Polul turistic de sub Creasta Cocosului

Comuna Desesti este unul dintre polii importanti ai turismului maramuresean. Varful Ignis, rezervatia naturala Creasta Cocosului, Cheile Tatarului, barajul de acumulare Runcu, biserica monument UNESCO sunt doar cateva dintre obiectivele care atrag anual mii de turisti. Situata chiar sub Creasta Cocosului, comuna Desesti abunda in obiective turistice, traditii si mesteri populari, fiind unul dintre locurile care au devenit adevarate embleme ale Maramuresului Istoric. Comuna Desesti este mentionata prima data intr-o diploma din anul 1360, prin care regele Ladislau ii acorda lui Dragos, fiul lui Giula, stapanirea asupra satelor Desesti (Deszei), Cracesti (Kracsfalva) si Harnicesti (Hermes). Astazi, comuna cuprinde satele Desesti, Harnicesti si Mara. Fostul primar al comunei a fost destituit in urma unui scandal, asa ca, Gheorghe Bohotici, viceprimarul de atunci, a ocupat in 2003 functia de primar interimar, vreme de vreo sase luni. In urma alegerilor din 2004 a revenit la conducerea localitatii pentru inca patru ani, iar la scrutinul din acest an a fost reconfirmat in functie. Secretul? Bohotici spune ca „nimic nu-l ridica pe om ca omenia. Am avut contracandidati cu diploma de drept, dar oamenii tot pe mine m-au ales. Si eu va spun drept ca am lucrat in constructii, la acoperisuri, mansarde. Dar i-am ajutat pe localnici, si nu doar in chestiuni ce tin de primarie. Daca a fost nevoie, am mers cu ei in Baia Mare, am batut la usi sa-i ajut si asta inseamna foarte mult pentru ei”. Primarului din Desesti nu-i place sa se planga de greua mostenire si de neajunsurile lasate de fosta administratie publica locala, dar recunoaste ca localitatea avea o lista impresionanta de probleme stringente si proiecte abandonate cand a venit la conducerea ei. Iar la astea se adauga si datorii neachitate de cateva miliarde de lei vechi, penalitati si procese. Gospodar „de frunte”, Bohotici a decis sa aplice modelul de acasa: sa conduca localitatea dupa aceleasi principii dupa care isi conduce gospodaria. Asa ca, prioritatea zero a fost plata datoriilor: „Dupa ce am venit la primarie trebuia sa ma platesc de datorii. De cand ma stiu nu-mi place sa fiu dator. N-am bani, nu fac lucrarea sau daca am o problema, ii spun omului pana cand pot plati. In cateva luni am reusit sa acopar datoriile lasate si m-am apucat de proiectele mai vechi lasate in paragina. Dupa inundatiile din 2001 s-au primit bani de la Consiliul Judetean pentru un pod. Numai ca, fostul primar dorea un pod cu doua benzi, iar banii nu erau suficienti. Dansul a crezut ca va acoperi diferenta din padure, dar n-a reusit. Asa ca podul a ramas in paragina. Intr-o situatie similara se afla si un alt pod. Am reusit sa le definitivez pe amandoua, iar acum sunt la standarde si sunt functionale”. O alta lucrare „taraganata” si intinsa pe durata a sase ani a fost reabilitarea caminului din Mara. Desi lucrarea s-a realizat din vanzarea a multi metri cubi de lemn din padurea comunala, se pare ca banii n-au fost suficienti pentru finalizarea ei. Ba, mai mult, cand a devenit Bohotici primar, mai exista o restanta de aproape 300 de milioane de lei vechi catre firma care a executat lucrarile. Iar dupa ce, cu chiu, cu vai, s-a pus cruce constructiei, administratia locala si-a dat seama ca e nevoie de o extindere a caminului cultural. Asa ca au urmat alte investitii, realizate de aceasta data eficient. Printre prioritatile lui Bohotici se numara alimentarea cu apa a comunei. Mai ales in perioadele secetoase, o buna parte dintre localnici raman fara apa. Primarul spune ca in perioada comunismului s-a realizat o retea de alimentare cu apa din banii oamenilor, numai ca aceasta nu mai facea fata consumului. Bohotici a reusit sa rezolve temporar problema pe vremea cand era viceprimar. Comuna dispune de izvoare de apa „limpede si curata”, numai ca e nevoie de fonduri serioase pentru lucrari. Asa ca, primarul a fost nevoit sa initieze un proiect de alimentare cu apa, promovat spre finantare pe programul guvernamental aprobat prin Ordonanta 7. Pana acum s-au primit bani pentru realizarea proiectului tehnic, insa banii pentru executia propriu-zisa au ramas in coada de peste. Asa ca primarul se gandeste sa depuna o cerere de finantare pe Masura 322 din cadrul programului FEADR. Proiectul integrat care ar putea fi promovat la sesiunea de finantare din octombrie va contine: realizarea aductiunii de apa, realizarea retelei de canalizarea si asfaltarea unei ulite comunale in satul Mara. Proiectul se va ridica la suma de 2,5 milioane de euro. De fapt, intretinerea si repararea retelei de ulite comunale, care ajunge la vreo 20 de kilometri a fost in permanenta o prioritate pentru Bohotici. Primarul povesteste ca existau multe cartiere ale comunei in care nu se putea ajunge nici cu tractorul sau caruta, dar acum nu mai exista zone inaccesibile. A urmat apoi un plan de reabilitare a cladirilor publice. Primele pe lista au fost scolile, in care de la constructie nu s-a mai investit mai nimic. Bohotici poveseste ca grupurile sociale erau intr-o stare jalnica, existand chiar riscul ca acestea sa se darame peste copii. Pana acum, toate cele trei scoli din comuna au fost aduse la standarde optime, au fost reabilitate si toate au grupurile sociale in interior. Mai mult, in prezent se lucreaza la reabilitarea caminului cultural din Desesti. Primarul ar dori sa mute in aceeasi cladire si sediul primariei, care functioneaza in prezent intr-un spatiu mic si impropriu: „Vrem sa construim o mansarda, in care sa functioneze primaria. In actualul sediu, erau pe vremuri ceva garsoniere. Spatiul este insuficient si cladirea nu este intr-o strare prea buna, dar speram ca anul viitor sa finalizam noua constructie si sa ne mutam acolo”. Dupa proiectul cu apa si canalizarea, Bohotici spune ca isi va concentra strategia de dezvoltare pe asfaltarea ulitelor comunale. A reusit deja sa asfalteze ulita care duce la biserica si la muzeul din Desesti, care, la fel ca si alte proiecte, se aflau in „stand-by”. Apoi, dupa ce infrastructura va ajunge la un nivel acceptabil, primarul e convins ca si dezvoltarea economica va avea o tendinta ascendenta si ca tinerii plecati la munca in strainatate vor avea motive intemeiate sa se intoarca si sa munceasca acasa. Turism si lemn Din cei 2600 de locuitori ai comunei Desesti, peste 200 sunt plecati la munca in strainatate. Restul lucreaza fie la Sighetu Marmatiei, fie la diferiti agenti economici din comuna. Primarul Gheorghe Bohotici spune ca principala ramura economica ramane prelucrarea lemnului. In comuna functioneaza vreo trei agenti economici specializati pe acest domeniu de activitate, dar, datorita obiectivelor turistice importante aflate pe raza comunei, a luat amploare si turismul: „Avem vreo trei pensiuni autorizate. Acum s-a deschis o pescarie. Este si un agent economic care comercializeaza produse naturiste si unul care preia si vinde ciuperci si fructe de padure.” Sub semnul lui Hermes *Comuna Desesti este situata la circa 42 de km de Baia Mare si la 23 de km de Sighetu Marmatiei, fiind brazdata de raurile Mara si Rausor (ultimul, cuprinzand raurile Izvorul Alb, Izvorul Negru si Izvorul Sesurilor, formeaza platoul Izvoarele - o zona cu sol foarte fertil, propice legumiculturii). * Comuna este infratita cu o localitate din Franta. In baza protocolului de colaborare, copiii din Desesti pleaca in Franta si invers. * Initial, satul Mara s-a numit Copaceni, apoi Cracesti, din cauza ca raul Mara si Rausor se unesc sub forma de craca. * Numele de Harnicesti vine de la oamenii harnici care locuiesc aici. * Comuna are o populatie de 2600 de persoane. * In centrul comunei Desesti functioneaza un muzeu in care sunt expuse obiecte traditionale. * Pasionat de fotbal si fan Steaua, primarul Gheorghe Bohotici ar dori sa infiinteze o echipa de fotbal si, pe viitor, sa construiasca o baza sportiva. * In prezent, primaria doreste sa achizitioneze un microbuz pentru elevii din comuna. * Satenii doresc ca alimentarea cu apa sa fie asigurata din izvorul Magura Oii, situat la vreo 5 kilometri de localitate, intr-o zona stancoasa. * Peste 200 de persoane din Desesti sunt plecate la munca in strainatate. * Pe teritoriul administrativ al comunei Desesti se afla Varful Ignis, rezervatia naturala Creasta Cocosului, Cheile Tatarului, barajul de acumulare Runcu. Serile de poezie „Nichita Stanescu” Serile de poezie „Nichita Stanescu” au devenit deja o traditie veche de cateva decenii in comuna Desesti. Evenimentul a fost programat pentru primul sfarsit de saptamana din luna octombrie si, din cauza lucrarilor de reabilitare a caminului cultural din Desesti, in acest an evenimentul va fi organizat in Mara. In schimb, programul, devenit deja traditie, va fi respectat intocmai. Nu va lipsi nici programul artistic al micutilor din Desesti, care au devenit celebri in Maramures mai ales datorita colindelor si obiceiurilor de iarna. Primarul Bohotici spune ca de anul viitor manifestarea culturala va reveni in vechea locatie din caminul Desesti si ca, mai mult, sala „Nichita Stanescu” din camin va fi reabilitata si modernizata. Biserica UNESCO Construita in 1770, biserica din Desesti a fost inclusa in patrimoniul UNESCO. Lacasul de cult este situat in cimitirul din centrul satului, unde pe soclul de piatra se ridica peretii din barne groase de stejar slefuit. Valoarea monumentului consta in realizarea tehnica si in stiinta perfecta a executiei, in echilibru si armonia elementelor arhitecturale si in integrarea perfecta a elementelor decorative intr-un ansamblu de o eleganta remarcabila. Pictura interioara a bisericii dateaza din 1780 si este opera autorului de fresce Radu Munteanu, originar din satul Ungureni (Tara Lapusului) si ajutorului acestuia, Gheorghe, conform unor inscriptii pe o grinda a plafonului din pronaos: "in 1780 femeile din sat au platit pentru ca acest portic sa fie pictat de catre Radu Munteanu" si conform unei alte inscriptii pe peretele altarului "… pictat sub Andrei Ibacescki, cand vicar era Gheorghe Dioseghi, preot era Dunca Moisei, diacon Dragos Tudor: pentru pictura au platit boierii satului, pictori Radu Munteanu si Gheorghe". Cele patru icoane din biserica ilustreaza scene din Geneza, Adam si Eva sau imaginea "rasturnata" a Sodomei si Gomorei si au o valoare deosebita. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro