Povestea de la Roșia Montana merge mai departe...urmează stația Remin

Compania Gabriel Resources a contestat decizia prin care România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana

Compania canadiană Gabriel Resources a depus contestația la decizia tribunalului de arbitraj de la Washington (ICSID) prin care România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana.

Practic, Gabriel Resources solicită anularea hotărârii ICSID pronunțate la 8 martie 2024 în cadrul procedurii de arbitraj împotriva României, prin care au fost respinse cererile companiei canadiene împotriva statului român, „împotriva dezacordului puternic al unuia dintre cei trei arbitri”.

 De asemenea, ICSID a acordat României aproximativ 10 milioane USD cu titlu de costuri.Gabriel Resources reclamă „vicii capitale în constituirea tribunalului ICSID, având în vedere că doi dintre arbitrii care au pronunțat decizia majoritară, prof. Pierre Tercier și prof. Zachary Douglas, nu au avut calitățile de independență și imparțialitate pe care le impune Convenția ICSID și nu au dezvăluit în mod adecvat relațiile dintre ei și părțile implicate în cauză, inclusiv cu avocatul României”, au afirmat surse apropiate de companie. În cererea de anulare, Gabriel Resources a solicitat, de asemenea, suspendarea executării deciziei privind cheltuielile de judecată de 10 milioane USD acordate României.

Pe 8 martie, tribunalul arbitral de la Washington a respins pretenţiile reclamanţilor în cazul Roşia Montană, companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), obligând companiile să plătească României cheltuielile de judecată, dar şi dobândă. Reprezentanţii companiei Gabriel Resources şi-au exprimat atunci „dezacordul ferm” şi au spus că decizia tribunalului de arbitraj de la Washington, care a dat câştig de cauză României în dosarul Roşia Montana, este „în întregime incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz”, invocând în acest sens opinia separată exprimată de unul dintre arbitri.

„Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului cheltuielile de judecată ale procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc reprezentată de rata de dobândă la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată ale acestuia în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON şi 928,641.70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, aşa cum este reprezentată de de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenţii formulate de părţi”, precizează decizia tribunalului arbitral de la Washington.

În acest context povestea de la Roșia Montana continuă și nu se știe care va fi finalul. În joc sunt multe milioane și multe alte avantaje. Situația din Apuseni este importantă pentru Maramureș deoarece și în nord este o situație  oarecum, similară cu cea de la Roșia Montana. Firma Romaltyn, controlată de kazahi are licență de exploatare pentru Iazul Central până în 2027. De mai mulți ani firma băimăreană are interzis la continuarea exploatării iazului. Iar patronii din Kazahstan, cu siguranță așteaptă rezultatul final al procesului. În caz de rezultat favorabil ar putea și cei de la  Romaltyn să dea în judecată administrația băimăreană, statul Român.

Altă explicație nu există pentru  faptul că firma din Baia Mare are câțiva angajați și supraveghează iazul Aurul și toate instalațiile pe care le are. Toate acestea se ridică cam la un milion de euro pe an, costuri. Iar beneficii zero.

Pe de altă parte, autoritățile  române tot vorbesc despre redeschiderea mineritului neferos în contextul problemelor de aprovizionare cu materiale critice.

Guvernul a aprobat ordonanța de modificare a legii minelor, prin care se reglementează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice, a anunțat vineri ministrul Economiei, Radu Oprea, precizând că aceste prevederi nu se referă la Roșia Montana.

El a menționat totodată că europarlamentarii români din comisia de specialitate din Parlamentul European au introdus acest amendament astfel încât exploatarea din iazuri și halde a materialelor care pot fi importante pentru economia României și cea a Uniunii Europene să poată fi exploatate.

Potrivit ministrului Economiei, există oportunitatea de a redeschide mineritul pentru materialele critice cu ,,o condiţie esenţială", cea ca reprezentanţii comunităţilor locale să fie implicaţi şi să-şi dorească acest lucru.

El a precizat că dacă aceste condiţii sunt îndeplinite şi există tehnologii bune, prietenoase cu mediu, ,,mineritul din România în acest domeniu poate să reînceapă". 

Întrebat unde ar putea fi reluate aceste activități miniere de exploatare a materialelor critice neenergetice, ministrul a răspuns că ,,avem toate iazurile care astăzi sunt pe teritoriul României". "Ştim foarte bine că acolo unde există, spre exemplu, aur, există şi alte metale rare. Nu ştim astăzi în ce concentraţie, în ce cantitate, dar prin noua lege putem să facem analize, să verificăm, să vedem ce concentraţii sunt acolo, dacă prezintă interes şi există tehnologii noi care să nu fie poluante (...) Dacă toate condiţiile despre care vorbeam mai devreme sunt îndeplinite, atunci cu certitudine vom avea o astfel de exploatare minieră în România", a explicat Radu Oprea.Potrivit unui comunicat al Guvernului, modificările introduse prin Ordonanța de Urgență aprobată vizează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice, continuarea activităților miniere pentru societățile în insolvență și valorificarea golurilor miniere din saline, pentru turism sau scopuri medicale.

În prim plan ar fi Compania Remin. Se știe că în Maramureș sunt 17 iazuri de steril, multe dintre ele sunt în jurul Băii Mari. De asemenea, se știe că aceste iazuri, constituite în perioada comunistă, când nu s-au luat măsuri de protecție a solului, conțin minerale rare, în concentrații bune. Acum, apare din nou întrebarea fără răspuns de mulți ani, Unde sunt hărțile fostului Institut de Cercetări, distrus, furat. Hărțile respective arătau și ce mai era în subsolurile maramureșene, dar erau date tehnice și despre iazurile de decantare ce împânzesc județul din nord. Poate a venit momentul să aflam ce s-a făcut cu aceste bogății din subsolurile maramureșene, să aflăm care sunt mafioții ce s-au îmbogățit fără temei.