Politica Distrigaz afecteaza cetatenii

Pentru a reglementa regimul juridic al conductelor de gaz, Distrigaz se foloseste de lipsa concurentei de pe piata. Cei mai afectati sunt cetatenii din mediul rural care, in schimbul conductelor, primesc doar scutirea de la taxele de racordare. In Maramures, in mare parte, conductele de gaz sunt in proprietatea Consiliilor Locale. Insa pentru a continua furnizarea gazului, societatea care detine monopolul (in speta, Distrigaz) da proprietarilor o solutie de forta: fie consiliile locale le concesioneaza conductele de gaz, fie consiliile locale isi asuma responsabilitatea intretinerii acestora! „Ratiunea” deciziei Privatizarea Distrigaz Nord intra pe ultima suta de metri. Chiar daca societatea urmeaza sa treaca in proprietatea Ruhrgaz, o serie de probleme inca mai bat la usa companiei. Una dintre nelamuriri este regimul juridic al conductelor de gaz, regim care nu a fost definitivat o data cu incheierea contractului de privatizare. Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Economiei, una dintre eminentele cenusii din domeniu, promitea, pana la finalizarea privatizarii, gasirea unei solutii. Cerebrala solutie este pro-Distrigaz si anti-cetateni. In 2004, pentru a se clarifica problema accesului la sistemul de distributie a gazelor naturale (adica la conducte), se stabileste un Regulament prin Hotararea de Guvern 1043. Aceasta prevede ca “in cazul in care in stabilirea solutiei de acces la sistemul de distributie se constata ca racordarea trebuie efectuata la o conducta in proprietatea unui tert (in speta consiliile locale, n.red.), nu se va elibera acordul de acces (...) decat dupa obtinerea de catre solicitant a acordului proprietarului”. Pe scurt, Distrigaz are nevoie de acordul proprietarului pentru utilizarea conductei. Ioan Oroianu, directorul Distrigaz Nord sucursala Maramures, a explicat ca: “extinderile de conducta se pot face si prin co-finantare (pe banii populatiei si a consiliilor locale sau CJ, n.red.). In baza unui contract, in momentul punerii in functiune, beneficiarul lucrarilor ne va preda lucrarea noua.” In acest caz, proprietarii conductelor (Consiliile Locale) au propus Distrigaz-ului sa accepte conductele ca donatii. Numai ca Distrigaz doreste doar sa le utilizeze, pentru ca daca ar accepta donatia ar trebui sa plateasca impozit pentru acestea. Remus Rachita, contabil sef Distrigaz Nord sucursala Maramures, explica ratiunea acestui refuz: “odata preluate, aceste conducte puteau fi inregistrate in contabilitate (in contul de Constructii Speciale), dar fara a avea un statut special, iar societatea trebuia sa plateasca impozit pentru acestea. Doar noul Cod Fiscal prevede scutirea de impozit”. Afectati de contracte Cei mai afectati de regimul juridic al conductelor sunt cetatenii din mediul rural care, pentru a avea gaz, sunt nevoiti sa sustina cu bani proprii extinderea conductelor. “Pentru noi, ca societate comerciala, distributia in mediul rural nu este avantajoasa. De aceea am cerut un temei cat de cat legal pentru a le putea intretine”, a declarat directorul Distrigaz. Temeiul legal de care vorbea Oroianu (contractul) presupune ca atat cetatenii, cat si Consiliul Local sa suporte extinderea retelei de conducte si sa le concesioneze Distrigazului. In schimb, cetatenii sunt scutiti de taxele de racordare, iar Distrigaz se obliga sa intretina conductele. Alexandru Trif, primarul din Dumbravita, a explicat de ce a acceptat semnarea contractului si care sunt alternativele: „conductele sunt date in administrarea Distrigaz pe 20 de ani. La inceput nu am fost de acord cu contractele si nu le-am semnat. Noi am dorit o redeventa, dar am fost pusi in situatia sa administram singuri conductele (li s-a spus ca ori cedeaza conductele catre Distrigaz, ori le intretin, n.red.). Asa ca am acceptat conditiile lor. Intr-adevar, este stipulat in contract ca in cazul in care vine un alt operator avem posibilitatea sa reziliem contractele. Insa, deocamdata nu avem alternative.” Practic, cei care vor gaz si nu accepta conditiile Distrigaz, nu au decat sa-si monteze singuri conducte! Valer Griguta, viceprimarul din Copalnic Manastur, dezvolta ideea care atesta decizia „de forta” a Distrigaz: “noi am concesionat conductele din Manastur si Copalnic. Mai sunt perspective de extindere a conductei la Vad si Rusor, dar nu mai sunt bani. Oamenii, pe cat de entuziasmati au fost la inceput, pe atat de dezamagiti sunt acum. Pretul la gaz tot creste la cateva luni, iar in satele in care nu sunt montate conducte, oamenii trebuie sa plateasca achizitia si montarea acestora din buzunarul lor!” Marele avantajat al contractelor este Distrigaz, care foloseste gratuit conducte care nu se afla in proprietatea lor, in schimbul intretinerii acestora, in conditiile in care cel mai interesat ca starea conductelor sa fie buna si eficienta este tot Distrigaz. La asa monopol, asa rezultat. Afacerea „Conducta” „Pentru noi, ca societate comerciala, distributia in mediul rural nu este avantajoasa. Sunt situatii in care s-au facut extinderi pentru 200 de oameni, cum este in Miresu Mare, si nu folosesc gaz nici jumatatate dintre ei. Mai exista si alte localitati cu situatii asemanatoare. Eu daca nu vand gaz, degeaba am conductele, ca pot sa ma uit la ele!” - Ioan Oroianu, director Distrigaz, sucursala Maramures Istoria privatizarii Revolutia din 1989 a gasit conductele de distributie a gazului in patrimoniul Statului. Reorganizarea survenita in urma schimbarii regimului a determinat crearea regiei autonome Romgaz, iar conductele au devenit proprietatea publica a statului si au trecut in administrarea regiei. Inca de atunci, temeiul legal conform caruia se realiza administrarea conductelor era oarecum in aer. Nu se stia daca este concesiune sau inchiriere. O data cu ruperea regiei autonome in Distrigaz Nord si Distrigaz Sud, situatia s-a complicat mai mult. Cele doua noi companii ar fi trebui sa identifice toti proprietarii si sa semneze contracte cu acestia. Asta in ce priveste conductele construite pana in 1989, pentru ca noile conducte sunt in proprietatea consumatorilor, iar Distrigaz isi rezerva dreptul de a le folosi in schimbul intretinerii acestora. Privatizarea celor doua societati a grabit rezolvarea regimului juridic a conductelor. Ca s-a realizat in detrimentul cetatenilor si in avantajul unei societati private pare nesemnificativ pentru guvernanti. Important este ca au mai bifat o privatizare. Mihaela MIHALEA