Pretul petrolului cauzeaza proteste violente

Petrolul si gazele au devenit noul focar al problemelor sociale, rezultatul cresterii preturilor la acesti combustibili materializandu-se in lupte de strada, greve si blocade. Cresterea pretului petrolului a declansat tulburari sociale si proteste violente la nivel global. In Kashmirul indian, politia a recurs recent la aruncatoare de apa si bate pentru a dispersa multimea adunata la Srinagar, in fata sediului guvernului regional, sub deviza: „Reduceti pretul benzinei, motorinei si gazului!”. Protestul, la care au participat sute de angajati guvernamentali, s-a indreptat contra deciziei de reducere a subventiilor pentru energie. Nici Europa nu a fost scutita de tulburari, la granita dintre Spania si Franta soferii de camioane spargand parbrizele colegilor lor, care nu au dorit sa participe la o greva indreptata contra cresterii pretului la benzina, in timp ce le sfaramau farurile si le taiau cauciucurile. Greve s-au inregistrat si in Portugalia sau Franta, unde 200 de soferi de camion au blocat circulatia in zona centrala a orasului Bordeaux. Zilele trecute, capitala Belgiei a fost zguduita de scene semanand a razboi civil, politia izoland cartierul european (sediul institutiilor europene) cu ajutorul unor bariere din sarma ghimpata, statia de metrou Schuman (care are o iesire chiar in fata intrarii in cladirea Berlaymont, sediul Comisiei, n.red.) fiind si ea inchisa. Demonstrantii au smuls pietre din trotuar si au tras cu proiectile din pistoale de semnalizare in ferestrele cladirii Comisiei Europene. Pe strazi se puteau vedea coloane de fum provocate de folosirea de foc bengal (un fel de artificii, folosite mai inainte vreme pentru semnalizare, din cauza luminii puternice pe care o produc). O echipa anti-tero a sosit la fata locului pentru a imprastia multimea si a stinge cu aruncatoare de apa bannerele in flacari. Cel mai dur au fost afectati de cresterea pretului la petrol pescarii, motorina pentru vasele de pescuit inregistrand din 2004 incoace o crestere de 240 la suta. Noua crestere de saptamana trecuta, atunci cand petrolul a urcat brusc cu 11 dolari pentru un baril, nu face decat sa contribuie la stimularea tulburarilor, solicitarile pentru pedepsirea vinovatilor facandu-se din ce in ce mai auzite. Cartelul format din tarile exportatoare de petrol (OPEC) a respins orice eroare din partea sa, aruncand vina pentru situatia actuala asupra tensiunilor din Orientul Apropiat si asupra „speculantilor”. Michael Mueller (SPD - socialistii germani), secretar de stat parlamentar la Ministerul federal german al Mediului, s-a facut ecoul acestor acuzatii, la sfarsitul saptamanii trecute acesta facand coresponsabile pentru cresterea preturilor la energie „profiturile speculative”, in timp ce revista Der Spiegel i-a acuzat si ea pe speculanti de „a conduce un atac la adresa bunastarii”. O astfel de acuzatie globala este demontata, in ce priveste petrolul, cu ajutorul datelor pietei. Astfel, Comisia SUA pentru Tranzactii la Bursa de Marfuri (U.S. Commodities Trading Commission - CFTC), autoritate care se ocupa de supravegherea pietei futures si options (piata bazata pe speculatii in zona actiunilor listate la Bursa), folosite de speculanti, nu a putut confirma vreo influenta mai ridicata a acestora pe aceasta piata. Dimpotriva, la inceputul lunii iunie, speculantii au mizat, spun statisticile, pe un pret mai mare in cazul a doar 28.300 de tranzactii cu petrol, care reprezinta o treime din productia zilnica globala, una din cele mai joase pozitii de 15 luni incoace, asa cum arata Frank Schallenberger, analist pe probleme de materii prime la LBBW (Landesbank Baden Wuerttemberg, banca regionala a landului), ceea ce contrazice teza cresterii preturilor la petrol din cauza speculatiilor. Cu toate acestea, legenda speculantilor ca adevaratii vinovati pentru criza petrolului va ramane in picioare, motivul fiind acela ca acest grup anonim se preteaza foarte bine pe post de tap ispasitor pentru politicieni, producatorii de petrol si lobby-ul industrial, care doresc astfel sa mascheze coresponsabilitatea lor pentru aceste preturi record, producatorii de petrol pentru ca nu au investit destul in explorare si extractie, industria pentru ca nu a trecut suficient de repede la utilizarea de tehnologii si inlocuitori mai eficienti, iar politicienii pentru ca prin jocul cu focul in zona politicii externe produc panica pe pietele de materii prime. Un astfel de exemplu de joc cu focul a fost si cel de joia trecuta, atunci cand ministrul transporturilor din Israel, Shaul Mofaz, a anuntat oficial ca tara sa trebuie sa poarte razboi contra Iranului, daca Teheranul nu va renunta la controversatul sau program nuclear. Ingrijorarile legate de faptul ca cel de-al patrulea mare producator de petrol din lume ar putea sa-si reduca productia au facut cotarile de la Bursele internationale sa sara in sus, cresterea fiind cu atat mai mare cu cat Iranul a raspuns imediat amenintarii israeliene, delegatul iranian la OPEC, Mohammed Ali Chatibi, profetizand ca pretul petrolului va atinge la sfarsitul verii 150 de dolari pe baril. Lasand la o parte nesiguranta la nivel de politica externa, expertii sunt de parere ca jocul cererii si ofertei pe piata petrolului a ramas in principiu intact. Intr-adevar, piata reactioneaza aproape ca la carte la aceste preturi record, o serie de state reducand subventile pentru benzina, pentru a scadea cererea, printre aceste tari numarandu-se India, Malayezia, Taiwan, Indonezia si Egipt. In acelasi timp, unele companii aviatice au redus numarul de linii aeriene si avioane, iar unii producatori auto precum Ford si-au redus si ei consecvent paleta de oferte, trecand la modele mai mici, care economisesc benzina. In Europa scade consumul de petrol Consumul de petrol din Europa, inclusiv Germania, a scazut si el anul trecut cu doi la suta, Japonia si Rusia, aflate pe locul trei, respectiv patru pe lista celor mai mari consumatori de petrol, reusind si ele sa-si reduca consumul in 2007 cu doua, respectiv patru procente. Guvernul federal german, prin adoptarea unui pachet integrat pentru clima si energie, a pus si el bazele unei ofensive a eficientei in domeniul economiei. Pe termen lung, astfel de evolutii ar putea duce la scaderea preturilor la petrol, concernele multinationale urmand sa se implice mai serios in explorarile din acest domeniu, neglijate multi ani la rand. Unul din rezultate este si cresterea rezervei mondiale de petrol in cursul anului trecut, la nivelul record de 181 de miliarde de tone, la care se adauga si petrolul continut de zacamintele de nisip si sisturi bituminoase. Berliner Morgenpost