Pretul sefului puscariei

Pentru prima oara, intr-o inchisoare din Romania detinutii si angajatii au fost de aceeasi parte a baricadei. Reactia soc a fost determinata de revocarea din functie a directorului Penitenciarului de Maxima Siguranta din Baia Mare, cele doua tabere aliindu-se pentru sustinerea sa! Doi detinuti au amenintat ca se arunca de pe cladirea inchisorii daca nu se revine asupra deciziei. Nu s-a revenit, dar nici detinutii nu s-au sinucis. Intre timp, directorul si-a depus cerere de pensionare si asteapta sa i se vireze in cont un „puhoi” de bani pentru a parasi sistemul. Revocarea lui Ioan Marincas din functia de director al Penitenciarului de Maxima Siguranta Baia Mare a fost una agitata. Socul a survenit atunci cand, pentru prima oara intr-o inchisoare din Romania, atat angajatii, cat si detinutii au interpretat aceeasi partitura (e drept, fiecare parte adoptand scenariul pe care a fost capabila sa-l interpreteze). In afara de „partile direct interesate” de aceasta pedeapsa, seful pedepsitilor a constatat cu tristete ca dupa sapte ani de directorat a reusit sa starneasca doar „admiratia” detinutilor si a catorva subalterni. Cinci capete de acuzare Vineri, 7 octombrie 2005. Ioan Marincas a fost revocat din functia de director al Penitenciarului de Maxima Siguranta Baia Mare printr-un ordin al Ministrului Justitiei. Conform deciziei, in urma unei control efectuat de comisia de disciplina a Administratiei Nationale a Penitenciarelor s-a stabilit ca Marincas este vinovat de „cinci capete de acuzare”: „nerespectarea regulamentului privind modul de constituire, organizare si desfasurare a activitatii comisiilor de disciplina din Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate; neanalizarea lunara a activitatii proprii de solutionare a petitiilor; neparticiparea tuturor membrilor comisiei de propuneri in vederea eliberarii conditionate la desfasurarea sedintelor acesteia; incheierea de contracte de prestari servicii fara respectarea in totalitate a prevederilor regulamentare in domeniu; achizitionarea de bunuri in valoare de circa 10.000 de euro fara un contract.” Conform hotararii ministeriale, Marincas a fost revocat din functie, urmand a fi numit intr-o functie de executie. Ciudat e ca desi ordinul de revocare a ajuns in unitate vineri (7 octombrie, ora 14), abia luni dimineata si-au amintit detinutii cat de mult il iubesc pe „comandantul” Marincas si au inceput revolta. Cronologia scenariului protestelor Georgel Span, directorul interimar al Penitenciarului, a prezentat evolutia protestelor astfel: „scandalul a inceput luni dimineata. In urma negocierilor avute cu reprezentantii detinutilor, explicandu-le ca nu se poate reveni asupra deciziei, spiritele s-au calmat. Au acceptat sa ia masa, iar spre seara chiar a avut loc un meci de fotbal.” Luni la orele pranzului situatia era destul de tensionata, in unitate fiind prezenti Pompierii, Jandarmii si Trupele pentru Interventie Rapida. Pana spre seara, situatia s-a calmat. Ca si cum ar fi urmat un scenariu anume, detinutii au fost calmi pana la ora 21, cand in Baia Mare a ajuns procurorul Marius Iacob, directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Prezenta lui Iacob a reaprins conflictul, detinutii reluand formele de protest (strigate, urlete, batai in gratii) si cerand imperativ reintoarcerea lui Marincas. Pe langa anularea hotararii de revocare, detinutii cereau si demiterea lui Liviu Parjol, ofiter in cadrul Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie, acuzat ca ar fi vinovat de revocarea lui Marincas. Marti, situatia a culminat cu un protest inedit. Doi detinuti s-au urcat pe acoperisul Penitenciarului, amenintand ca se vor arunca, in cazul in care hotararea de revocare din functie nu va fi anulata. Adica, cei doi ar fi fost dispusi sa se sinucida de dragul directorului. Hotararea nu a fost anulata, dar nici cei doi nu s-au mai sinucis. In toata acesta tragi-comedie a fost remarcabila organizarea militara a detinutilor din Baia Mare, acesta fiind al doilea protest „cadentat” in ultimul timp (in urma cu cateva saptamani, Liviu Parjol, ofiterul acuzat de detinuti ca ar fi cauzat revocarea lui Marincas, a mai „beneficiat” de o revolta, detinutii reprosandu-i metodele pe care le foloseste la interogatorii). Obiectiv, despre banii lui Marincas Tinand cont de faptul ca angajatii Penitenciarului sustin ca in unitate situatia este tensionata inca de cateva saptamani, deducem ca „revolta pro Marincas” a inceput din cauza faptul ca fostul director, fiind un tip extrem de informat, a aflat de iminenta-i schimbare. Sprijinul gasit? Unul de nadejde: „clientii” - doar despre detinuti s-a spus intotdeauna ca sunt o forta de munca ieftina. Si totusi, fostul director al inchisorii nu va pleca din sistem cu buzunarele goale. Conform articolului 32 din Legea 138/1998, Ioan Marincas se poate pensiona la cerere. Directorul interimar al Penitenciarului sustine ca fostul director: „a depus o cerere pentru pensionare, cerere care urmeaza sa fie analizata. Nu stiu daca a fost sau nu aprobata.” Pentru ca ne plac pariurile, mergem pe varianta aprobarii solicitarii de pensionare a lui Marincas. Doar nu ar fi prima data cand Statul ofera recompense pentru „erori” infaptuite la locul de munca. Pana la aflarea oficiala a verdictului, tinand cont ca fostul director este „in curs de eliberare a biroului”, ne intrebam daca trebuie sa ne asteptam la o noua revolta sau toata lumea s-a resemnat? Mai ales ca motivele revocarii au fost prea blande. Asta e parerea noastra, cei pe care Marincas ne-a numit intr-o scrisoare-tip (trimisa intr-o forma identica tuturor publicatiilor - nu ne-am lasat pacaliti): obiectivi. P.S.: Din scrisoarea fostului director am remarcat metafora „univers carceral”. Mihaela MIHALEA