Primarii penali si barajele lor neautorizate

* Barajele din Maramures sunt exploatate, fara a fi puse în siguranta Barajele existente în Maramures nu respecta o Ordonanta de Urgenta emisa de Guvern în 2000. Conform acesteia, toate acumularile de apa trebuie expertizate si autorizate. În caz contrar, detinatorii acestora savârsesc o infractiune. În judet exista peste zece baraje si nici unul nu are autorizatie în conformitate cu legea. Nici unul nu a fost expertizat si autorizat de autoritatile de la Bucuresti, toate functionând fara a fi puse în siguranta. În acest caz, primarii sunt pasibili de dosare penale. În 2000, Guvernul a emis o Ordonanta de Urgenta care reglementeaza siguranta acumularilor de ape. Aceasta priveste barajele si lacurile de orice natura. Ideea ordonantei este aceea de a responsabiliza detinatorii de baraje (persoane fizice sau juridice), care au în proprietate sau administrare o asemenea sursa de apa, sa întreprinda demersurile pentru punerea lor în siguranta, în vederea unei exploatari normale. În privinta acestor baraje, legea stabileste care sunt cerintele necesare pentru functionarea lor. În primul rând, este nevoie de un acord de functionare emis de Agentiile Locale de Protectia Mediului. Autorizatia de functionare este valabila 10 ani. Apoi, pentru prevenirea unor accidente sau a unor avarii, detinatorii de baraje sunt obligati sa realizeze un sistem de securitate si paza. Pasii care trebuie urmati pentru intrarea în legalitate cu acumularile de ape sunt urmatorii: detinatorii trebuie sa anunte Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor de existenta acestor baraje, apoi ele trebuie evaluate de Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor Hidrotehnice (CONSIB). Dupa primirea avizului din partea comisiei, trebuie executate lucrarile de punere în siguranta a barajelor. Pentru nerespectarea acestor obligatii legale, ordonanta prevede sanctiuni contraventionale si penale. Acorduri vechi de zeci de ani În Maramures se gasesc zece asemenea baraje care intra sub incidenta acestei ordonante. În nici unul din cazuri, detinatorii lor nu s-au sinchisit sa respecte legea, desi ea a aparut acum sase ani. În concluzie, toti sunt pasibili de a raspunde contraventional si chiar penal. Unele dintre acumulari se afla pe cursuri de ape si sunt folosite la captarea apei pentru necesitatile populatiei, altele pentru cele agricole. Cele mai multe dintre ele functioneaza ilegal, fara a avea acordul de mediu actualizat (unele detin acord de mediu din anii ‘60, ‘70) si fara a avea autorizatia de functionare. „Toate au hibe” Problema principala ridicata de aceste baraje este faptul ca nimeni nu se sinchiseste sa le puna în siguranta, iar administratorii acestora (primariile locale) nu fac demersurile necesare prevazute de lege. Cei de la Serviciul de Gospodarire a Apelor se complac într-o pasivitate ciudata si recunosc faptul ca primarii nu respecta legea, unele dintre aceste baraje fiind un adevarat pericol pentru populatie. „Nu exista o evidenta clara a barajelor. Toate au fost lasate în paragina, de aceea toate au hibe. Unele au depus actele pentru expertizare, altele nu. Pentru a intra în legalitate, detinatorii trebuie sa îsi expertizeze lucrarile pentru a se vedea gradul de siguranta în exploatare si unde trebuie intervenit. Trebuie realizate lucrarile de punere în siguranta a acestora, iar apoi se obtine autorizatia de gospodarire a apelor. Cele mai multe pot fi folosite pentru a prelua cantitati de apa în cazul viiturilor”, a declarat Liviu Indre, inginer în cadrul Biroului Administrare Lucrari al SGA. Barajul disputelor Barajul de la Rachitisa a facut obiectul unor dispute între primariile din Satulung si Sacalaseni. Când vine vorba despre exploatare, ambii primari pretind ca se afla în ograda proprie, pentru ca aduce venituri. Însa la punerea în siguranta si intrarea în legalitate nu se înghesuie nici unul. „Barajul e proprietatea noastra. E construit pe pasunea din Coruia, dar administrativ tine de Satulung. Acum facem un studiu pentru punerea în siguranta”, a declarat Emilian Pop, primarul din Sacalaseni. În replica, Augustin Panici, primarul din Satulung, spune ca îl afecteaza faptul ca barajul nu e pus în siguranta, uitând ca pâna anul trecut el a fost detinut de Primaria Satulung si el era responsabil de siguranta iazului. „Pâna acum un an a fost în administrarea noastra. Acum e dat de cei din Sacalaseni la AVPS. Ne afecteaza când vin inundatii pentru ca Rachitisa trece prin Satulung. Noi am mai facut ceva interventii, dar...” Dar nimic. Tot penali au ramas, pentru ca barajul nu e autorizat si nu respecta legislatia în vigoare de peste sase ani. Barajele din Maramures • Firiza - administrat de SGA. Are în jur de 16 milioane mc de apa si deserveste necesarul de apa al Municipiului Baia Mare si împrejurimile. Are aviz de gospodarire a apelor. • Berdu - administrat tot de cei de la Apele Române. Are aviz de gospodarire a apelor. • Bodi Ferneziu - administrat de Primaria Baia Mare. Începând cu 2001, are aviz de gospodarire a apelor. În urma cu câtiva ani, în zona s-au realizat anumite lucrari pentru punerea sa în siguranta. În prezent, a trecut de faza de expertizare. • Bodi Mogosa - administrat de Primaria Baia Sprie. A fost construit de Exploatarea Miniera Baia Sprie, cu rol de alimentare cu apa pentru mina. Are si un rol stategic pentru alimentarea cu apa a orasului Baia Sprie în caz de nevoie. Nu a fost expertizat pâna acum. • Apa Sarata - administrat de SC Pomfruct. A fost folosit pentru irigarea livezilor de la Dura. În prezent societatea a fost privatizata, iar actualul proprietar este la Bucuresti. Cei de la SGA spun ca nu au putut lua legatura cu conducerea si nu au pe cine sa ia la rost. • Satulung - luciul de apa e administrat de Primaria Sacalaseni, desi se afla pe teritoriul administrativ al Primariei Satulung (care administreaza digul). Luciul de apa e concesionat de catre Asociatia Vânatorilor si Pescarilor din Maramures. Initial, a fost folosit în agricultura (adaparea vitelor). Se afla în faza de expertizare. • Nistru - administrat de Primaria Tautii Magheraus. A apartinut Exploatarii Miniere de la Nistru. Se afla în faza de expertizare. • Arinis - administrat de firma CIMP, condusa de consilierul judetean Alexandru Cosma. Nu are nici un fel de avize si aprobari pentru punerea în siguranta, functionând în ilegalitate. Are doar autorizatia de gospodarire a apelor. Este folosit ca pescarie. • Lighet (zona Târgu Lapus) - administrat de Directia Silvica. Nu este expertizat. Întrebat de autorizarea barajului, directorul Victor Munteanu, directorul Directiei Silvice, a dat din colt în colt, spunând ca tocmai acum se fac demersurile... Probabil va fi folosit pentru agrement. • Dobricel - administrat de Primaria Târgu Lapus. A fost folosit pentru adaparea vitelor fostelor CAP-uri din zona. A apartinut de fosta Întreprindere de Pajisti. Acum este lasat în paragina si nu este expertizat. • Ariesel - administrat de Primaria Recea. Se afla în zona „Doua Veverite” si este folosit pentru pescuit. Barajul nu reprezinta un pericol. Nu este expertizat. Pe lânga acestea, în judet mai exista iazuri de decantare active: Novat (Borsa), Bozânta, Aurul, Rachitele (Cavnic) si Bloaja 2 (Baiut). Iar alte 13 iazuri de decantare nu sunt active. Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro