Primele proiecte, primii bani intră în pușculița Maramureșului Programul Național de Redresare și Reziliență, la start

Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației a lansat, recent, apelurile de proiecte pentru Fondul local din PNRR, care asigură 2,73 mld. de euro pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România, prin investiții în infrastructura locală care vor susține atât reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, cât și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intraregional și intrajudețean.

Doar în prima oră de la lansarea proiectelor au fost depuse cereri de finanțare pentru peste 500 de milioane de euro din bugetul total de 2,7 miliarde al Fondului Local. Deși a fost lansat programul cu o întârziere de aproape o lună, Componenta C10 – Fondul Local, una dintre cele mai așteptate măsuri de finanțare pentru autoritățile locale din România, a fost deschisă oficial și a început să producă rezultate. Având în vedere multitudinea de domenii şi măsuri pe care această componentă le finanțează, era de așteptat un interes major din partea potențialilor beneficiari, mai ales că obiectivul de teritorializare a acordării finanțărilor, cu care Programul a fost planificat, prevede prealocări de sume predefinite pentru fiecare tip de localitate din țară.

Autoritățile locale din întreaga țară, teoretic, au avut pregătite proiecte pentru această măsură de finanțare, iar în curând se vor ști ce proiecte vor primi finanțarea. Structurată pe mai multe tipuri de investiții, Măsura C10 - Fondul local îşi propune modernizarea infrastructurii de transport local şi a sistemelor de transport public atât prin achiziții de mijloace de transport nepoluante, cât şi prin orientarea investițiilor către parteneriate între localități. Spre deosebire de finanțările anterioare, unde primăriile puteau aplica doar pentru intervenții în limita teritorială a localităților lor, în cadrul PNRR C10 pentru achiziția autobuzelor nepoluante, aplicația la finanțare este obligatoriu de realizat printr-o asociere de localități.

Deși este un demers natural şi benefic pentru dezvoltarea sustenabilă a localităților din România, exercițiul aplicării în comun pentru proiecte de finanțare este unul nou pentru administrațiile locale, iar lipsa unui cadru legal clar şi predictibil în ceea ce privește viitoarele zone metropolitane, încă neaprobat de Guvern la momentul pregătirii sau lansării apelului de proiecte, se poate transforma într-o provocare majoră în implementarea viitoare a proiectelor.
Trebuie menționat că, deși această Măsură se dorește a fi un program de finanțare de importanță națio­nală, este de reclamat stilul arbitrar de stabilire a priorităților de finan­țare, cu țintele sale negociate cu Comisia Europeană, prin care iarăși localitățile vor fi puse în fața obligației de a investi în tehnologii avansate, cum ar fi stații de încărcare pentru autovehicule electrice în mediul rural, dar amplasate în sate şi comune care nu au încă utilități de bază, cum ar fi alimentarea cu apă sau canalizare.
Un alt exemplu similar este oportunitatea prin PNRR a construirii de blocuri pentru specialiști doar în orașe sau comune, în detrimentul altor localități (municipii nere­șe­dință de județ) care au po­si­bilități reale operaționale de a gestiona în mod sustenabil sisteme locale educaționale sau de sănătate.
În același registru, se înscrie alocarea a aproape 14% din bugetul pentru Măsura I1.1 „Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public” pentru microbuze ecologice în mediul rural, în con­dițiile în care acestea nu vor putea fi utilizate pentru servicii de transport public.

Măsura C10 dispune de un buget generos, de 2.730 miliarde de euro, atât finanțare europeană, cât şi sume alocate prin OUG 124/ 2021 pentru suprafinanțarea pro­iectelor din bugetul național.
Teritorializarea finanțării presupune prealocarea unor sume pentru fiecare tip de localitate. Astfel, un municipiu reședință de județ va beneficia de o finanțare de 12.493.000 euro/ localitate, un municipiu nereşedinţă, 4.193.550 euro/ localitate, un oraș va dispune de 3.189.815 euro/ localitate, iar o comună de 324.770 euro/ localitate.
Alocarea fondurilor disponibile pentru fiecare localitate este însă condiționată de anumite praguri valorice maxime sau de plafoane valorice pentru fiecare tip de investiție. Din aceste limite şi prea­locări pornesc principalele provocări, dar şi oportunități pentru dezvoltarea ulterioară a loca­lităților din țară.

Pe de o parte, pentru investiții în sisteme de digitalizare, care dispun de o gamă largă de tipuri de in­vestiții eligibile, necesare şi oportune pentru toate localitățile din România, o reședință de județ nu poate investi mai mult de 8,6% din bugetul său prealocat, în timp ce un municipiu nereşedinţă nu poate dispune de mai mult de 11,92% din bugetul alocat. Pe de altă parte, pentru înnoirea parcului de mijloace de transport, deși există o alocare maximă în bugetul total al Programului de 27,62%, beneficiarii nu vor avea nicio limită în consumarea bugetelor prealocate pentru acest tip de investiție.

Ținte
Alături de infrastructura de transport şi mijloace nepoluante, prin această Măsură se vor putea finanța investiții în infrastructura velo, cu un obiectiv de peste 1000 km de piste de biciclete, investiții pentru susținerea autovehiculelor electrice, prin construirea unei rețele naționale cu peste 13.000 de stații de încărcare pentru acestea. În același timp, localitățile vor putea finanța şi implementa sisteme TIC (Tehnologia Informa­țiilor şi Comunicațiilor) şi/ sau ITS (Intelligent Transport Systems), existând o paletă extrem de largă de sisteme şi funcționalități care sunt considerate eligibile şi care pot fi realizate prin acest program, pornind de la sisteme adaptive de semaforizare, sisteme integrate de supraveghere video, sisteme co­nexe dedicate serviciilor de transport public local şi până la amplasarea de elemente de mobilier urban cu funcțiuni „smart-city” sau extinderea punctelor de internet WiFi în localități.
O submăsură aparte va viza construirea de locuințe pentru tineri, eficiente energetic nZEB Plus sau construirea de locuințe nZEB Plus pentru specialiști în orașe şi comune, reabilitarea moderată a clădirilor publice din orașe şi comune în scopul eficienței energetice, dar şi transpunerea în format GIS a documentațiilor de planificare teritorială precum PUG, PUZ-uri sau Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă.

Opt proiecte propuse de Sighet
Municipiul Sighetu Marmației a depus opt cereri de finanțare în cadrul apelului de proiecte C10 - Fondul Local și un proiect în cadrul apelului de proiecte C5 - Valul Renovării.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C10 - Fondul local, municipiul Sighetu Marmației va depune următoarele proiecte de finanțare:
1.  „Consolidarea mobilității urbane în municipiul Sighetu Marmației”, proiect prin care autoritatea locală își propune să realizeze asigurarea infrastructurii pentru transportul verde prin achiziționarea de sisteme de transport inteligente (ITS – Intelligent Transport System și TIC – Tehnologia Informațiilor și Comu­ni­cațiilor) ce contribuie la îm­bu­nătățirea mobilității locale, respectiv a managementului urban local.
2. „Mobilitate verde în municipiul Sighetu Marmației prin achiziția de autobuze nepoluante în scopuri comunitare”. Este vorba despre achiziția a cinci autobuze electrice de 10 metri lungime în scopul înnoirii parcului de autobuze și îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și sporirea siguranței rutiere în zonele urbane.

3. „Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Sighetu Marmației”, proiect prin care autoritatea locală își propune asigurarea unei dezvoltări durabile a urbei, în condițiile în care dinamica urbană diferă față de acum 10 ani.
4„Elaborarea Planului Urbanistic Zonal. Modelarea culoarului de transport rutier – varianta ocolitoare a municipiului Sighetu Marmației”. Acesta va cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la: organizarea rețelei stradale, organizarea arhitectural – urbanistică în funcție de ca­rac­teristicile urbane, dezvoltarea infrastructurii edilitare, protejarea mo­nu­mentelor istorice, a siturilor naturale, precum și alte reglementări.
5. „Elaborarea Planului Urbanistic Zonal. Modelare zonă industrială-servicii aferente zonei de est a municipiului Sighetu Mar­mației”, necesar în vederea asigurării unei dezvoltări durabile a zonelor adiacente culoarului variantei ocolitoare.
6. „Elaborarea Planului Urbanistic Zonal. Amenajarea malurilor râurilor Iza – Ronișoara din municipiul Sighetu Marmației”
7. „Elaborarea Planului Urbanistic Zonal. Zona protejată istorică a municipiului Sighetu Marmației”, proiect ce va cuprinde reglementări cu privire la regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului, retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise, dar și reglementări urba­nistice a monumentelor istorice, respective a zonelor de protecție ale acestora
8. „Elaborarea Planului Urbanistic Zonal. Regenerare, restructurare urbană a cartierelor de lo­cuințe colective – zona de est din municipiul Sighetu Marma­ției”, prevede printre altele posibilitatea realizării de zone pietonale și piste de biciclete în zona protejată.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C5 Valul – Renovării, municipiul Sighetu Marmației, în parteneriat cu Spitalul Municipal Sighetu Mar­mației, a depus proiectul „Creș­terea eficienței energetice a Spi­talului Municipal Sighetu Marmației”. Acesta vine în completarea proiectului aflat în implementare cu finanțare din fondurile SEE și norvegiene care prevede înlocuirea centralei termice și a conductelor de agent termic.