Povestea „pietrei incredibile” din Petrova

O piatra descoperita in Petrova a schimbat, peste noapte, istoria unei comunitati cu 2000 de ani. Un topor de piatra din neolitic este dovada clara a faptului ca in Petrova au locuit oameni cu circa 6000 de ani in urma. Zilele acestea, s-a consumat una dintre cele mai frumoase povesti de istorie care a implicat o intreaga comunitate. Descoperirea unui topor de piatra din neolitic este dovada ca, in Petrova, se locuieste de circa 6000 de ani. Intreaga comunitate a aflat despre „piatra incredibila” care a schimbat, peste noapte, istoria unei comunitati cu circa 2000 de ani. De acum, oamenii vor fi mult mai atenti daca gasesc „obiecte ciudate”. Pana sa fie descoperit toporul de piatra, se stia in zona doar de obiecte din bronz, care au demonstrat ca acolo traisera oameni in perioada 2000 – 800 i.e.n. Povestea toporului de piatra din Petrova este una deosebita. Acesta a fost gasit de mai bine de un an, dar numai zilele acestea, printr-o intamplare fericita, s-a aflat exact despre ce-i vorba. Piatra gaurita a gasit-o Grigore Palcus, consilier informatician la Primaria Petrova: „Avem un loc in zona numita Pe Muciarschi. M-am dus la cartofi si, langa o aratura, am gasit piatra asta. Mi-a atras atentia gaura ce-i facuta in piatra. Piatra a stat mai bine de un an intr-un cui afara, pe un cos de la porumb. Intr-o zi, vorbind cu domnul profesor Gherhes, a venit vorba despre obiecte vechi. I-am zis ca am si eu ceva acasa, sa vina sa vada. A fost o intamplare, pentru ca nu stiam ca-i asa vechi sau ca are vreo valoare. Mie mi-a placut pentru simplul fapt ca era o piatra gaurita. Cand a vazut domnul profesor, mi-a zis: mai, baiete, asta schimba istoria Petrovei! L-a dus la muzeu la Satu Mare si s-a confirmat. Poate vom descoperi si alte lucruri, ca acum oamenii vor fi mai atenti. Un an de zile a stat piatra la mine fara sa stiu nimic, noroc ca am vorbit cu profesorul, ca poate mai statea multi ani”. Cel care a scos la lumina valoarea incredibila a pietrei descoperite la Petrova este lectorul univ. dr. Ilie Gherhes, cercetator la Muzeul de Etnografie. Dupa ce a vazut „piatra gaurita” din curtea lui Palcus, Gherhes a dus-o pentru studiu si confirmari la Muzeul din Satu Mare: „primul dubiu a fost legat de faptul ca este prea bine slefuita in interior. Asa ca m-am dus cu ea la muzeul din Satu Mare, ca ei au acolo experti recunoscuti. M-am dus la prietenul meu Liviu, care-i pe bronzuri, si i-am cerut sa-mi spuna tot ce stie despre asta. Raspunsul a fost: Ce sa fie? Un topor din neolitic, deci din faza superioara a Epocii Pietrei. Pentru mai multe detalii, m-a trimis la colegul lui specialist in pietre. Adi, specialistul in pietre de la muzeul din Satu Mare, mi-a raspuns: Ce sa fie? Un splendid topor de piatra din neolitic. I-am spus ca ma ingrijoreaza putin faptul ca-i prea bine slefuit. Raspunsul a fost: toate sunt asa. Apoi, i-am dat frumoasa veste ca toporul este chiar din satul meu. Interesant e ca sunt foarte putine topoare de piatra in zona Maramuresului Istoric. In zona, a mai fost descoperit un singur topor de piatra, in Leordina. In 1876, cand a fost prima expozitie facuta de Mihali de Apsa, doar unul singur era, si atata a si ramas. Procedeul e simplu pentru gaura din interior: se invartea o piatra mai tare”. Gherhes i-a aratat piatra si directorului muzeului din Satu Mare, asa ca a strans toate confirmarile de care avea nevoie: „Directorul mi-a spus ca are vreo 300 de asemenea piese. E topor de piatra, ce, mai ai dubii? Este datat din 4000 - 3500 i.e.n. Deci este vechi de circa 6 mii de ani. I-am spus ca partea frumoasa este ca toporul este din Petrova, iar asta inseamna ca am modificat istoria Petrovei cu inca 2000 de ani”. Astfel, din 15 ianuarie 2009, datele istorice despre Petrova s-au schimbat. Cele mai vechi informatii despre Petrova, pana la descoperirea toporului din neolitic, existau tot datorita lui Ilie Gherhes: „Petrova e atestata documentar din 21 aprilie 1411. Au existat si alte date vehiculate, dar eu am gasit acest document. S-au mai gasit obiecte de bronz in depresiunea Petrova. Acele bronzuri au fost datate maxim 2000 - 1200 i.e.n. Asta inseamna ca, pana acum, se estima ca era asezare umana de maxim 4000 de ani. Dar aceasta piatra ne mai duce inca 2000 de ani in istorie”. In 16 ianuarie, intreaga comunitate din Petrova a aflat despre descoperire: „La manifestarea cu Revolta din Petrova, am aratat obiectul oamenilor din sala. Am implicat toata comunitatea si le-am spus: oameni buni, pana acum, am avut cel mult 4000 de ani. Incepand de ieri, avem 6000 de ani, datorita acestui obiect. Acest obiect e certificatul nostru de nastere. Daca aveti pe acasa sau vedeti obiecte pe care nu le pricepeti, aduceti-le sa ne lamurim. Dupa ce am spus asta in sala, m-a sunat cineva sa-mi spuna ca a gasit o moneda. Este o coroana austriaca de argint, gasita in acelasi loc, in toamna. Oamenii au ramas placut surprinsi. Multi mi-au spus ca parca si ei au vazut asa ceva. Acum, in mod sigur, vor veni cu tot felul de obiecte”. Primarul Ioan Petrovai spune ca descoperirea toporului de piatra este un motiv in plus sa se faca eforturi pentru deschiderea unui muzeu al comunei: „Prin aceasta descoperire, Petrova este mai batrana cu 2000 de ani. Obiectul a fost prezentat intr-o sala arhiplina. Ma bucur ca oamenilor le place sa participe si sa se implice in actiuni culturale. Exista o casa langa Primaria Petrova care este cuprinsa in patrimoniul national. Ne dorim sa o cumparam, sa o amenajam si sa o facem muzeu. Acolo va sta toporul, la loc de cinste, langa alte obiecte si multe date despre istoria comunei. Tot ce avem o sa adunam acolo”. Toporul din neolitic „Toporul de piatra din neolitic a fost gasit pe un loc mai inalt, aflat catre soare tot timpul, ca asa erau locuintele in acea perioada. Oamenii locuiau atunci fie in scorburi, fie in colibe sau semibordeie. In aceasta perioada, se stabilesc cetele de hominizi. Atunci, se trece de la viata nomada la cea sedentara. Este perioada cand omul incepe sa-si produca hrana, deci devine agricultor si pastor in forma primitiva. Atunci, apar noi tehnici de prelucrare a pietrei. Aceasta epoca a neoliticului se numeste „a pietrei slefuite si perforate”. Ne putem da seama ca, in momentul in care a existat toporul, productivitatea a crescut enorm. In aceasta piatra era o coada de lemn, infasurata cu fibre vegetale” – Ilie Gherhes. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro