Problema deșeurilor - o penibilă telenovelă din istoria recentă a județului

Subiectul gestiunii deșeurilor este de 20 de ani o vacă de muls capital electoral, astfel încât ai impresia că nimeni nu vrea să-i dea de capăt. Începutul lunii octombrie a venit cu o nouă situație de criză cauzată de sistarea colectării deșeurilor, pe motiv că nu mai au posibilități de depozitare. Deși populația plătește (obligatoriu) taxa de salubrizare în momentul în care își plătește impozitul, nu beneficiază de continuitatea serviciului, cu toate că, de multe ori, taxa de salubritate este mai mare decât impozitul pe un an. Povestea se rezumă simplu în cuvinte de genul: incompetență, interese economice și lipsă de asumare politică în soluționarea problemei.

Spre disperarea oamenilor de bună credință care și-au plătit taxa de salubrizare o dată cu impozitul, s-a anunțat că, din 1 octombrie, SC Drusal nu mai ridică gunoiul menajer pe motiv că nu mai sunt lăsați să depoziteze la Târgu Mureș. Dacă-i asculți pe rând pe toți cei implicați în poveste le dai dreptate, că fiecare aproape varsă lacrimi să te convingă că altu-i de vină pentru situația la care s-a ajuns, dar cadrul general duhnește de incompetență și de lipsă de asumare. Iar când nu au pe cine să dea vina, ridică din umeri și arată cu degetul spre partea birocratică.
Politicienilor din ultimii 20 de ani le-a convenit să fie criză pe subiectul gestiunii deșeurilor, pentru că unii au câștigat capital electoral simulând că vor soluții moderne, iar alții poziționându-se împotriva amplasării depozitelor de gunoi în zona lor. Cert este că, prin alinierea la directivele europene, ne-am închis toate posibilitățile de depozitare a gunoiului din județ, înainte să fie finalizat celebrul Sistem de Management Integrat al Deșeu­rilor de la Fărcașa. Așa că Mara­mureșul este la cheremul spe­cu­lanților care vor sau nu să primească în alte județe gunoiul colectat de aici. Automat, taxa de salubrizare a crescut cu 400%, invocându-se cheltuielile de transport, fără să promită însă nimeni că taxa va scădea după ce se inaugurează depozitul de la Fărcașa! Și, uite-așa, maramu­reșenii se trezesc periodic că nu li se ridică gunoiul, deși și-au plătit serviciul pe tot anul, iar din banii lor și ai primăriilor se primesc salarii pentru sute de incompetenți din diverse instituții așa-zise responsabile.

Și ce fac autoritățile? Ședințe! Niște ședințe penibile, unde care mai de care se dă fie cocoș, fie se victimizează, fie vor să pară ima­culați, fie vorbesc în „doru lelii” să treacă timpul. Problema este că în județul ăsta autoritățile și cei 76 de primari constituiți în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) nu sunt în stare să se adune și să ia o decizie stabilă pe termen lung. Iar societatea Drusal sistează colectarea deșeurilor de câte ori apare ceva ce nu-i convine.

De această dată, criza colectării a ținut patru zile (mult mai puțin decât de Crăciun și Revelion, când Maramureșul a fost de râsul lumii, din cauza munților de gunoaie). Într-un comunicat, ADI ­Ma­ramureș se precizează că administratorul depozitului de la Mureș a argumentat oprirea depozitării din cauza faptului că SC Drusal a atins cantitatea de deșeuri contractată. Totuși, ADI Maramureș a arătat că nu e așa: „Din ce a comunicat Drusal, puteau să depoziteze o medie de 3.500 de tone/ lună, în cele șase luni de contract. Media deșeului rezidual colectat de la populație
s-a situat, în ultimele 6 luni, sub 2.900 de tone. Dacă se aplică indicii de performanță din contractul pe CMID, media lunară a deșeu­rilor colectate de la populație nu putea depăși 2.700 de tone. Cu toate acestea, Drusal a atins, în mai puțin de cinci luni, capacitatea pe care nu o putea atinge în fapt nici în șase luni. Asta este o nebuloasă la care trebuie să răspundă în contractul pe care-l au cu CJ”, concluzionând că nu există temei legal pentru suspendarea serviciului de colectare.
Într-un alt comunicat, ADI De­șeuri precizează că „Drusal urmă­rește interese obscure, nu con­trac­tuale”, că „a ignorant toate avertismentele” și că „are obligația să aibă o capacitate de stocare temporară, în contractul cu CJ, de până la 5 zile. Interval suficient pentru a asigura colectarea până se obțin avizele de depozitare într-un alt județ”. De partea cealaltă, Drusal a transmis că: „situația a fost creată artificial de către autorități în scopul îndepărtării Drusal și angajării unei «firme de casă»”.

În timp ce Consiliul Județean căuta soluții de depozitare în alte județe, primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, a suplimentat numărul de utilaje și, pe lângă salubritatea stradală, a intervenit și pe partea de salubritate menajeră, pentru a goli cât mai multe containere ticsite de gunoi după ce au fost abandonate de Drusal. Mai mult, primarul Cherecheș a arătat că, pentru a atenua efectele neplăcute, înainte cu o zi de anunțul suspendării colectării, i-a anunțat pe cei de la Drusal că poate prelua 700 de tone de deșeuri, însă aceștia n-au răspuns. Primarul Cherecheș a atenționat că viitorul contractului dintre CJ și Drusal este incert, mai ales că societatea de salubrizare s-a divizat de câteva luni în patru societăți și că, în orice moment, partea care trebuie să se ocupe de relocarea muntelui de gunoi de la ieșirea din oraș poate intra în insolvență. Reprezentantul Gărzii de Mediu, prezent la ședință, a precizat că a cerut societății Drusal să spună dacă au în cont banii încasați pentru relocare, dar aceștia nu au răspuns. Sunt multe astfel de detalii „suspecte”, asupra cărora nu insistăm, deoarece intră în atribuțiile organelor de control.

Între timp, în 4 octombrie, pre­ședintele CJ Ionel Bogdan a deblocat situația anunțând că s-a obținut acceptul din partea județului Bis­trița Năsăud ca, până în 31 decembrie 2022, să fie transportate și depozitate acolo, lunar, câte o mie de tone de deșeuri. „În paralel, voi continua discuțiile cu alte județe, astfel încât să găsim soluții pentru depozitarea restului de deșeuri, în condițiile în care din zona 1 de colectare (Zona Baia Mare n. red) depozităm 3.000 de tone de de­șeuri lunar”, a anunțat președintele Consiliului Județean Maramureș.
Partea bună din această ultimă criză a sistării colectării deșeurilor este că unii încep să-și dea seama că episodul se poate repeta, așa că au apărut intervenții categorice. De exemplu, ADI Deșeuri anunță printr-un comunicat că cere retragerea licenței de operare a Drusal: „Am trimis o notificare către ANRSC, în care am cerut să constate că Drusal a abandonat deșeu­rile reziduale și a pus în pericol sănătatea populației prin refuzul de a colecta deșeurile umede de la cetățeni, încălcând astfel principiile serviciului comunitar de interes public care are un caracter permanent și funcționare continuă. 250.000 de cetățeni din zona 1 de colectare nu sunt bătaia de joc a unui operator care este plătit să presteze un serviciu, dar pe care-l abandonează de fiecare dată când are o stare mai proastă directorul Drusal. În decembrie anul trecut, în ajunul Anului Nou, Drusal a golit deșeurile menajere din containerele de colectare pe spațiul public, într-o acțiune atentat la adresa băimărenilor. Vom pune punct acestei nesimțiri”, a declarat directorul executiv al ADIGIDM Maramureș, Romeo Dobocan.

Fie vorba între noi, încrengătura și interesele economice din afacerea cu deșeuri sunt atât de mari, încât nu știm dacă va putea cineva să facă lumină. Este un domeniu extrem de tentant și profitabil, din moment ce se știe că și mafia italiană a fost implicată în sudul țării noastre în afaceri cu salubrizarea. Pe lângă interesele economice, Maramureșul se confruntă și cu orgolii politice și răfuieli personale care blochează cursul firesc al lucrurilor.
De exemplu, zilele trecute, primarul Cătălin Cherecheș a propus Consiliului Local un proiect de hotărâre prin care Baia Mare să iasă din proiectul serviciului de ges­tiune integrată a deșeu­rilor Ma­ramureș, iar Baia Mare să-și consolideze „un serviciu public de salubrizare propriu și să ne dotăm cu utilaje de ultimă generație, cu puncte de colectare moderne în cartiere și digitalizare, cu organizare riguroasă a colectării deșeu­rilor din construcții, dar și reciclabile, cu instalație de producere de energie din deșeuri, cu muncitori echipați și pregătiți impecabil”. Dar plenul Consiliului Local Baia Mare nu a aprobat proiectul de hotărâre.

Un singur lucru este cert în problema deșeurilor: Maramureșul merge în continuare pe soluții provizorii, pe improvizații și bălăcăreli. Iar oamenii care plătesc se pot trezi în orice moment că, din diverse motive, nu beneficiază de serviciile de salubrizare. Asta pentru că n-am avut în județ bărbați adevărați care să apere interesele județului la nivel înalt. S-a ajuns aici, pentru că, de frică să nu-și piardă locurile de muncă, cei din Maramureș au răspuns cu „da, să trăiți!” la orice bazaconie venită de la nivel înalt, chiar dacă realitatea din județ a fost cu totul alta.
De-a lungul anilor, nu s-a depus nici cea mai mică rezistență să se obțină derogări pentru buna funcționare a serviciilor de salubrizare, ba mai mult, din exces de zel, ne-am tăiat singuri craca de sub picioare pe principiul „las c-om vedea noi cum va fi”.

Dar cum va fi? „Consiliul Jude­țean Maramureș lucrează în paralel și la o soluție pe termen mai lung privind gestionarea deșeu­rilor, până la finalizarea și ope­rațio­nalizarea SMID Fărcașa. Este vorba despre realizarea platformei de sortare și de compostare a deșeurilor de la Satulung și implementarea unor măsuri de selectare, reciclare și valorificare a deșeu­rilor, care să reducă astfel cantitatea de deșeuri depozitată”, ne anunță Consiliul Județean.
Baiul este că, dacă până în decembrie 2023 nu se termină depozitul de la Fărcașa, unde sunt însă alunecări de teren, Comisia Europeană cere toți banii înapoi. În tot acest timp, Consiliul Județean este sufocat în hârtii și birocrație. S-a reușit totuși revizuirea proiectului tehnic pentru stabilizarea Celulei 1 de la depozitul de la Fărcașa, iar luna viitoare se finalizează partea de „hârțogărie”. Foarte tare!
Partea bună este că, în tot acel timp, când oamenii stau cu gunoiul la poartă sau în fața blocurilor, deși și-au plătit taxa de salubrizare pe tot anul, toți cei care au atribuții în problema gestionării deșeurilor ne dau asigurări că fac tot ce le stă în putință!

Iar în final avem o întrebare: dacă, prin absurd, într-o bună zi, nu veți mai duce deșeurile din Maramureș în alte județe, se ieftinește taxa de salubrizare?