Primar de patru stele

Este cel mai longeviv primar din Maramures si singurul ales din judet care a primit „patru stele” din partea Asociatiei Comunelor din Romania. In cele patru mandate, Vasile Boitor a reusit, cu bani putini, sa schimbe radical comuna Asuaju de Sus. Sa castigi de patru ori alegerile cu un scor zdrobitor de peste 70%, sa atragi proiecte de vreo 4-500 de miliarde de lei vechi, sa-ti respecti de fiecare data promisiunile, sa modernizezi infrastructura si sa atragi investitori intr-o zona izolata, nu-i putin lucru. Iar daca in tot acest timp iti pastrezi si determinarea, grija pentru oameni si bunul simt, chiar meriti o diploma. O diploma de „primar de patru stele”. Vasile Boitor, primarul comunei Asuaju de Sus, a reusit toate astea si a devenit singurul primar de comuna din Maramures care se poate lauda cu un astfel de titlu oferit de Asociatia Comunelor din Romania. Dar si cu titlul de cel mai longeviv primar in functie din judet. A candidat la fotoliul de primar in 1992 si, la fiecare scrutin, a fost reconfirmat in functie de peste 70% dintre alegatorii care s-au prezentat la urne. Ce l-a determinat sa candideze? In 1992, si-a stabilit o „tinta” clara: „M-a determinat sa candidez scandalul dintre comuna Asuaju de Sus si Barsau de Sus, din judetul Satu Mare, privind 100 de hectare de pasune. Dupa Revolutie, crezand ca nu mai sunt legi, au intrat abuziv pe teren, i-au batut pe oameni. Nu eram primar, dar m-am implicat in aceasta problema. Am vrut sa ajung primar, sa rezolv aceasta chestiune. De asemenea, am avut ambitia sa torn asfalt de la Arinis incoace. Noi, Baita si Boiu Mare eram singurele comune care nu aveam deloc asfalt”. In primul mandat a reusit sa asfalteze 12 kilometri de drum, asigurand legatura dintre Arinis si Asuaju de Sus si, in numai un an si jumatate, a recuperat pasunea: „Am fost la Bucuresti, am fost peste tot. N-a fost cine sa ne puna in posesie. Asa ca au venit trupele speciale, le-au tras o batuta si de atunci nici nu se mai uita catre pasunea noastra. Asfaltarea am inceput-o in 1993 si in 1995 s-a finalizat. Asta, in conditiile in care pe atunci erau putini bani”. Tot in acea perioada a reusit sa reabiliteze dispensarul uman, printr-o investitie de 50 de milioane de lei vechi. In campania din 1996, le-a spus oamenilor ca va continua asfaltarea drumului, pana in zona pasunii. Si, in 1997, a facut 1,2 kilometri de drum asfaltat. Boitor spune ca ar mai fi de turnat vreo 800 de metri de asfalt, pentru care s-au primit deja banii prin Consilul Judetean Maramures. In al doilea mandat, a extins si Caminul Cultural, construind o sala de nunti si o bucatarie pe care a dotat-o inclusiv cu vesela. Iar in vechea sala de nunti a fost amenajata o discoteca pentru tineri. De asemenea, a fost reabilitat interiorul cladirii, a fost schimbata instalatia electrica etc. Proiectul s-a intins pe durata a trei ani si a fost realizat integral din bugetul local. Primarul si-a continuat obiceiul de-a duce un lucru la bun sfarsit: „Tot in acel mandat, am reabilitat scoala si caminul din Asuaju de Jos, tot din fonduri propri. Cu bani putini, am facut lucruri multe. Cu bani multi, oricine poate face. Am cautat firme care sa lucreze pentru cati bani am avut sau sa nu trebuiasca sa le dam toti banii deodata. Avand lucrarile incepute mi-am permis sa merg si la CJ, de unde am primit bani, ca vedeau ca lucrez”. Drumurile au constituit o prioritate constanta pentru primarul din Asuaj. In 1992, cand a ajuns primar, toate ulitele comunale erau intr-o stare jalnica. Pentru a le reabilita, a folosit peste 100 de vagoane de piatra, lucrari platite tot din bugetul local. In cel de-al treilea mandat, Boitor a reusit sa reabiliteze scoala din Asuaju de Sus, printr-un proiect finantat de Banca Mondiala: „Au ramas numai peretii, in rest am schimbat tot si am adus unitatea de invatamant la standarde europene. Investitia a fost de peste 10 miliarde lei vechi”. Prin fonduri guvernamentale s-a reusit modernizarea gradinitelor din comuna „inclusiv cu incalzire centrala” si dotarea institutiilor (scoli si primarie) cu calculatoare. In 1998, a fost demarat proiectul pentru alimentarea cu apa a comunei printr-o Hotarare de Guvern, iar dupa 2000 au fost alocati si banii. Primarul spune ca: „In 2000- 2004 am fost singura comuna din zona care am obtinut bani pentru alimentarea cu apa. Valoarea investitiei s-a ridicat la 2,3 milioane de euro. Avem statie de pompe moderna, totu-i automat; sunt doua bazine, avem debit prin cadere. Lucrarile s-au demarat in 2004, si chiar daca partidul din care fac parte a fost in opozitie, in 2007 s-au finalizat. Deocamdata, sitemul include cismele stradale, dar dupa un an ni se da voie sa racordam la retea gospodariile. Deja s-au depus cereri si din august vom aduce o firma specializata sa monteze si apometre, iar cismelele vor disparea”. Din bugetul local, Boitor a reusit sa reabiliteze intreaga retea de iluminat public si sa o extinda astfel incat sa nu ramana nicio ulita in bezna. Asuaju de Sus si Ieud au devenit, recent, singurele comune din tara care au primit unda verde pentru asfaltarea unui drum forestier, din fonduri europene. Finantarea Sapard se ridica la 1 milion de euro, iar lucrarile sunt in curs de executie, termenul de finalizare fiind sfarsitul lunii august. Boitor spune ca: „Se va asfalta drumul pana la Cabana. Am reusit sa prindem in proiect si o zona cu 100 de gospodarii la care nu se putea ajunge decat cu caruta”. Scopul acestui proiect este dezvoltarea unei zonei cu un potential turistic extraordinar. Boitor are un plan indraznet, dar viabil pentru acel perimetru: „Vreau sa dezvoltam agroturismul, dar asta nu se putea face fara drum de acces. Am obtinut padurea, 635 ha, exact in aceasta zona care se va parcela si se va concesiona celor care doresc sa ridice moteluri si pensiuni. Asta era singura solutie de a ridica economic zona. Plus ca vrem sa facem un proiect cu statie de epurare si canalizare exclusiv pentru acea zona, ca sa asiguram investitorilor toate conditiile sa vina spre noi. Vor veni la sfarsit de saptamana foarte multi de la oras pentru ca este aproape de Baia Mare. Vin oameni dupa ciuperci, dupa fructe de padure, le place zona, asa ca trebuie sa oferim mai mult. Pe acea vale vrem sa amenajam niste stranduri, pescarii, casute, locuri pentru picnic”. Tot in derulare este un proiect de 12 miliarde de lei vechi, finantat de Guvernul Romaniei prin Ordonanta 7/2006. Primarul spune ca, din acesti bani, se vor construi poduri si punti pietonale: „Doua poduri (unul la Asuaju de Jos, care va face legatura intre cele doua parti ale satului, iar unul la Asuaju de Sus) si patru punti pietonale (trei la Asuaju de Sus si una la Asuaju de Jos)”. In aceasta luna, va ajunge in Asuaj un microbuz nou, care va fi folosit pentru transportul elevilor de gimnaziu din Asuaju de Jos, unde exista doar o scoala cu clasele I-IV. Boitor spune ca aceasta cladire a fost retrocedata bisericii greco-catolice, motiv pentru care a realizat documentatia necesara unei constructii noi, lucrari care s-ar cifra la vreo 20 de miliarde de lei vechi. Si, daca tot vorbeam de biserici, primarul din Asuaju de Sus se poate lauda ca a sprijinit toate cultele din localitate. Pe lista sa de realizari se afla si rezolvarea problemelor funciare intr-un timp record: pana in 1995 au fost rezolvate peste 90% dintre cereri si amenajarea celor 6 pasuni prin proiecte de imbunatatiri funciare de peste 5 miliarde de lei vechi fiecare. Boitor a sprijinit si sarbatoarea comunei, „Targul Cepelor”, initiata chiar de bunicul sau, care a condus comuna prin 1930. Spera ca zona targului sa devina curand una dezvoltata economic: „In zona unde se organizeaza Targul, vor sa vina niste italieni, sa faca o fabrica de paleti. Vor 5 ha de teren, iar in felul acesta se vor crea cel putin 80 de locuri de munca. Au zis ca salariul nu va fi mai mic de 10 milioane lei vechi. De asemenea, am fost contactati de cineva care vrea sa faca o ferma de vaci pentru carne. Asa ca s-ar mai crea niste locuri de munca”. Boitor isi propune pentru viitorul mandat, pe langa dezvoltarea economica a zonei, finalizarea proiectelor de infrastructura incepute si a celor doua proiecte integrate. Spune ca: „Vrem sa aducem si un stomatolog in comuna, sa reabilitam prin ANL vechiul bloc comunal. Avem, din 2004, si un proiect pentru o sala de sport pentru care facem in continuare demersuri sa obtinem bani. Vrem sa amenjam terenul de fotbal, si acolo sa fie si o sala de sport cu vestiare. Poate dupa ce vor fi acestea, vom avea din nou echipa de fotbal. Pana in 2012, daca pun in aplicare cele doua proiecte si sunt asfaltate toate strazile, va fi retea de canalizare si daca vine si gazul, cred ca am facut tot ce mi-am propus. Asteptam doar sa vina investitori. Scopul de a avea toate utilitatile este si atragerea investitorilor. Dezvoltandu-se economic localitatea, tinerii raman in sat si isi construiesc case. Iar asa comuna se dezvolta”. Proiect de 2,5 milioane de euro Pentru urmatorul mandat, Vasile Boitor doreste sa acceseze o finantare de 2,5 milioane de euro, pentru un proiect integrat care cuprinde o retea de canalizare si reabilitarea-modernizarea-asfaltarea retelelor stradale. De asemenea, primarul doreste amenajarea centrului civic al comunei: „Centrul civic presupune sa facem in centru niste parcari, sa montam niste luminatoare; va fi schimbata si sarpanta Primariei. La caminul cultural va fi schimbata sarpanta si va fi o extindere. Va fi o scara laterala si cand se va urca la etaj acolo va fi un centru de informare, cu calculatoare conectate la internet etc. Proiectul este depus si speram sa obtinem finantarea. Vom avea si o strategie de dezvoltare, dar, in mare, proiectele de viitor ne sunt trasate”. Vine gazu’! Dupa ani de asteptare, exista in sfarsit sanse ca zona Codru sa beneficieze de alimentare cu gaz. Primarul comunei Asuaju de Sus, Vasile Boitor, spune ca: „Am depus documentatia de doua ori la minister, pentru toata zona. Recent, am primit o adresa de la EON Gaz, care ar fi interesat sa vina in zona. Le-am trimis deja documentatia si acum isi fac calcule legate de rentabilitatea investitiei. Ne-au cerut sa le spunem cate familii sunt interesate si multe altele. Daca ar fi gaz, ar veni sigur investitori si ar fi consumatori mari. Investitorii nu vin fara gaz, iar cei de la gaz n-au tragere de inima daca nu sunt consumatori mari”. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro