțiuni și soluții concrete, județul nostru riscă să rămână prins în acest cerc vicios al poluării și nepăsării. Rămâne de văzut dacă acest prim pas spre schimbare va fi urmat de fapte reale sau dacă va rămâne doar un episod efemer în lunga istorie a promisiunilor neîndeplinite.