Potopul! Lacrimi, incompetenta si fanfaronada politica

* Saptamana trecuta, peste Maramures s-au revarsat apele. Oamenii si-au facut cruce amintindu-si de potopul din anii ’70 * Puhoaiele au stins vieti omenesti, au spulberat zeci de case, anexe, animale, culturi si lucrari de infrastructura, ravasind pana si mortii din morminte * Furia apelor a fost dublata de neputinta sau dezinteresul autoritatilor * Disperati, oamenii si-au aruncat masinile in calea apelor * La cateva ore de la potop, sinistratii dormeau la un loc cu mortii, in cimitir, si traiau din mila vecinilor si a lui Dumnezeu * Dincolo de fanfaronada politica, nimeni nu i-a ajutat nici cu un pahar de apa * In schimb, „baietii destepti” vor scoate din nou bani din inundatii, desi digurile lor au fost luate de prima viitura. Cinci vieti curmate, 24 de orase si comune afectate, 967 de locuinte inundate de ape, zeci de case luate de puhoaie, 176 anexe gospodaresti afectate, peste 100 de persoane evacuate, sute de podete, zeci de poduri, traversari pietonale, drumuri, cai ferate, peste 300 de hectare de teren, diguri, aparari de mal, un municipiu fara apa si o estimare a pagubelor care „sare” de 1.400 de miliarde de lei vechi. Un bilant sec al potopului dat de ploaia lui Dumnezeu si dublat de indolenta si incompetenta oamenilor din functiile importante ale judetului. Tolaniti pe fotoliile uscate din birouri sau din studiouri de televiziune, mai-marii judetului ne-au asigurat obsesiv ca putem dormi linistiti, structurile MIRA din teritoriu (pompieri militari, politisti, jandarmi politisti de frontiera) lucreaza pentru sinistrati. In fapt, nici la cateva zeci de ore de la potop, cei mai multi dintre maramuresenii afectati de puhoaie n-au vazut picior de pompier, jandarm sau politist. Desi oamenii si autoritatile locale au prevestit dezastrul si au sunat la numarul de urgente 112, nimeni nu a intervenit sa-i ajute. Iar, in unele cazuri, interventia structurilor MIRA s-a limitat la „venit, vazut, plecat”. Disperati, unii si-au aruncat masinile in albia raului, ca sa tina locul digurilor de miliarde luate de ape sau neexecutate. Scapati din calea puhoaielor, doar cu hainele de pe ei, oamenii s-au retras in cimitire, fara ca cineva sa-i intrebe daca au o felie de paine sau un pahar cu apa. Daca esti sarac si „fara pile” te poti prapadi intr-o clipa, fara ca cineva sa incerce sa te salveze si fara sa-i pese cuiva. Au simtit-o pe pielea lor zeci de maramureseni in noaptea de sambata spre duminica, cand puhoaiele au lovit cu atata manie, cum nu s-a mai vazut de la potopul din anii ’70. In cateva ceasuri, Maramuresul Istoric a fost „ingropat” de puhoaiele care au ras totul in cale. Desi din comunicatele de presa s-a anuntat o mobilizare exemplara a structurilor MIRA si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, inclusiv maramuresenii din punctele critice sustin ca, cu cateva exceptii, au trebuit sa se apere singuri din calea viiturii. Peste Maramures puhoaiele s-au napustit cu furie… Un film real, in care strigatul maramuresenilor s-a inecat sub ape. Borsa. Locul unde, dupa presedintele Consiliului Judetean, Mircea Man, a fost „cel mai mare pericol” si unde, se pare, ca a facut o „halta” tocmai in preajma dezastrului. In ciuda fanfaronadei politice, oamenii au ajuns sa-si arunce masinile si bunurile in albie ca sa stopeze puhoaiele. Zeci de familii dintr-un cartier din zona Podului lui Carol, dintre Borsa si Baia Borsa spun ca au fost abandonate practic de autoritati in fata dezastrului. Stefan Oros povesteste ca un gater din zona a aruncat 60 de metri cubi de lemn in rau tocmai in ajunul viituri si oamenii au sunat anuntand autoritatile. Numai ca cei trimisi pe teren nici macar n-au vrut sa treaca puntea subreda, sa vada casele aflate in pericol. „Ne-am bagat noi sa scoatem lemnele. Am bagat in albie niste masini pe care mi le-au adus oamenii la reparat. Am bagat un microbuz bun cu care de doua luni se facea Italia. N-am mai stiut ce sa aruncam sa prindem malul. Daca nu ne aparam noi, eram dusi de ape. Au fost inundatii in 2000, in 2005 si in primavara acestui an, si tot noi ne-am aparat cum am putut. De fiecare data, ne-am ajutat singuri. Am ancorat bazine, masini si copaci in albie, ca nu ne-a facut nimeni nimic.” Luni, la orele dupa-amiezii, „implicatele” autoritati judetene nu ajunsesera nici in zona Ruscova - Poienile de sub Munte, in ciuda strigatelor disperate de ajutor si situatiei dramatice din zona. Scenariul potopului din 2000 s-a repetat la finele saptamanii trecute. Raul Ruscova a spulberat zeci de case, anexe, drumuri, lucrari de infrastructura. In urma inundatii de acum opt ani, Guvernul a „parafat” printr-o hotarare demararea lucrarilor de regularizare a raului in Ruscova, Repedea si Poienile de sub Munte. Lucrarile hidrotehnice care au „inghitit” peste 100 de miliarde de lei vechi au fost spulberate de viitura. Autoritatile locale si oamenii au tot explicat de-a lungul timpului ca e nevoie de diguri solide in zonele de risc, dar nu i-a ascultat nimeni. Miron Benzar povesteste ca: „Inainte sa vina viitura, i-am rugat sa vina sa faca digul. Ce-au facut ei a rupt apa, ca nu-s facute ca lumea. Nimeni nu ne ia in seama. Au indiguit unde-s terenuri. Unde-s case, nu au facut. De ce? Pentru ca cei care au terenuri acolo au pile in Baia Mare si aici, unde-s case, au aruncat cateva masini de piatra: «na, descurca-te omule, mori!!!»”. Oamenii povestesc ca, in afara de primar, nu s-a interesat nimeni de ei. Luni, la cateva ore bune de la dezastru, sinistratii dormeau sub cerul liber, la un loc cu mortii si traiau din mila vecinilor si a unor calugari din Petrova. Autoritatile care se laudau la televizor ca ajuta si se implica nu le-au trimis nici macar o sticla cu apa sau o paine. Familia Bilici povesteste ca: „Numai primarul a fost la noi pana acum si dumneavoastra. Aici au fost patru case luate de ape si trei au fost afectate. A venit atunci, noaptea, primarul, si ne-a scos afara. Eu am lesinat, nu stiu ce a fost cu mine, oamenii m-au scos. N-am apucat sa luam mai nimic. S-a dus tot pe apa. Am 5 copii. Noi dormim in cimitir, copiii pe la vecini, prin sopru. Cine sa ne ajute? Au venit niste calugari cu mancare, in rest, nimeni, nimic. O dat primarul telefon si la situatii de urgenta, dar nimeni n-a venit. Am sunat la 112, atunci, noaptea, si au spus sa mergem la Politia de Frontiera. Ei au venit, s-au uitat si au plecat. Am spus «ajutati-ne, ca ne ia casele!», dar ne-au raspuns «ce spuneti?». Am ancorat copaci sa ne aparam daca mai vine ploaie. Nu se poate, suntem uitati de lume!.. Sa murim aici? Nu ne-au intrebat daca avem o pita, daca avem cu ce ne acoperi noi sau unde ne punem lucrurile”. „In tabara de sinistrati” se afla si o batranica de 83 de ani, surdo-muta, care a iesit din casa numai cu hainele de pe ea. Apa i-a luat tot, pana si pensia primita recent, si buletinul. Nu mai are nimic, nu mai are pe nimeni. O alta femeie singura, Ana Ciorei, spune ca avea materiale de constructie pentru o casa in curte si a cerut ajutor sa le mute din calea apelor, dar n-a intervenit nimeni. Vasile Gritac, un alt sinistrat care a ramas pe drumuri impreuna cu sotia si cei 7 copii, spune ca pagubele puteau fi diminuate daca venea cineva sa-i ajute: „Daca autoritatile vroiau sa ne ajute, trimiteau un utilaj, o macara, si noi taiam niste copaci si-i ancoram in albia raului. A sunat vicele, dar n-a venit nimeni. Despre noi nu s-a raportat nimic. La Viseu au asigurat elicoptere, dar noua nu ne da nimeni importanta”. Primarul Stefan Oncea recunoaste ca „de la ISU nu a venit nimeni in intervalul ala de timp. Am tinut legatura cu presedintele CJ cu un telefon al unui cetatean care avea semnal pe Cosmote. Am intervenit noi, cu utilajele agentilor economici din localitate, cat am putut de mult, si cu oamenii din localitate. N-am asteptat sa vina nimeni sa ne salveze. Eu doar am informat ISU, ca este obligatia mea. Ce masuri au luat ei, nu ma priveste. Cert este ca n-au venit!” Potopul a rascolit pana si mortii. Din cauza ploilor, pamantul a luat-o la vale, descoperind cateva morminte. Au iesit la suprafata patru cranii si cateva oase, care au fost reinmormantate crestineste intr-o zona ferita de pericol. Apele au distrus si drumul si reteaua de alimentare cu apa: „Am avut lucrarea de alimentare cu apa pe Ordonanta 7, iar pe SAPARD avem drumurile. Am avut lucrari executate peste 50% si platite. Iar acum raman angajat cu un credit la banca, pentru ca asta e legislatia si relatia cu SAPARD-ul: te obliga sa angajezi un credit, echivalentul primei transe de plata. Si lucrarile de alimentare cu apa sunt afectate, la o valoare de circa un miliard lei vechi. Dupa estimarea noastra, pagubele se ridica in total la circa 80 de miliarde lei vechi”. De cativa ani buni, autoritatile locale atrag atentia ca lucrarile de readucere pe vechiul traseu a cursului raului Tisa, la frontul de captare Craciunesti, care asigura alimentarea cu apa a municipiului Sighetu Marmatiei, vor ceda la prima viitura, in ciuda sumei de 25 de miliarde de lei vechi decontate „fara observatii” constructorului Socot Targu Mures. Atunci, mai-marii Directiei Apelor Somes Tisa au dat asigurari ca ei sunt specialisti si un astfel de scenariu nu este real. Ba chiar s-au ofuscat ca primarul Liviu Lazarciuc si GAZETA au indraznit sa-i avertizeze. Inevitabilul s-a produs saptamana trecuta. Lucrarile au cedat si Sighetul a ramas fara pic de apa. Primarul Lazarciuc a incercat sa-i avertizeze si inainte de dezastru: „Noi am comunicat imediat ce a inceput sa se umfle Tisa ca va ramane Sighetul fara apa, dar nu m-au crezut. Am vazut ca-i gaura-n dig, le-am spus ca se duce frontul, dar nimeni nu m-a ascultat. Am sunat la 112 si am anuntat ca trebuie intervenit cu piatra si utilaje, a venit o echipa din Sighet, s-a uitat si au plecat. Au spus ca-i treaba primarului. Dar, cand vin banii e treaba lor. Scenariul e identic cu cel din 2000. Daca lucrarea era de calitate, nu se intampla asa ceva. Chiar daca apa se revarsa peste dig, nu avea voie sa se rupa. La digurile ucrainenilor nu s-a clintit nici o piatra.” In loc de sanctiuni, constructorii care au executat lucrarea se pare ca au primit alte miliarde bune, fara licitatie, pentru refacerea ei. Si la Petrova, scenariul sumbru prevestit de oameni si autoritati s-a adeverit intocmai. Digul din balastru executat de A-Z COM s-a prabusit si apa a intrat in curtile si-n casele oamenilor. Nici lucrarile hidrotehnice din Leordina, care au inghitit miliarde bune, n-au putut stopa puhoaiele. Iar in urma apelor, oamenii au ramas deznadajduiti si abandonati. Gheorghe Ferent spune ca, in afara de autoritatile locale, nimeni nu i-a vizitat, nici in seara potopului, nici dupa: „Am incercat sa salvam noi ce-am putut. Dar n-a venit nimeni sa constate pagube sau sa ne ajute cu ceva”. Pe Valea Izei, acelasi tablou sumbru. Lucrarile hidrotehnice de miliarde au fost luate de ape si la Rozavlea. Nicolae Zmicala spune ca apararile de mal au costat miliarde bune si au fost receptionate fara obiectii: „S-o dus la primul puhoi. Acum trei ani o pus niste rabe de piatra, dar n-o rezistat”. In satul Bocicoel, un parau care in timpul verilor secetoase abia se zareste, a „spalat” drumul, curtile si casele oamenilor. Satenii spun ca: „apa a venit sambata, dar n-o fost nici pompieri, nici nimeni sa vada care-i situatia”. La Viseu de Jos, oamenii se chinuies sa recupereze singuri putinele bunuri lasate intacte de ape. Ioan Simon spune ca: „Nimeni n-o fost nici la noi. Daca mai continua ploaia era prapad, ca apa s-o bagat la oameni in case. De dat, nu cred ca ne-a da nimeni nimic, ca nici n-o venit nimeni sa faca evaluari pana azi (luni, n. red)”. Alt satean, Ioan Pop, completeaza: „Nu-i intereseaza de noi. Ni s-o dus culturile, dar bine ca avem case. Aici poti pieri, pe cine intereseaza?”. Criza de semnatura Joi dimineata (31 iulie), in plina criza, mai multi primari si agenti economici ne-au sesizat faptul ca, din cauza plecarii lui Mircea Man la Bucuresti, Consiliul Judetean e o institutie „cu circuit inchis”. Altfel spus, CJ nu putea da aprobari, avize de constructie, certificate de urbanism, autorizatii etc. Man era plecat si nu avea cine sa semneze aceste documente pentru ca el nu delegase dreptul de semnatura altcuiva. Cei doi vicepresedinti ne-au confirmat ca nu au primit drept de semnatura. Am aflat ca intr-adevar a fost nevoie de semnatura presedintelui pentru a aproba combustibil pentru ISU. Dupa cateva ore, presedintele a binevoit totusi sa dea drept de semnatura unuia dintre vicepresedinti. Bilantul inundatiilor * Cinci oameni au murit, dintre care trei in Viseu de Sus - au fost prinsi sub daramaturile unei case surpate din cauza unei alunecari de teren. * Sute de cetateni au fost evacuati. * 24 de unitati administrativ-teritoriale au fost afectate de inundatii: Petrova, Sieu, Barsana, Repedea, Poienile de Sub Munte, Viseu de Sus, Sacel, Dragomiresti, Bogdan Voda, Rozavlea, Stramtura, Botiza, Ieud, Bocicoiu Mare, Campulung la Tisa, Rona de Jos, Borsa, Oncesti, Viseu de Jos, Moisei, Ruscova, Leordina, Bistra si Remeti. * Din primele estimari, apele raurilor si torentii de pe versanti au inundat 967 de gospodarii si 176 de anexe gospodaresti si au luat cateva case. * Au fost afectate poduri, 142 de podete si doua traversari pietonale, drumuri nationale, drumuri judetene si comunale, retele electrice, retele de alimentare cu apa, canalizare, cai ferate, diguri si aparari de mal. Ioana LUCACEL Mircea CRISAN ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro