Politica sub insectar / Despre depolitizarea administratiei: fara demagogie

Si astazi in Maramures sunt trei directori la cate o institutie sau serviciu deconcentrat, APIA bunaoara. Un PNL-ist dat afara de „marea coalitie” PSD-PD, care a castigat procesul intentat statului ca urmare a inlaturarii din functie, un PSD-ist epurat dupa plecarea partidului sau de la guvernare, care a castigat si el procesul si, in fine, PD-istul instalat de actuala putere. O aiureala totala. Cercul vicios al politizarii structurilor administratiei trebuie, la un moment dat, intrerupt. Dar nu oricum, ci sub cateva conditii: In primul rand, pentru a da durabilitate in timp unei reglementari privind functia publica e nevoie de un consens politic intre putere si opozitie. Prin urmare, o eventuala legislatie nu poate fi doar rezultanta vointei arcului guvernamental. Istoria ne arata ca sub presiunea propriei clientele fiecare noua putere va fi tentata sa modifice legislatia functiei publice in propriul interes. Directorii de deconcentrate vor fi pusi sa aiba contracte de management, cum s-a intamplat acum mai cativa ani, se vor organiza noi concursuri, exista o mie de tertipuri care pot fi aplicate. Deci fara dialog, reglementarea nu va rezista in timp. In al doilea rand, cred ca trebuie sa fim realisti si nu demagogi in ceea ce priveste numarul numirilor din administratie pe care le operam politic. Sigur ca toata lumea spune, ca sa sune bine si sa fie politically correct, ca de la secretar de stat in jos toate numirile in administratie trebuie operate pe criterii profesionale. Nu se poate acum asa ceva in Romania! Nu acum. S-a vazut ca nu se poate si atunci cand s-a incercat transformarea prefectului in inalt functionar public. Consecinta a fost ca un numar de oameni politici au devenit brusc asa-zisi inalti functionari publici, iar la fiecare schimbare de putere, pentru a-i indeparta, s-a „ingrasat” un corp de inspectori guvernamentali. Daca intr-adevar dorim o reglementare durabila si nu propagandistica, este asadar nevoie de realism in ceea ce priveste aprecierea limitei intre functionarii numiti politic si functionarii de cariera. Am putea, de pilda, conveni ca in ceea ce priveste unele directii deconcentrate in judete, de care depinde aplicarea politicii guvernului in teritoriu (sa zicem munca, sanatate publica, invatamant chiar), statutul conducatorilor de institutii sa fie bazat pe decizie politica. Nu si in cazul unor servicii pur tehnice. Pentru ca nu vad ce legatura ar avea, de pilda, Inspectoratul de Metrologie sau Registrul Auto, cu politica guvernamentala. In Statele Unite ale Americii exista un document public si foarte interesant care se cheama The Plum Book, dupa culoarea copertilor lui. El enumera toate functiile din administratia federala americana, specificand in dreptul fiecareia daca e vorba de un political appointee sau de career appointee. Are cateva sute bune de pagini. Cam de asa ceva ar avea nevoie Romania acum pentru a ne debarasa de ipocrizia colectiva in care traim: cand e vorba de numiri trebuie hartie de la partid, cand e vorba sa fie dati afara, toti isi amintesc brusc ca au fost profesionisti, fara legatura cu partidele. Cam asa vad eu depolitizarea functiei publice: consens intre partide, realism si abandonarea demagogiei. Dan MIHALACHE