Pompa jafului din bani publici

* Pe vremuri de criza, institutiile publice consuma carburant „fara numar”. Un raport recent al Curtii de Conturi analizeaza modul in care se scurg banii publici prin pompele de benzina. Banii publici, risipiti in delegatii. Pe scurt, concluzia unui raport al Curtii de Conturi transmis Parlamentului, care analizeaza modul in care au inteles alesii sa respecte legea si sa faca economie la buget. Teoretic, exista o lege. Ordonanta Guvernului nr.80/2001, care stabileste „norma de benzina” pentru fiecare tip de institutie publica. Consiliile Judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti – 300 de litri, consiliile locale ale municipiilor, sectoarelor si oraselor – 250 de litri, consiliile locale ale comunelor si alte institutii publice – 150 de litri. Practic, nimeni nu prea tine cont de ea. Potrivit documentului, alesii cred ca legea are o exceptie si, ati ghicit, exceptia sunt ei: „Autoritatile administratiei publice locale au adus ca argumente eliminarea nominalizarii exprese a consiliilor locale si judetene, atat din textul alineatului 1 al articolului 5, cat si din anexa nr.3 la Ordonanta Guvernului nr.80/2001 in ceea ce priveste consumul de carburanti. In aceasta categorie se situeaza consiliile judetene si majoritatea primariilor municipale si orasenesti”. Asa s-a ajuns la discrepante uriase intre consumul de carburanti al unor institutii, reglementate teoretic in mod egal de lege: presedintele Consiliului Judetean Vrancea, de exemplu, are „consum nelimitat”. Presedintii Consiliilor Judetene Brasov, Caras-Severin, Harghita si Hunedoara au „dezlegare” la 800 de litri, cei din Arges, Dambovita, Neam si Teleorman, la 600 de litri, cei din Bihor, Bacau, Giurgiu, Tulcea, Olt, cate 500 de litri. Restul, printre care si cazul Maramuresului, se incadreaza in limita legala sau chiar sub aceasta. Si la nivel de municipii, cifrele oscileaza extrem de mult, de la 1052 de litri, la limita legala. In cazul oraselor, situatia e identica. In „topul” consumului mare se afla Borsa, cea mai intinsa localitate din judet, cu 800 de litri. Exista insa si comune care au liber la consum de 1000 de litri de combustibil. Potrivit raportului, o alta categorie de alesi: „Unele autoritati ale administratiei publice locale au respectat prevederile Ordonantei Guvernului nr.80/2001, incadrandu-se la categoria „alte institutii publice”, pentru care este prevazut un consum lunar de 200 litri. In aceasta categorie se afla, in general, comunele, dar si unele orase si municipii. Fata de aceste doua abordari, trebuie subliniat totusi ca legiuitorul nu precizeaza in corpul legislativ daca autoritatile administratiei publice locale isi stabilesc prin vointa proprie un consum normat de combustibil pentru autoturismele din dotare. De altfel, in textul Ordonantei Guvernului nr.80/2001 sunt enumerate institutiile si autoritatile publice care isi stabilesc normative proprii, deci carora nu li se aplica prevederile acesteia, precum si posibilitatile de aprobare a altor consumuri decat cele normate, autoritatile administratiei publice locale neregasindu-se printre acestea. Acest vid legislativ a determinat o practica neunitara la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, din informatiile primite de la acestea rezultand ca: * Consumul lunar de carburanti a fost stabilit prin hotarare a consiliului judetean sau prin dispozitie a presedintelui consiliului judetean, respectiv prin hotarari ale consiliilor locale sau dispozitii ale primarilor la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor, dupa aparitia Legii nr.154/2004; * Consumul lunar de carburanti nu este normat printr-un act administrativ distinct, mai multe judete invocand fie ca au fost mentinute normativele stabilite initial prin Ordonanta Guvernului nr.80/2001, fie ca acestea se stabilesc anual in limita cheltuielilor aprobate prin buget, in timp ce altele s-au incadrat in normativul de 200 litri pentru „alte institutii publice”. Cu 131% mai multa risipa Potrivit raportului Curtii de Conturi: „Modificarile legislative succesive prin care au fost eliminate sau exceptate autoritatile administratiei publice locale de la normativele privind personalul si consumul de carburanti au contribuit la majorarea cheltuielilor cuprinse in bugetele institutiilor a caror finantare se asigura din resurse publice. Din analiza datelor de mai sus se poate observa ca, in timp ce cheltuielile cu bunuri si servicii in anul 2009 au crescut cu 131,2% fata de anul 2006, cheltuielile reprezentand carburanti si lubrifianti au avut o dinamica mai ampla, fiind mai mari in anul 2009 fata de anul 2006 cu 167,9%. De asemenea, trebuie precizat ca lipsa de claritate a textelor normative a imprimat un caracter interpretabil Ordonantei Guvernului nr.80/2001, ceea ce a determinat o punere in practica neunitara din partea autoritatilor administratiei publice locale si un management neeficient asupra fondurilor publice. Autoritatile administratiei publice locale au motivat ca actul normativ in cauza nu mai contine prevederi explicite pentru autoritatile administratiei publice locale, privind normarea consumului de carburanti, si ca isi pot institui regulamente/proceduri proprii privind normativele de consum”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro