Primul pact în Est

Cotidianul italian de stânga Il Manifesto , citat de Rompres, dezbate recenta semnare a Acordului de acces pentru instalarea de baze SUA în România. Acordul de acces (semnat la 6 decembrie, la Bucureºti, de secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, ºi de ministrul român al Afacerilor Externe, Mihai-Rãzvan Ungureanu), definit drept istoric, este primul pact care permite oficial SUA sã îºi disloce propriile baze militare într-o þarã membrã a fostului Tratat de la Varºovia. Principala instalaþie pusã la dispoziþia SUA este baza aerianã Mihail Kogãlniceanu din apropierea portului Constanþa, de la Marea Neagrã, care va fi ºi el utilizat de Pentagon. Acestora li se adaugã baza terestrã de la Babadag, în Delta Dunãrii, unde vor fi dislocate ºi antrenate trupe, ºi o altã bazã în apropiere de Feteºti, între Constanþa ºi Bucureºti, pe lângã alte diferite instalaþii. Aceste locaþii, aºa cum a explicat postul de radio public român, „sunt cele mai bune pe care România le putea oferi SUA din punct de vedere strategic, pentru a le furniza un acces rapid la regiuni instabile precum Caucazul, Asia Centralã ºi Orientul Mijlociu”. Tocmai din acest motiv au fost alese: baza aerianã Mihail Kogãlniceanu, aºa cum sublinia în urmã cu peste un an un funcþionar al Pentagonului, „se situeazã la rãscrucea dintre Europa ºi Asia, la o distanþã care permite sã loveºti Irakul, Afganistanul ºi alte locuri fierbinþi” (The New York Times). Aceastã bazã, folositã pentru a trimite trupe ºi armament în Irak în momentul invaziei militare din 2003, ar fi avut ºi o altã funcþie: aceea de închisoare secretã a CIA, unde - aºa cum denunþã Human Rights Watch - ar fi fost transportaþi deþinuþi afgani, irakieni ºi alþii, noteazã semnatarul articolului. Din acest motiv, încã de la începutul anului 2004, a fost închisã accesului ziariºtilor. Extinderea NATO spre Est Legând aceste baze din România de portul ºi aeroportul Burgas din Bulgaria ºi de Camp Sarafovo învecinatã, Pentagonul „poate construi o puternicã prezenþã militarã a SUA în Europa de Est”. Aici vor fi transferaþi 60.000-70.000 de militari, mai ales din bazele aflate în Germania, în cadrul redislocãrii forþelor SUA din Europa de Nord ºi Centralã în Europa de Sud ºi de Est. În cadrul aceleiaºi strategii intrã ºi extinderea NATO spre Est. Celor trei þãri membre în fostul Tratat de la Varºovia, care au aderat la NATO în 1999 (Polonia, Ungaria ºi Republica Cehã) li s-au adãugat în 2004 alte ºapte: România, Bulgaria, Slovacia (ºi ele membre ale fostului Tratat); Slovenia (componentã a fostei Iugoslavii); Estonia, Letonia ºi Lituania (componente ale fostei URSS). Aderând la NATO, þãrile din Europa de Est s-au legat, mai mult decât de Uniunea Europeanã (UE), de SUA, care ºi-au pãstrat în Alianþa Nord-Atlanticã o poziþie predominantã, potrivit autorului articolului. Mai mult, având în vedere faptul cã Polonia, Republica Cehã, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia ºi Slovenia au aderat la UE în 2004 iar România ºi Bulgaria vor adera în 2007, Washingtonul îºi asigurã în acest fel instrumente majore de presiune în interiorul UE, pentru a orienta opþiunile politice ºi strategice ale acesteia. „Marele joc” Nu întâmplãtor ministrul american al Apãrãrii, Donald Rumsfeld, a opus deschis „Noua Europã”, formatã din guvernele din Est aliniate la poziþia Washingtonului în rãzboiul global împotriva terorismului, „Vechii Europe”, reprezentatã de guverne precum cel francez ºi german care, în schimb, s-au distanþat de rãzboiul împotriva Irakului (chiar dacã schimbarea recentã de guvern din Germania pare sã fi fãcut Berlinul mai maleabil). În ciuda faptului cã NATO se aflã încã ferm sub leadership SUA, Washingtonul a procedat în aºa fel ca accesul la bazele din România sã fie acordat nu Alianþei Nord-Atlantice, ci direct SUA, astfel încât sã foloseascã aceste baze, la fel ca ºi pe altele din Europa de Est, fãrã nici o condiþionare din partea aliaþilor occidentali. Acest fapt confirmã cã proiectul urmãrit de Washington e de a redesena harta geopoliticã ºi geostrategicã a întregii regiuni europene, orientând procesele care survin în interiorul ei în conformitate cu interesele SUA. Noile baze din România vor permite SUA sã conducã operaþiuni militare nu numai în Orientul Mijlociu, ci ºi în Caucaz ºi Asia Centralã în noul „mare joc” ce are loc în jurul unei mize de o importanþã strategicã enormã: controlul fostei URSS ºi, în mod deosebit, al bogãþiilor strategice ale acesteia. Acest lucru va suscita cu siguranþã reacþii la Moscova ºi Beijing, unde s-a sesizat caracterul ameninþãtor al deplasãrii spre Est a bazelor militare ale SUA. Europa, transformatã în trambulinã de lansare a proiecþiei de putere a SUA este în acest fel atrasã într-o situaþie nu mai puþin periculoasã decât cea din perioada Rãzboiului Rece. Il Manifesto