Prioritatea salvarii castanului comestibil

Boala care a cuprins castanii din Maramures reprezinta o amenintare tot mai mare pentru aceasta specie de arbori. Pana acum, autoritatile de la noi s-au aratat incapabile in a lua masuri concrete si eficiente pentru stoparea flagelului. Recent, un grup de cercetatori greci au expus pe plan local modul in care poate fi oprita extinctia castanului. Cheltuielile se arata insemnate, insa partea buna este ca exista fonduri europene care pot fi accesate pentru a finanta proiectele pe tema salvarii castanilor. In ultimii ani, autoritatile judetene au fost alertate de faptul ca o mare parte a castanilor din padurile de la noi este afectata de o boala ciudata, care duce la moartea plantelor. Astfel, castanul, un simbol al acestor locuri, in special al Baii Mari, este in pericol de disparitie. Poate la inceput unii au tratat problema cu indiferenta specifica romanului, insa in acest caz ea nu s-a solutionat singura. La un moment dat, au venit ceva specialisti italieni. S-au propus niste masuri, insa prea multe nu s-au facut. Iar boala castanilor continua sa se raspandeasca cu rapiditate. Saptamana trecuta, a fost randul unor experti greci sa vina la Baia Mare. La intalnirea cu acestia, organizata de Ocolul Silvic Baia Mare, au participat cu precadere reprezentanti ai proprietarilor de paduri din zona, care detin si livezi de castani. Scopul intalnirii a fost acela de a arata importanta pe care o are castanul ca si arbore, precum si valorificarea sa. A fost un stimulent pentru ca proprietarii sa se gandeasca la a lua cat de repede masurile care se impun pentru salvarea castanului, acesta riscand, in cativa ani, sa dispara cu desavarsire de pe meleagurile morosene. „Calcaiul lui Ahile” Stephanos Diamandis, cercetator al Institutului de Studii in domeniul Forestier, din Salonic, Grecia, a expus cateva date referitoare la importanta castanului si modul in care el poate fi exploatat. Pentru noi, obisnuiti fiind sa vedem doar partea castanelor rumenind in jar, a fost interesant si inedit sa aflam ca resursele acestei plante sunt mult mai mari decat ne-am fi imaginat. Insa, la noi, aceasta este exploatata intr-o masura foarte mica. Diamandis a explicat, de asemenea, modul in care actioneaza cancerul care ataca plantele. El este dat de o ciuperca ce a cuprins primele culturi de castan inca de la mijlocul secolului trecut, incepand cu zona Italiei. Ea ataca plantele, pe trunchi, in special in zona ramificatiilor. Efectul este, in cele mai multe cazuri, mortal. Aceasta ciuperca, originara din Asia, are un „punct sensibil”. Ea este atacata, la randul ei, de un virus. Secretul distrugerii ciupercii sta tocmai in „vaccinarea” copacilor cu acest virus, care nu ataca planta. Pentru salvarea castanilor nostri, este nevoie de o munca laborioasa si de o sustinere financiara pe masura. In acest sens, Stephanos Diamandis a explicat proprietarilor de paduri ca au oportunitatea accesarii fondurilor europene destinate acestui scop. Bani exista, trebuie doar proiecte viabile pentru obtinerea lor. Cel mai bun exemplu este oferit de greci. Ei sunt la al treilea an de cand se folosesc de fondurile europene, pentru a stopa extinctia castanului. Lemn sfant Castanul, se presupune, isi are originea in Muntii Caucaz. De aici, el s-a intins in Balcani si pe toata coasta nordica a Marii Mediterane, in urma cu 2.000 – 2.500 ani. In Balcani, exista mai multe localitati care poarta denumiri legate de castan (Kastania, Kasthanea), acesta fiind o planta apreciata. Castanele se consuma fierte sau prajite, dar nu numai. Din acestea se produc lichioruri, paste fainoase, bere, faina (pentru prajituri), castane glazurate (un produs de lux). Lemnul de castan este unul cu esenta extrem de tare si foarte rezistent in timp. O mare parte a mobilierului Manastirilor de la Muntele Athos este realizat din lemn de castan. Nu numai lemnul de castan este bine platit, dar si cei care lucreaza la prelucrarea acestuia. Stephanos Diamandis a amintit ca, in cursul vizitei la Muntele Athos, a remarcat ca cioplitorii erau romani. Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro