POLITICA, ATITUDINE, ANCHETE

* Alianta D.A. vrea profesionisti la institutiile judetului
Tsunami administrativ

* Ghici cine a venit la microfonul Guvernului?
Noua voce a Romaniei?!?

* Cerem aplicarea legii!

* Campania strangerii de fonduri pentru aparatul astmaticilor
GAZETA la 30 de milioane

* Pacatele lui Miclea

* “Sfantul” ministru Borbely

* Coltu’ meu
Joaca de-a politica

* Tribunalul Maramures a respins apelul primarului Halas Stefan
Primar penal

* Cu ajutorul filantropilor, Sighetul are un centru destinat handicapatilor
Filantropie, floare rara

* Noul algoritm politic a intetit lupta pentru putere in Sighet
Ciolanul politic

* Schimbul de azi
Iarna lui mos Pastaulita

* O dispozitie a lui Pius al XII-lea, din octombrie 1946, cutremura Vaticanul!
Papa cel mut Si servil

* Ma tot mir
Necazurile noului an

Dupa instalarea prefectilor si a subprefectilor va urma batalia pentru conducerea serviciilor descentralizate. Adica institutiile si directiile din invatamant, cultura, sanatate… Nu fac parte din aceasta categorie regiile autonome (Remin, Electrica, Distrigaz, Romsilva). In Maramures, ca in toata tara, serviciile descentralizate sunt conduse in marea lor majoritate de membrii PSD. Nu este greu de inteles ca va urma o depedeserizare masiva a acestor institutii.

La fiecare schimbare de putere, pe aceste functii ale institutiilor descentralizate au avut loc batalii crancene. Presa a numit-o lupta pentru un ciolan, politicienii i-au spus algoritm politic. Cert este ca in cei 14 ani, aceste institutii au fost conduse de fel si fel de personaje care, in multe cazuri, nu au avut decat calitatea de membru al unui partid. De profesionalism s-a vorbit in campania electorala, in fapt s-au oferit, fie ca a fost vorba de PDSR (acum PSD), fie de CDR, posturi unor politicieni sau nepoliticieni care au ajutat campania electorala a unui partid sau altul. Asa am asistat in cei 14 ani de guvernari “democratice” la o politizare excesiva a serviciilor descentralizate. Evident, PSD-ul de acum a facut din acest proces o “adevarata arta”. In mandatul 2000-2004 a aparut o categorie profesionala, functionarii publici, cei care ocupa aceste functii de conducere in institutiile descentralizate. S-a spus ca este nevoie ca acesti functionari sa fie protejati de lege pentru ca schimbarea puterii sa nu afecteze conducerea acestor institutii. In teorie asa ar fi corect. Puterea ar fi trebuit sa puna pe functii de conducere persoane recunoscute profesional, cu moralitate ireprosabila si fara conditionari de ordin politic. Practic, cei numiti sunt in marea lor majoritate membri de partid, multi nu au pregatirea necesara, nu au nici o legatura cu institutia pe care o conduc. Sunt putini cei care s-au nimerit a fi profesionisti in sensul adevarat al cuvantului sau sa nu fie inregimentati politic. Daca ar fi sa numim conducatori din aceasta a doua categorie ar fi usor, ei fiind putini (directorul CAS, directorul DSV, cel de la Finante, sau directorul adjunct medical al Spitalului judetean).

Cine pleaca?

Lista celor care au fost numiti dupa nenorocitul algoritm politic si s-au nimerit a fi catastrofali in functiile pe care le-au gestionat este lunga. Daca discuti cu ei, unii se feresc sa faca un bilant al activitatii, altii nu recunosc ca au ajuns acolo pe criterii politice, iar multi spera ca povestea cu sa-i puna la adapost. Din acest punct de vedere situatia va fi interesant de urmarit. Actuala putere a declarat ca se va trece la depolitizarea functionarilor politici. In programul de guvernare este prevazut acest punct. Avand in vedere ca ne aflam in mandatul politic care va duce Romania in UE, ne asteptam ca delicata problema a functionarilor publici sa fie clarificata. La conducerea acestor servicii numirile trebuie sa se faca doar dupa criteriul competentei. Nu va fi nici o problema daca se intampla ca directorul sa fie membru al unui partid, daca nu conduce politic institutia respectiva. Ar mai fi de mentionat ca mai exista o categorie de functionari publici, Inaltii functionari publici, care au un statut aparte. In judet sunt doi inalti functionari publici, respectiv cei doi secretari generali din administratia judetului: al Prefecturii si al Consiliului Judetean. Ar mai fi doi, prefectul si subprefectul, dupa numirile care vor avea loc. In cazul acestor functionari (prefectul si subprefetul) nu se poate vorbi de o depolitizare din moment ce ei sunt reprezentantii Guvernului in teritoriu. Am cautat in programul de guvernare al Aliantei PNL-PD ce se prevede la capitolul “functionari publici”. Subiectul este tratat destul de ambiguu. La capitolul resurse umane, programul de guvernare prevede: “abrogarea O.U.G. nr. 284/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici; - asigurarea transparentei regulilor de concurenta si selectie a functionarilor publici; - depolitizarea functiei publice, prin eliminarea categoriei de inalti functionari publici, a evaluarii profesionale de factorii politici si constituirea comisiilor de disciplina ca instante in afara autoritatilor publice”. Va fi greu de realizat, avand in vedere ca presiunile politice sunt puternice.

Apoliticii politici

Sefii de institutii descentralizate pe care am reusit sa-i contactam ne-au dat declaratii interesante. “Cum ii valul, asa o sa fiu si eu. Nu stiu nimic. Cum merge viata si lumea, asa vom merge toti”, ne-a spus filozofic Gheorghe Voinescu, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului. Acesta nu a recunoscut ca a fost numit in functie pe criterii politice, singura lui calitate fiind aceea de vechi membru al PDSR. Se stie ca venirea la conducerea filialei PDSR Maramures a lui A.C. Ilie in 2000 a coincis cu schimbari “in descentralizate”. Ilie a sustinut schimbarea lui Ilie Gherhes de la APM, unul din putinii profesionisti in probleme de mediu din tara, cu necunoscutul Voinescu. Noul sef al APM a reusit in cei patru ani de mandat sa “ingroape” protectia mediului intr-un judet in care problemele de acest gen sunt la ordinea zilei. “E vreo problema? Nu am inteles intrebarea! Sa-mi fac o autoevaluare in fata dumneavoastra? Sunt altii care se ocupa de asta. Nu am fost numit pe criterii politice. Daca voi fi schimbat? Legile vorbesc…Nu-i nici o problema”, a declarat Voinescu. Directorul Directiei Muncii, Victor Vaum, numit pe functie acum opt ani, pe cand era seful filialei minuscului partid PSDR (ce a fuzionat cu PDSR), crede ca este la adapostul calitatii de functionar public. “Sunt functionar public si acesta se schimba atunci cand sunt motive reglementate de lege. Nu cred ca e vreun motiv pentru a fi schimbat, din moment ce la nivelul tarii m-am situat tot timpul intre primii opt-noua ca performanta”, a spus Vaum. Seful Directiei Muncii a “uitat” sa mentioneze si performantele in afaceri ale domniei sale. Afaceri despre care poate a venit timpul sa se vorbeasca mai mult. Gavrila Miclea, directorul Oficiului de Pensii, a evitat o discutie pe aceasta tema, invocand faptul ca este in masina si in trafic, desi nu se auzea nimic. La nivel de barfa il anuntam pe Miclea ca este pe lista celor care vor fi schimbati datorita “performantelor” profesionale. Un alt director cu deosebite realizari, Victor Horotan, seful Directiei Agricole, ne-a raspuns aproape monosilabic. “Nu depinde de mine daca voi fi schimbat, avem legi… Eu am sentimentul ca mi-am facut treaba. Am fost numit prin concurs, politicul si-a pus viza, deci prefectul de-atunci si-a pus viza”, a spus Horotan. El da dovada de amnezie daca nu-si aminteste cum a fost numit si pentru ce (povestea Agroindustriala e o poveste). Astfel de povesti am fi putut scrie pana la saturatie. Asteptam cu nerabdare miscarea noii puteri in aceasta privinta, dar mai ales corectitudine, nu vendete politice.

Liderul filialei PD, Mircea Man, considera ca este nevoie de schimbari masive in serviciile decentralizate. “Nu gandim sa schimbam si sa punem oameni ai Aliantei, dar trebuie inteles ca PSD a facut din serviciile descentralizate structuri de partid (vedeti invatamantul, sanatatea…). Noi vrem sa punem oameni competenti si daca vor fi si din interiorul partidelor, va fi bine. Dar, sa nu creada nimeni ca la aceste servicii super politizate de PSD vor ramane aceiasi oameni”, a spus Man. La randul sau, senatorul PRM Liviu Doru Bindea ne-a dat o declaratie in acelasi registru. “Normal! Este nevoie de schimbari. A fost schimbat prefectul Liviu Bechis, dar au ramas toti oamenii pe care i-a numit el. Multi trebuie schimbati pentru proastele performante profesionale. Este vizibil ca acestia au fost pusi pe criterii de clientela politica, de amicitie cu prefectul, cu un ministru, cu un subministru, cu tot felul de relatii de cumetrie. Vor fi schimbari si mi se pare absolut normal”, a spus Bindea.

Nicolae TEREMTUS





* Ghici cine a venit la microfonul Guvernului?
Noua voce a Romaniei?!?

Proaspatul purtator de cuvant al Guvernului a uitat sa povesteasca presei un amanunt datand din primavara anului 2004. Si anume ca a fost PR-ul Liei Roberts. O stiti, naiva care a candidat din partea statului Nevada la Presedintia Romaniei. Pentru ca nimeni nu mai aminteste de acest episod azi, o face GAZETA.

Oana Marinescu, purtator de cuvant al Guvernului Tariceanu. Ziarist, 28 de ani. Fost consilier in cadrul Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti, a lucrat in presa scrisa, la doua cotidiane centrale, si vorbeste fluent engleza si franceza. ”Are experienta jurnalistica si este un om de comunicare” a laudat-o premierul Tariceanu. Marinescu a absolvit Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti (cu specializarea limba franceza) si detine un masterat in comunicare politica. Hobby-uri: calatoriile, drumetiile montane, lectura, teatrul si cresterea cainilor. E destul, s-a uitat ceva? La investire, declaratia lui Marinescu a sunat meserias: ”Nu cred ca un Guvern trebuie sa se ascunda, ci dimpotriva sa prezentam transparent lucrurile realizate.” Ei bine, asa e. Asa ca prezentam amanuntul ca Oana Marinescu a fost ofiterul de relatii publice al Liei Roberts, americanca aceea naiva, care a fost invinsa inca inainte de campania electorala de realitatile Romaniei. Oana a fost, propriu-zis, seful de comunicare publica si media al Liei, un fel de sef de campanie. Cum de a esuat Lia in halul ala, incat atunci cand s-a dat batuta, doar 2 la suta din electorat o mai baga in seama? Poate prin incompetenta staff-ului sau, care n-a reusit sa o promoveze ca lumea. Oana Marinescu se face, probabil, si ea vinovata de asta.

Carpeli care vor costa

Ne aducem aminte cu groaza de o situatie identica, cea in care politologul Dan Pavel s-a trezit (orbit de bani), sfetnic al lui Gigi Becali si candidat la Parlament pe listele PNG. Pentru asta, pretul platit a fost scump: Pavel a iesit, pentru o bucata buna de vreme, din istoria contemporana, iar credibilitatea sa se apropie de zero. Oana Marinescu a prins insa o alta conjunctura (s-a lipit de PNL prin toamna), si iat-o acum PR al Guvernului. Care guvern mai include si pe ministrul Dobre al transporturilor, acuzat ca a adus minerii la Bucuresti, precum si alti cativa insi banuiti de fapte necurate: Normal ar fi fost ca dupa episodul ”Lia”, Oana Marinescu sa se retraga o vreme prin presa si sa-si tina ciocul mic. Nu e indispensabila, doar jurnalisti experti in comunicare exista cu ghiotura, iar Oana noastra nu pare a straluci prin nimic (asa cum am evaluat-o personal, prin vara, la Sighet). Poate doar de faptul ca, asa cum sopteau unii dintre colegii sai, are urechile ascutite si aude (asculta) foarte bine... E de rau fratilor! Ma tem ca o trupa de incompetenti s-a dat la fund doar ca sa lase locul altora aidoma lor. Va mai aduceti aminte de cei 15 mii de specialisti?

Teofil IVANCIUC





* Cerem aplicarea legii!

Dupa cum am mai scris, in vara acestui an, colegul nostru Teofil Ivanciuc a fost amenintat cu moartea de catre un gardian public. Cu toate ca individul a fost gasit vinovat de instanta, el continua sa beneficieze de salariul de bugetar, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. In luna iulie a anului trecut, gardianul Dinu Dancus angajat la Corpul Gardienilor Publici Sighetu Marmatiei, l-a amenintat cu moartea, aflat fiind sub influenta alcoolului, si imbracat in uniforma, pe redactorul GAZETEI, Teofil Ivanciuc. Colegul nostru l-a actionat in judecata pe gardian, care a ripostat acuzadu-l de calomnie pe Ivanciuc! Ambele procese au fost instrumentate de Judecatoria Sighetu Marmatiei. In luna noiembrie a anului trecut, instanta l-a gasit vinovat pe Dancus, condamnandu-l la 5 milioane de lei amenda penala si doi ani perioada de proba. In procesul de calomnie, ziaristul a fost gasit nevinovat si achitat. Ei bine, desi parea ca legea a facut dreptate, nu este asa. Gardianul care dezonoreaza uniforma statului continua sa lucreze bine mersi, tot pentru Primaria Sighet, desi primarul a promis ca va renunta la serviciile scandalagiului. Corpul Gardienilor Publici Maramures se face ca ploua, si nu a luat masura desfacerii contractului de munca a infractorului Dancus, asa cum prevede legea. Mai ales ca acesta a mai fost dat afara odata, tot pentru abateri grave de la disciplina, dar a fost ulterior reangajat, in dispretul legii. Conform noilor norme ce intra in vigoare, gardienii publici se vor transforma curand in politisti comunitari, urmand a beneficia de drepturi sporite. In situatia in care Dancus nu va fi dat urgent afara, ne rezervam dreptul de a sesiza aceasta incalcare a legii in fata Ministerului Administratiei si Internelor precum si a celui Public, si vom solicita cercetarea conducerii CGP Maramures, pentru abuz si neglijenta in serviciu. Cerem, pentru ultima data, desfacerea urgenta a contractului de munca a numitului Dinu Dorin Dancus. Legea trebuie sa primeze!





* Campania strangerii de fonduri pentru aparatul astmaticilor
GAZETA la 30 de milioane

In urma cu o luna, GAZETA a initiat un demers pentru strangerea de fonduri, in vederea achizitionarii unui aparat de spirometrie (teste respiratorii), pentru a fi donat Spitalului Judetean si de Urgenta din Baia Mare. Din cei 3.000 de euro s-au strans aproape 1.000, si suntem numai la inceput. Prin contributia fiecaruia, putem salva viata astmaticilor din judet.

Asa cum am precizat si in materialul pe care l-am publicat la mijlocul lunii decembrie, zilnic, zeci de bolnavi care au diferite afectiuni legate de alergii trec pragul cabinetului de alergologie al Spitalului Judetean. Cei mai multi dintre ei sunt trimisi la un alt cabinet al spitalului unde li se fac teste ventilatorii (sau respiratorii), pentru a se sti daca sunt astmatici sau nu. Problema este ca aparatul respectiv are o varsta inaintata. Adica, de peste 30 de ani (ca si cladirea spitalului) fiind depasit tehnic si moral. Totusi, in saracia in care se zbate spitalul si intreg sistemul sanitar romanesc, aducerea unui aparat performant, care sa ofere date mult mai precise si eficiente pentru diagnosticarea si tratarea bolnavilor, reprezinta o cheltuiala pe care spitalul nu si-o poate permite. Nu vorbim de sume astronomice. Un aparat performant ar costa in jur de 120 de milioane de lei. In acest fel, multi bolnavi de astm sau alergici nu ar mai trebui sa mearga pana la Cluj pentru depistarea unui diagnostic precis, aprofundat. Asa cum a mai demonstrat si cu alte ocazii, GAZETA nu ramane indiferenta la problemele sociale. De aceea, am initiat un demers pentru strangerea de fonduri necesare acoperirii cheltuielilor necesare achizitionarii unui asemenea aparat pentru efectuarea corespunzatoare a testelor ventilatorii. Dupa achizitionare, spirometrul respectiv va fi donat Spitalului Judetean.

Mitica 10 milioane

Am apelat la prietenii si cunostintele GAZETEI, la politicieni si oameni de afaceri deopotriva, considerand ca acestia din urma sunt cei care pot intr-adevar sprijini financiar un asemenea demers. Mai jos prezentam lista celor care au onorat solicitarea noastra (adunandu-se pana acum aproape 30 de milioane lei), considerand ca orice donatie de acest gen este un gest moral caruia ar trebui sa i se alature si alti oameni de afaceri ai judetului. “Nu prea stiu la ce se foloseste aparatul asta, dar nu pot ramane pasiv. Ma gandesc sa dau 10 milioane. Stiti ce va sugerez sa faceti?, sunati-i pe cei din Top 300 Capital si pe potentatii momentului: Hoban, Man, Gyongyike, Ludescher. Astia trebuie sa dea” - Dumitru Matei, consilier municipal PSD. “Mai, stii cum e, acum am trecut de campania electorala. Am acumulat datorii, ca s-a facut pe bani. Am credite de platit, tot felul. Nu stiu, sa ies cumva din ele. A, e o campanie de cateva saptamani? Pai, atunci sigur vin. Nu am banii pe loc, dar va puteti baza pe 5 milioane lei.” - senatorul PRM, Liviu Doru Bindea. “Daca se pune asa problema, sa ajutam Spitalul Judetean, sigur ca particip si eu. Puteti conta pe 100 de euro. Dar in lei, din respect pentru moneda nationala” - Nicolae Bud, secretarul general al Federatiei Romane de Box. “Cum? Bolnavii trebuie sa mearga pana la Cluj pentru un diagnostic mai complex? Nici nu se pune problema, ajut si eu. Aveti 100 de euro!” – vicepresedinte al filialei PD, Liviu Titus Pasca. “Si la Sighet are loc o stragere de fonduri pentru dotarea spitalului municipal, dar donez un milion de lei, in nume propriu.” - Eugenia Godja, primarul municipiului Sighetu Marmatiei. “Cand e vorba de copii si sanatate, comentariile sunt de prisos. Eu donez 50 de euro.” - Ioan Marchis, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Maramures. “Eu, oricum, contribui lunar la bugetul de sanatate cu cateva sute de milioane de lei, dar asta nu inseamna ca sunt tratat altfel cand intru in spital, ba dimpotriva. Dar contribui cu 2,5 milioane de lei la cumpararea acestui aparat” - Alexandru Parjol, directorul IMI SA.

Visatorii

Totusi, au fost si cateva refuzuri. “Spuneti-i lui Dan ca nu si-a ales bine momentul sa stranga bani. In ianuarie si februarie nu vindem nimic”, ne-a spus Calin Petrusca, directorul SIROMEX Baia Mare. Nu ne indoim ca la calitatea umana pe care ne-a dovedit-o cu prisosinta pana acum, Calin Petrusca va participa si el la strangerea acestor fonduri, probabil, dupa spargerea conductei la vanzari auto. Cei mai ciudati politicieni care au raspuns apelurilor telefonice au fost Marinel Kovacs, presedintele Consiliului Judetean Maramures, si secundul acestuia, Emil Marinescu, vicele CJ-ului. In timpul unui mic chef, prilejuit de ziua de nastere, l-am contactat, oferindu-i sansa de a face ceva pentru judet. “Hi, hi, mai Dragos, dar io pe tine te cunosc un baiat deosebit. Acuma ce imi ceri? Nici nu stiu ce e cu aparatul asta. M-ai mai sunat o data cand eram la Bucuresti, hi, hi, si eram cu Pierre de Coubertain... Acum iar faci glume? Hai mai bine luni pe la birou, ca si asa nu vii niciodata (!) si mai vorbim”, ne-a luat peste glezna prezidentul CJ, intelegand probabil (Bachus asta e de vina) ca a fost sunat in legatura cu Culti si Desculti. La fel a inteles si Marinescu. “Esti ciudat, stii. Ha, ha! M-am asteptat sa imi pui iar intrebarile tale ciudate. Ha, ha! Nu stiu. Esti un baiat de treaba. Mai vorbim”, ne-a servit-o Marinescu, cu glasul inteleptului admirativ, in fata paharului servit intru cinstea sefului. Asa cum ne-am inteles, va vom cauta. “Fac parte din Clubul Rotary Sighetu Marmatiei, si de patru ani strangem fonduri pentru Spitalul de Boli Psihice de aici si probabil actiunea va mai dura 20 de ani. E vorba de vreo 200 de bolnavi pe care nu-i cauta nimeni, niciodata. V-as ajuta cu drag, dar nu vreau sa-mi calc cuvantul dat celor in club si bolnavilor de aici, pentru ca toate fondurile de sponsorizare sunt directionate catre ei”, a spus George Ofrim, directorul Arcer Sighetu Marmatiei.

Promisiuni certe

“Eu voi contribui cu siguranta, dar nu pot sa va spun acum o suma anume, fiindca sunt plecata din localitate. Dar contribui”, a spus Carmen Partene, directorul Asirom.

Pentru salvarea suferinzilor de astm din Maramures, GAZETA a deschis doua conturi speciale la Banca Transilvania. Acestea sunt:

RO81BTRL0250120213554901 (pentru donatiile in lei) si

RO64BTRL0250420213554901 (pentru donatiile in euro). De asemenea, anuntam toti doritorii, ca donatiile se pot face si direct la sediul nostru de pe B-dul Traian 23/9, din Baia Mare.

Ciprian DRAGOS, IOANA LUCACEL





* Pacatele lui Miclea

GAZETA de Maramures va prezinta, in premiera, parti din CV-urile unor influenti ministri din Cabinetul Tariceanu. Veti descoperi lucruri pe care ministeriabilii le-au “uitat” cand a fost vorba sa se prezinte. E ministrul Educatiei, desemnat de PD, dar nu l-a sustinut pe Boc. E specialist in conflicte. Ii plac mai mult tenisul, bautura si femeile, decat drogurile. Desemnarea lui Mircea Miclea pentru functia de ministru al Educatiei si Cercetarii a constituit o surpriza majora in mediile politice. Cu doar o zi inainte ca premierul Calin Popescu Tariceanu sa anunte componenta Cabinetului, numele vehiculat pentru portofoliul Educatiei si Cercetarii continua sa fie cel al liberalului Andrei Marga, presedintele Consiliului Academic al Universitatii Babes-Bolyai (UBB) Cluj.

Psihologul e, de fapt, filosof

Mircea Miclea s-a nascut la 8 noiembrie 1963 in localitatea Cioara, din judetul Alba (numele satului - in care s-a nascut si savantul David Prodan - a fost schimbat in Saliste, din considerente estetice). A urmat cursurile Facultatii de Istorie-Filosofie din cadrul UBB Cluj, obtinand licenta in 1987. Foarte ciudat este faptul ca noul ministru a trecut in toate CV-urile titulatura de absolvent al “Facultatii de Filosofie si Psihologie”, desi aceasta facultate a fost desfiintata de comunisti in 1977. Abia in 1990 a fost infiintata Sectia si Catedra de Psihologie, sub conducerea profesorului Ioan Radu. De altfel, profesorul Radu a fost cel care i-a deschis lui Miclea calea universitara. Actualul ministru preda stiinte socio-umane la un liceu din Turda. La 27 de ani, Miclea a devenit asistent la nou-infiintata Sectie de Psihologie, iar la 31 de ani - profesor si seful Catedrei de Psihologie, dupa pensionarea lui Ioan Radu, in 1996. Demn de remarcat este faptul ca in primii ani postrevolutionari, conducerea Universitatii Babes-Bolyai a promovat o politica de deschidere si intinerire a corpului profesoral, care era nu numai insuficient, dar si cu o medie de varsta ridicata. Prin urmare, obtinerea gradului didactic de profesor universitar in urma cu un deceniu era si rezultatul unei politici conjuncturale, nu neaparat al meritelor deosebite in activitatea stiintifica a candidatului.

Ministrul expert in gauri

In 2000, Mircea Miclea este ales cancelar general al UBB, dar este inlocuit dupa doi ani din cauza multiplelor conflicte pe care le-a generat la nivelul conducerii institutiei. Inainte de a fi inlocuit, in 2002, Miclea a infiintat Centrul de Consultanta Psihologica si Orientare Profesionala “EXPERT”, sub egida Universitatii Babes-Bolyai, care oferea “servicii psihologice tuturor persoanelor fizice si juridice, atat in cadrul comunitatii academice (studenti, profesori, tutori), cat si a intregii comunitati”. Rezultatul financiar al acestei initiative: o gaura la bugetul UBB de peste 100 milioane lei, in conditiile in care cheltuielile de personal erau finantate de la buget.

Miclea nu l-a vrut primar pe Boc

Miclea a fost unul dintre sustinatorii lui Pompei Cocean, decanul Facultatii de Geografie, care a candidat, in martie 2004, pentru obtinerea functiei de rector al UBB. Prorectorul Nicolae Bocsan a castigat insa alegerile, cu 88 de voturi, fata de cele 18 ale lui Cocean. Interesant este faptul ca Pompei Cocean este membru al PSD, fiind candidat al acestui partid pe listele pentru Camera Deputatilor in 2000 si 2004. De asemenea, Miclea a fost printre putinii profesori din universitatea clujeana care nu au semnat scrisoarea de sustinere a candidaturii colegului lor de la Facultatea de Stiinte Politice si Administrative, Emil Boc, la Primaria Clujului. Fireste, Miclea s-a inscris in partidul condus de Emil Boc in ziua in care a fost desemnat ministru al Educatiei. Una dintre primele sale masuri a fost sa o numeasca director de cabinet pe Mariana Roman, secretar general al Universitatii Babes-Bolyai, pentru o scurta perioada. Ea este sotia fostului deputat taranist de Cluj Ioan Roman, acum preot in cartierul clujean Someseni. Mariana Roman a mai fost director de cabinet ministerial si pe vremea CDR. Intre cele doua “directorate” a reusit sa-si vare mana in bugetul Universitatii. In 2002, Rectoratul UBB a descoperit ca doamna Roman s-a impus pe sase state de functiuni, incat ar fi trebuit sa lucreze zilnic cel putin 33 de ore. Dupa constatarea acestei ilegalitati, Rectoratul a obligat-o sa restituie contravaloarea veniturilor necuvenite - 36 milioane lei, reprezentand salariu necuvenit pe trei luni, si a destituit-o, prin vot unanim, din functia de secretar general al UBB.

Universitarul devine patron

Revenind la ministrul Educatiei si Cercetarii, trebuie spus ca a reusit, impreuna cu colegii sai de la Psihologie, sa atraga in ultimii ani proiecte de cercetare finantate de Ministerul Educatiei, prin Banca Mondiala, in valoare de cel putin 450.000 dolari. E greu de spus pe ce s-au cheltuit acesti bani. Cert e ca in anul 2001, universitarul devine patron, infiintand firma Cognitrom SRL Cluj, care are ca obiect de activitate “cercetarea si dezvoltarea in domeniul stiintelor sociale si umane”. In anul infiintarii, societatea lui Miclea a avut venituri de 265 milioane lei si cheltuieli de 26 de milioane. In 2003, activitatea societatii Cognitrom SRL a “explodat”: firma a avut venituri de 9,3 miliarde de lei si a obtinut un profit de 2,9 miliarde de lei. In decembrie 2004, Mircea Miclea si sotia sa, Stefania Miclea, angajata si ea la Cognitrom SRL, obtin certificate de abilitare pentru a presta servicii psihologice in domeniul protectiei muncii.

De ce nu a fost numit Marga?

In primul rand, Andrei Marga nu ar fi fost niciodata de acord cu solicitarile UDMR de infiintare a unei universitati de stat maghiare la Cluj, pe fundamentele Universitatii Babes-Bolyai. In conditiile in care fostul rector Andrei Marga si echipa sa au reusit sa aduca UBB la standarde europene si sa faca din aceasta institutie cea mai mare universitate din tara, e de la sine inteles ca s-ar fi impotrivit dezmembrarii ei, asa cum doreste UDMR. Scopul Uniunii conduse de Marko Bela nu este infiintarea unei universitati de stat maghiare - care poate fi realizata in orice alt oras -, ci divizarea actualei UBB. Care nu inseamna doar despartirea lui Victor Babes de Janos Bolyai, cat mai ales fragmentarea patrimoniului acesteia (cladiri, camine studentesti, terenuri etc). Potrivit unor surse, UDMR a conditionat intrarea la guvernare alaturi de Alianta DA PNL-PD de acordarea portofoliului MEC oricui altcuiva decat lui Andrei Marga. Cert e ca discutiile cu actualul presedinte al Consiliului de Administratie al UBB pentru preluarea portofoliului Educatiei au continuat pana in ultimul moment. Apoi, Andrei Marga este un apropiat al fostului presedinte al PNL, Theodor Stolojan, in timp ce premierul Calin Popescu Tariceanu face parte din tabara lui Dinu Patriciu. Explicatia lui Tariceanu ca a preferat ca din noul Cabinet sa nu faca parte ministri din Guvernul CDR este cel putin hazlie, in conditiile in care el insusi a facut parte din acel Cabinet. In plus, Marga este o personalitate mult prea puternica pentru “a sta drepti” in fata presedintelui Basescu sau a premierului Tariceanu.

De ce a fost numit Miclea?

Guvernul Tariceanu s-a nascut in cateva zile. Erau in joc solicitarile pentru portofolii ale PNL, PD, UDMR si PUR, plus, neoficial, cele ale presedintelui Traian Basescu. Presedintele PD, Emil Boc, l-a impus pe Mircea Miclea, cu care purtase discutii in zilele anterioare, in paralel cu discutiile cu Andrei Marga. Ce-i leaga pe cei doi? N-au fost colegi de liceu, nici de facultate, nu au facut afaceri impreuna, nu sunt prieteni, nici macar amici, nu erau in acelasi partid... Este Mircea Miclea cel mai bun profesor-manager din tara? Nu. Este cel mai bun in domeniul sau? Nu. Ca dovada ca la alegerile din toamna ale Colegiului Psihologilor din Romania, cand a candidat pentru functia de presedinte, a primit doar 93 de voturi, in timp ce Nicolae Mitrofan a fost desemnat castigator cu 515 voturi. Atunci, de ce a fost Miclea “alesul”? Un raspuns mai aproape de realitate ar putea veni in zilele urmatoare. Democratul Mihail Hardau a fost deja numit prefect de Cluj (profesorul de la Universitatea Tehnica era cat pe ce sa se bata cu studentii revolutionari in decembrie 1989, iar asupra sa planeaza banuiala ca nu e tocmai “curat” din punct de vedere… moral). E interesant de urmarit daca fostul sef al UM 0215, Rusu Stoian, va fi reactivat si va primi o functie importanta in serviciile secrete. Fiul sau, Rares Stoian, a fost consilier al lui Emil Boc pe vremea cand acesta era deputat, iar acum e consilier judetean si este in carti pentru o functie la Bucuresti. Iar lista nu e completa.

“Imi plac mai mult femeile, tenisul si bautura”

Intr-un interviu acordat in 2002 saptamanalului GAZETA de Cluj, preluat recent de mai multe ziare nationale, Mircea Miclea a facut mai multe afirmatii tulburatoare. Citam in continuare cateva dintre declaratiile sale.

“Eram in Germania, incasam un premiu de 2.000 de marci de la o asociatie si am plecat in Paris. Pe toti i-am ras pe bautura”. (…) La intrebarea reporterului - Fiind hipnoterapeut, ati incercat droguri psihedelice?, raspunsul lui Miclea a fost naucitor: “Sigur ca am incercat, succesul terapiei este legat de asta. Dar nu pot sa spun ca mi-a placut in mod special vreunul dintre ele. Imi plac mai mult bautura, tenisul si femeile”.

Romana CHISU





* “Sfantul” ministru Borbely

Borbely Laszlo se numara printre ministrii prin desemnarea caruia conducerea Aliantei DA si-a incalcat promisiunea din campanie, si anume aceea ca in Guvern nu se vor regasi nume de fosti guvernanti si, cu atat mai putin, ale unor ministeriabili compromisi.

Biografia neromantata a vicepresedintelui executiv al UDMR consemneaza afaceri care nu fac cinste unui ministru, fie el si delegat, la acelasi minister in care a fost contestat in timpul CDR.

Contestat de propriul electorat

Considerat unul dintre creatorii controversatei Agentii Nationale a Locuintelor, Borbely Laszlo, deputat UDMR si vicepresedinte executiv al formatiunii minoritatii maghiare, s-a reintors fara remuscari intr-un fotoliu mai important decat cel ocupat in perioada 1997-2000, cand a indeplinit functia de secretar de stat in MLPAT (ca importanta, nu neaparat ca influenta). Contestat de propriul electorat, actualul ministru delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului este cunoscut nu doar ca unul dintre politicienii de Top 5 ai UDMR, dar si ca un versat sustinator al afaceristilor de nationalitate maghiara sau de “inspirat” cheltuitor de fonduri ale Guvernului maghiar, prin intermediul fundatiei pe care o prezideaza inca din 1991, “Dr. Bernady Gyorgy”.

Economist sub acoperire

Targumuresean de origine, Borbely Laszlo s-a nascut acum 50 de ani, in 26 martie. Intre 1973-1977 a urmat cursurile Institutului de Stiinte Economice din cadrul Universitatii Timisoara, iar dupa absolvire a fost repartizat la Republica Reghin, actuala Metalurgica. Dupa un scurt popas (2 ani) in orasul viorilor, s-a transferat la BJATM Targu Mures, de unde a plecat ca seful biroului comercial la ICRA Targu Mures. Chiar daca ii displace sa-si aminteasca sau de cele mai multe ori neaga, Borbely Laszlo a fost acuzat in mai multe randuri ca una dintre atributiile sale la ICRA a fost cea de “spion” al lui Kiraly Karoly. Decis sa paraseasca Romania, Revolutia i-a schimbat planurile, asa ca in ianuarie ‘90 isi face aparitia in forta la o sedinta a FSN, cand i-a facut campanie electorala unui fost sef al retelei alimentare pe Mures, Ceuca, alta figura controversata a regimului comunist. Prin aceasta manevra ajunge in structurile FSN, ca apoi sa fie numit secretar la nivel orasenesc al nou infiintatei Uniuni a Maghiarilor. Pana la alegerea sa ca deputat nu a mai fost decat un pas. Borbely Laszlo si-a pastrat mandatul de deputat in toate legislaturile, singura sincopa fiind atunci cand a fost desemnat secretar de stat in MLPAT, in timpul Guvernului condus de Victor Ciorbea. In 1996, deoarece activitatea sa ca reprezentant al UDMR in Parlamentul Romaniei nu a fost agreata de colegii de partid, nu a fost inclus pe lista eligibilor pentru parlamentarele din acel an. Din 2000 si-a reluat fotoliul din Camera Deputatilor, unde a indeplinit functia de chestor, iar din septembrie 2001, pe cea de secretar. In urma alegerilor din 28 noiembrie i-a fost reconfirmat mandatul de parlamentar.

Carierist politic

Surse demne de incredere din UDMR ne-au confirmat ca doar printr-o minciuna Borbely a fost promovat pe listele Uniunii. El a declarat ca in 19 martie 1990 se afla la Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures, incercand sa tempereze elanul medicinistilor maghiari care militau pentru invatamant superior in limba materna. De fapt, la UMF erau prezenti Verestoy Attila si Toffalvi Zoltan. La vremea respectiva, Beres Andras afirma “sa plece Borbely la Bucuresti, sa ramana acasa oamenii care se pricep”. In 1991, la rugamintea lui Domokos Geza, a fost singurul parlamentar din opozitie care a luat apararea FSN la a 82-a sesiune interparlamentara europeana, episod de care Borbely vrea sa uite cu obstinatie. Cum ramasese fara fotoliul caldut de deputat, iar in UDMR nu indeplinea nici o functie, i s-a fabricat una. Liderii UDMR, Marko Bela si Takacs Csaba, l-au numit in 5 minute, in 1998, vicepresedinte executiv al UDMR, functie care nu se regasea insa in statutul Uniunii.

Secretar de stat - hulit

Cat priveste activitatea sa ca secretar de stat in MLPAT, Borbely a fost unul dintre promotorii si sustinatorii a doua proiecte de proportii, costisitoare si indelung contestate: alimentarea cu apa a satelor si constructia de locuinte sociale. Finantate din surse externe, prin contractarea de catre Guvern a unui credit de 340 milioane de dolari, proiectele respective prezinta o serie de deficiente, pe care le-am prezentat in multe articole. In ultimii ani, numele lui Borbely a fost asociat in Tirgu Mures cu mai multe firme de constructii, pe care le-a ajutat sa incheie contracte cu statul.

Fonduri cu traseu necunoscut

In prezent, Borbely Laszlo exercita si presedintia Fundatiei “Bernady Gyorgy”. Aceasta functie i-a asigurat accesul la fonduri de peste 20 de milioane de forinti, primite din Ungaria. Cum comisiile de cenzori, respectiv de buget-finante ale UDMR nu au efectuat ani de-a randul nici un control, destinatia pe care a luat-o o anumita parte a banilor este dificil de stabilit.

In Gallop, fara sa stie?

Borbely Laszlo detine 10% din firma Gallop SRL, societatea administrand un popas turistic. Prezenta sa printre actionarii firmei (lideri marcanti ai UDMR, inclusiv ministrul MTCI, Nagy Zsolt, senatorul Takacs Csaba sau deputatul de Mures Kelemen Attila) nu ar reprezenta nici o problema daca Borbley Laszlo nu ar fi omis sa-si treaca in declaratia de interese, data la mijlocul lunii decembrie 2004, detinerea de parti sociale la Gallop. Din trecutul sau mai indepartat, in ultima perioada, lui Borbely i s-a amintit un alt episod facut uitat, si anume episodul “Neptun“, in care a fost implicat si senatorul Frunda György. In urma intalnirilor de la malul marii, datate inca din 1993, s-a stabilit o colaborare, care a functionat ca un ceas elvetian in ultimii 11 ani, intre cercurile de interese din PSD si UDMR. Prin ungerea sa in functia de ministru delegat, dupa ce a sustinut in repetate randuri necesitatea constituirii unui Guvern al Uniunii PSD + PUR si al UDMR, actualul Guvern nu a facut decat sa-si piarda din credibilitate acceptand un personaj pentru care conteaza doar puterea, indiferent de la cine o primeste.

Ligia VORO





* Coltu’ meu
Joaca de-a politica

Primele zile ale anului 2005 au aratat semne de innoire in politica romaneasca. La varf. Avem un presedinte nonconformist, imprevizibil, dur chiar. Avem o putere care si-a inceput mandatul in forta, luand masuri fiscale importante. Avem un PSD in care, se pare, va urma clarificarea, ceea ce in traducere inseamna o lupta crunta pentru conducerea partidului. Una peste alta, va fi un an in care politica va fi in prim planul vietii romanilor. Analistii politici sau nepolitici spun ca toate aceste miscari interesante sunt atent urmarite de politicienii din Occident, ba mai mult, asistam la presiuni ca sa se intample ceea ce se intampla. Evident, toate acestea plutesc intr-un ocean de incertitudini si dorinte greu de cuantificat. Nu se poate, spun aceiasi analisti, prevedea ce va fi la vara sau in toamna anului 2005. Poate vor fi anticipate, poate puterea va marsalui triumfator spre tintele politice majore ale Romaniei, poate nu se va intampla nimic, doar aceeasi disputa care macina puterea si intareste opozitia, intr-un joc tampit de-a politica, din care ies in avantaj doar cei ce fac jocurile. Vom vedea ce si cum, dar parca am obosit sa tot fim obiectul experimentelor politice, fara a ajunge la o finalitate dorita de romani. Daca asa stau lucrurile in politica romaneasca, in cea maramureseana lucrurile sunt mai simple. Trecem peste faptul ca exista o disciplina de partid, iar ceea ce se intampla la Bucuresti are ecou in teritoriu. Maramuresul continua sa fie un fel de zona a incercarilor, un loc in care se rastoarna “remorca” frustrarilor si a neimplinirilor din politica “mare”. Aici la noi, din pacate, nu prea sunt lideri politici care sa “ia taurul de coarne”. La noi se joaca aceeasi partitura din mandatele trecute. Exista un grup de politicieni ce sunt interesati doar de “ale lor”. Ei au in fata marionete ce joaca dupa cum dicteaza respectivii. Cel putin asa se vede in momentul de fata politica maramureseana. Este greu de inteles un asemenea comportament, mai ales ca alegerile au scos la iveala dorinta oamenilor (chiar daca a castigat PSD) de schimbare. Nu atat a unor sefi, cat mai ales a mentalitatilor. Maramuresul, din pacate, nu are lideri. In afara primarului baimarean este greu de gasit un politician adevarat. Sunt multi care ar putea face politica de calitate, dar sunt mereu impinsi in planul doi, trei… Nici chiar langa Anghel nu creste cineva, dar macar el face… Va fi un an greu pentru politica romaneasca, dar mai ales pentru oameni, daca jocul de-a puterea va continua ca in ultimi 14 ani. Sa traim mai bine!

Nicolae TEREMTUS





* Tribunalul Maramures a respins apelul primarului Halas Stefan
Primar penal

Actualul primar din Remeti are dosar penal. El a fost condamnat in toamna trecuta la 1 an de inchisoare, cu suspendare pe o perioada de 3 ani. Apelul inaintat de acesta si de ceilalti patru condamnati a fost respins de Tribunalul Maramures. Zilele acestea expira termenul in care Halas poate inainta recurs. Daca si Curtea de Apel Cluj va respinge recursul sau, vom asista probabil la o noua destituire de primar in judet.

Dupa ce in 27 septembrie, Judecatoria Sighetu Marmatiei s-a pronuntat asupra cauzei in care este implicat printre altii si Halas Stefan, primarul comunei Remeti, in sensul condamnarii sale la 1 an inchisoare, cu suspendare, pe o perioada de incercare de 3 ani, am urmarit cu atentie traseul dosarului respectiv. Halas si ceilalti patru condamnati (Colopelnic Mihai, Trifoi Mihai, Stan Gavrila si Pop Gheorghe) au inaintat apel impotriva sentintei data de instanta sigheteana. Dosarul respectiv a ajuns pe rolul Tribunalului Maramures si dupa mai multe termene de judecata, in care judecatorii au amanat indelung pronuntarea, s-a ajuns la hotararea finala. In 20 decembrie, instanta superioara s-a pronuntat, respingand apelul inaintat de inculpati. Cu alte cuvinte, Halas Stefan ramane condamnat penal, avand insa calea de atac la Curtea de Apel de la Cluj Napoca. Dosarul este interesant prin prisma faptului ca un primar a fost acuzat de fals material, uz de fals, abuz si neglijenta in serviciu (infractiuni comise in legatura cu administrarea fondului funciar comunal, care include pasuni si paduri). Mai mira si faptul ca o parte a celor cercetati in voluminosul dosar (de peste 460 de pagini), precum angajatii firmei Cvasciuc SRL Rona de Sus, care au fost prinsi taind ilegal arborii din padurea altuia, au fost facuti scapati. Surprinde clementa extrema a instantei: desi Halas se face vinovat de cumul de infractiuni, el a scapat cu pedeapsa minima prevazuta de lege, iar imensele prejudicii aduse statului de falsurile sale nu au fost calculate de nimeni si nici imputate cuiva. Vom plati toti pentru matrapazlacurile lui Halas, in caz ca lucrurile vor ramane asa. Suspect de blanda condamnare nu este altceva decat un indemn la infractiune, adresat altor primari in exercitiu: furati baieti, dati paduri la tot neamul si prietenul, ca nu veti pati mare lucru!

Urmeaza destituirea

In urma sesizarilor primite de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Satu Mare (caruia ii este arondat si Maramuresul), in luna martie 2002, inspectorii acestuia au trecut la verificari ale situatiei in care se afla padurea Primariei Remeti. Aceste controale au relevat faptul ca padurea este neinventariata, nemarcata, ca exista acte de improprietarire false, proprietati suprapuse, procese verbale false. In final, ITRSC a inaintat un denunt penal impotriva lui Halas Stefan, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. Trimis in judecata, inculpatul Halas Stefan, primarul comunei, (alaturi de ceilalti patru) a fost gasit vinovat de fals material si instigare la uz de fals in inscrisuri oficiale, iar inscrisurile falsificate au fost desfiintate, fiind lovite de nulitate. In cazul ramanerii definitive a sentintei, asteptam reactia prefectului Maramuresului, care trebuie sa isi aminteasca de povestea primarului din Desesti, Ioan Pop, care dupa o condamnare la 2 ani de inchisoare, cu 4 ani de suspendare, a fost eliberat din functie de fostul prefect Ioan Buda. Speram ca in cursul acestui an, Remetiul isi va alege un alt primar. Vom reveni.

Ciprian DRAGOS, Teofil IVANCIUC





* Cu ajutorul filantropilor, Sighetul are un centru destinat handicapatilor
Filantropie, floare rara

Pe 5 ianuarie, in Sighet s-a receptionat un nou punct de sprijin pentru persoanele cu dizabilitati: “Centrul multifunctional Ajuta”, proiect initiat de Directia Asistenta Sociala Maramures si Fundatia olandeza “Ajuta” din Appeldorn Olanda.

Aceasta fundatie, sosita in Romania imediat dupa Revolutie, a ajutat de-a lungul vremii cu materiale, bani si echipamente caminele de batrani din Sighetu Marmatiei si Poienile de sub Munte, sectia de psihiatrie a Spitalului din Sighet, si s-a implicat in multe alte proiecte. Filiala “Ajuta” din Sighet este condusa de avocatul Mircea Cupcea, membru al clubului Rotary. De altfel, si alti rotarieni (Vasile Godja, George Ofrim etc.), au contribuit cu fonduri proprii la aceste proiecte. Cladirea in care va activa Centrul (cu suprafata de 448 mp si un teren aferent de 1200 mp) este proprietatea CJ si a fost data anul trecut spre administrare Directiei de Asistenta Sociala Maramures. Inainte de asta, aici a functionat o gradinita de cartier, abandonata de ceva vreme. Olandezii au sponsorizat valoarea lucrarilor de reabilitare a constructiei (dotata cu centrala termica, geamuri termopan etc.), cumulate la peste 87 mii euro. “Doamna primar a propus, si CL a aprobat, sa extindem lucrarile de amenajare pe orizontala a zonei cu blocurile ANL din cartierul Unirii pana la locatia Centrului multifunctional. Este vorba despre betonarea si pavarea aleilor de acces. Atata putem contribui, asta am facut, ca un gest frumos de sprijinire a DAS”, ne-a declarat Ioan Barbus, directorul economic al Primariei Sighet. DAS Maramures va acoperi cheltuielile cu dotarea, personalul si functionarea centrului, iar firma Plimob SA (care numai in decursul anului trecut a donat pe raza Sighetului sume de ordinul miliardelor de lei pentru diferite scopuri caritabile sau edilitare) va asigura mobilierul necesar. Prin infiintarea Centrului se vrea cresterea gradului de integrare sociala a persoanelor cu deficiente. De serviciile oferite vor beneficia cele 119 persoane cu handicap din cadrul Centrului de Recuperare si Reabilitare Sighet (fostul camin de batrani), plus alte persoane cu dizabilitati rezidente in municipiu. In cadrul noii institutii se vor desfasura activitati de ergoterapie (desen, pictura, cusut, traforaj), fizioterapie si recuperare psihologica. Cei loviti de soarta se vor putea simti mai bine, se vor distra si socializa.

Teofil IVANCIUC





* Noul algoritm politic a intetit lupta pentru putere in Sighet
Ciolanul politic

Preluarea puterii de catre coalitia PNL-PD-UDMR-PUR (uf, am terminat!) a zdruncinat pana in temelii societatea romaneasca. Urmarile nesperatei victorii se rasfrang acum, precum valul tsunami din Oceanul Indian, pana in cele mai indepartate colturi ale tarii. La Sighet, lucrurile au inceput sa se miste altfel.

Site-ul primariei Sighetului (www.primaria-sighet.ro), care nu a mai fost de gasit pe internet incepand de prin luna aprilie 2004, a reaparut brusc, la fel de misterios cum a disparut, imediat dupa turul doi din 12 decembrie… Pe 30 decembrie, Consiliile de administratie ale societatilor de apa canal Acaterm SA si transport public calatori Maranord SA au fost revocate, dupa ce vreme de patru ani au costat orasul o gramada de bani pe de-a moaca, ”datorita situatiei economice dificile”, desi legea spune clar ca o societate pe actiuni e obligata sa aiba un asemenea consiliu. Consilierii locali membri in CA-urile respective, si care sugeau astfel de la doua biberoane (unul de la CL, celalalt de la societatile autonome), s-au trezit brusc intarcati. In aceeasi zi, Maranord a primit (dupa circa un an de haos, timp in care n-a fost condus de nimeni) un administrator unic, in persoana lui Constantin Buleanda, fostul administrator al Primariei, cel care are misiunea de a reorganiza falimentara societate in timp de trei luni (prin concesionare ori prin alte forme de preluare de catre operatori privati). La Acaterm a ramas in functie (pentru patru luni) Grigore Stet, directorul regiei locale, pentru a subordona societatea regiei Vital Baia Mare, in cadrul programului Mara-ADIL. CL Sighet, unicul actionar si controlor al celor doua servicii, doreste asigurarea unui transport urban modern si o apa de calitate si platita la zi. Cele doua masuri, care trebuiau luate cu mult timp inainte sunt, credem noi, cat se poate de binevenite.

Ticalosul de algoritm

La nivel de Sighet, in urma reorganizarii pe criterii politice ce va sa vina, o multime de posturi caldicele vor fi scoase la licitatie: pleaca ai lor si vin ai nostri, spun surse din Alianta. Unul dintre cele mai ravnite job-uri este cel de director al Spitalului municipal, al doilea din judet ca marime (si buget). Actualul sef, Reimond Pozman, perceput ca mare prieten al PSD-ului, dar modest ca manager, va fi pus pe liber, spun gurile rele. Pe locul sau s-ar vrea cel putin patru medici sigheteni: Bodnar, Rednic, Stet si Dicu. Cele mai mare sanse se pare ca le are Rednic, cel care a demonstrat ca este bun administrator, punand pe picioare Societatea Civila Medicala ”Dr. N. Ghergulescu”, al carei presedinte si este. Centrul de Executie Bugetara a avut pana acum la conducere un capabil influent membru PSD, Grigore Moldovan. Bugetul institutiei, de peste 5 miliarde numai pentru cheltuieli materiale, atrage, precum mierea mustele, o multime de profesori de toate culorile, care brusc s-au trezit ferventi sustinatori ai Aliantei D.A. Dascali care, prin luna iunie, spuneau un ”da” din inima pesedeului. Nici Vama, Politia municipiului sau Finantele publice nu sunt scutite de vanatorii de posturi, care au iesit brusc din hibernare, desi iarna este in toi. Cel mai mare pericol pentru noua putere este, de fapt, infuzia de noi cadre, racolate dintre oportunistii care oscileaza incoace si incolo dupa cum bate vantul, tradand dupa cum le dicteaza interesele. Singura cale de a evita catastrofa ar fi aplicarea politicii lui Cristian Anghel: mai intai profesionalismul, apoi onestitatea si, la urma de tot, criteriul politic. Altfel, Alianta va sfarsi prin a capata o imagine la fel de catastrofala ca si cea a Conventiei de trista amintire, vorba lui Adrian Nastase-sapte case.

Teofil IVANCIUC





* Schimbul de azi
Iarna lui mos Pastaulita

“... grozave troianie de omat erau p-atunci, flacaule. Ehei, da’ nici frigu’ nu-l samtam, ca eram caliti caaa sieru-nrosat. Tineri eram...” Ofatul batranului Pastaulita ma acompanie in visul acelei nopti de iarna aspra, cum numai in Banatul lui decembrie ’87 mai simtisem, cutremurat. Parca toata incrancenarea si-o pusese iarna in dimineata aceea de ianuarie cand, la-nceput de an, pasii mi s-au ratacit incercand sa deslusesc gandul taranului maramuresean, considerat de “domni” poate cel mai “inutil vietuitor”. “Cel nascut sa-i fie rau pentru a le fi altora bine.” In fapt, pe batranul cocarjat din fata mea nu-l chema Pastaulita, dar toata lumea ii spune asa in amintirea mosului sau care primise pocinogul ’ista pantru a-l osebi consatenii de fostul carciumar (care avea, intamplator, acelasi nume si statea in centrul satului). Intr-un sat din Maramures, spanzurat intre munte si padurea dintre stele, iarna, ca si viata, traiul si moartea, se vede altfel. La gura sobei, cu gatieje puse cu economie (ca nu-i ase tare jeru’ si sa nu sa gate), taranul maramuresean isi dospeste gandurile, ostenit de munca tiranica de peste an si absent la trairile politice ale momentului. Ce-i pasa lui mos Pastaulita ca presedintele trage sfori, papusareste, sa faca un guvern aproximativ de dreapta? Lui ii pasa de gainile betejite care “nu mai dau” oua (ba sama jeru-i de bai) si, eventual, de durerea insuportabila de sele (ca aiasta m-a baga-n lut, flacau...). Insa, in pofida tuturor greutatilor vietii, mos Pastaulita te asculta intr-o liniste crestina de care numai un suflet curat poate fi in stare. Intr-o lume nebuna, cuprinsa de vacarm si agitatie cotidiana, tacerea inteleapta si aparent infinita a lui mos Pastaulita te-ndeamna sa vorbesti. El... tace. Asa cum a tacut taranul roman multe, foarte multe, sute de ani. Obisnuit sa o duca rau, sa traiasca la mila naturii si sa se roage dragutului-Dumniezau, asa a ajuns taranul roman sa considere ca e normal (“normal”, fiind o notiune abstracta pentru ei). Stiti cand a simtit mos Pastaulita cea mai mare bucurie (afara de cand s-or nascut ficiorii)? Cand s-a facut in sat prima brutarie (ca a me’ fimeie s-o dus, iara tare greu ierea sa-mi framant pita, ca-mi aminteam de ea si-mi dadeau lacremele). Iar cea mai mare drama? Cand brutaria s-a desfiintat. Unu’ Nutu o fo’, da’ o falementat sa s-o dus in biata lui. Din cauza asta si a batranetii si bolilor, mananca mamaliga. Paine, doar rareori, cand vin ficiorii sa-l vada. Dar nu se plange. S-a invatat cu raul. Nascut in rau, trait in rau si plecat in rau. Ase am fo’ noi, istia amarastenii. Da’ nu-i bai, poate ne-a fi bine cand om ajunje la dragutu-Dumniezau. Si nici de UE nu-i mai pasa, el oricum n-a fost mai departe de Baia, pe cand era june cooperator. Totusi, mos Pastaulita asteapta ceva. Barem sa sie o za pa luna-n care sa zie doftoru-n sat, sa ne ieie la astia batrani din dureri, ca dragutule-Doamnie, mult ii die mars pana-n centru, la dispensar. P.S.: Candva, cineva, poate chiar vreun tanar “de la oras” care va razbi in lumea politica, isi va aduce aminte ca in Romania exista si sate si tarani. Mos Pastaulita nu va mai apuca acele vremuri, dar altii...





* O dispozitie a lui Pius al XII-lea, din octombrie 1946, cutremura Vaticanul!
Papa cel mut Si servil

Pius al XII-lea, considerat unul dintre cei mai umani (buni) din intreaga istorie a papalitatii, starneste astazi controverse (chiar schisme ideologice!) in sanul reprezentantilor de marca ai crestinismului. Cunoscut in comunitatea catolica drept Papa Giovanni, Papa Pacelli sau chiar Papa cel Bun, numele lui Pius al XII-lea a devenit in ultimele zile sinonim cu al Papei… antisemit (dupa ce John Cornwell il numea chiar “Papa lui Hitler”)!

Un Papa antisemit a condus catolicismul? Aceasta este dilema la care astazi jurnalisti si experti din Europa Centrala se straduiesc sa gaseasca un raspuns bazat pe cat mai multe argumente. Insa doar naivii pot miza pe o concluzie unilateral acceptata, indiferent de probele celeilalte parti. Scandalul care cutremura din temelii onestitatea unuia dintre cei mai de seama reprezentanti ai Vaticanului, Papa Pius al XII-lea, a pornit din Franta si s-a acutizat in Italia (tara care cuprinde Statul Vatican, leaganul catolicismului mondial). “Samanta” a fost aparitia recenta a primului volum al Agendei nuntiului papal Roncalli. Conform acesteia, in arhiva Bisericii Catolice franceze a fost descoperit un document semnat de Papa Pius al XII-lea, datat 20 octombrie 1946, prin care acesta ii solicita nuntiului papal Angelo Giovanni Roncalli sa nu restituie familiilor de evrei (sau Israelului) copiii evrei pe care Vaticanul ii adapostise si protejase in timpul celui de-al doilea razboi mondial in taberele de refugiati! Motivatia ar fi fost ca acei copii sa fie crestinati (religie fortata?) si “inregimentati” ca romano-catolici! Conform documentului, acest ordin al Papei a fost ignorat de nuntiul papal Angelo Giovanni Roncelli (cel are avea sa devina Papa Giovanni al XXIII-lea).

Papa Pius al XII-lea

Cateva expresii care in copilarie mi se pareau utopice s-au dovedit reale, imi aduc aminte doar de “s-a dus in Palestina” (folosita atunci cand cineva s-a dus foarte departe - dar niciunul dintre partenerii mei de joaca nu credeau ca exista cu adevarat Palestina) sau “e ca Papa Pius” (un termen de comparatie pentru atoatestiutori). Cine a fost cu adevarat Papa Pius al XII-lea am aflat mai tarziu… Pe numele sau de “pamantean” Eugenio Maria Giuseppe Pacelli, Papa Pius al XII-lea s-a nascut in 2 martie 1876, la Roma. Starea precara a sanatatii a fost un incovenient pentru terminarea seminarului, dar a reusit cu sprijinul Papei Leon al XIII-lea. Si-a luat licenta in Drept canonic si civil, a fost nuntiu papal in Berlin si Munchen si a lucrat in Secretariatul de Stat de la Vatican (unde a fost promovat de cardinalul Rampolla) pana cand a fost avansat cardinal. Este cunoscut ca negociator sef din partea Vaticanului in controversatele tratate din 1929 si 1933, cand fascistul Benito Mussolini si nazistul Adolf Hitler primeau sprijinul oficial al capilor catolicismului mondial in schimbul recunoasterii Vaticanului ca Stat si a fiecarui Papa ca si conducator al acelui Stat. In martie 1939, cand Hitler se pregatea sa cucereasca Europa, cardinalii l-au ales Papa pe Pacelli, ultimul secretar general al Papei Benedict al XV-lea. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Pius al XII-lea a reusit sa salveze multi evrei (“aparatorii” sai contemporani avanseaza cifra de peste 700.000) si, cu girul lui Hitler, a organizat tabere de refugiati evrei. Foarte putin se vorbeste despre faptul ca in aceste tabere, Pius al XII-lea, cu acceptul lui Mussolini, a instituit scoli catolice (!) si a declarat romano-catolicismul ca religie exclusiva in Italia. Pius al XII-lea a murit la 9 octombrie 1958.

Controversa

In urma publicarii documentului din arhiva Bisericii Catolice din Franta care-l invinuieste de antisemitism pe unul dintre cei mai iubiti conducatori ai papalitatii, primii care au luat o pozitie ferma anti-Pius al XII-lea au fost jurnalistii de la Corriere della sera, Alberto Melloni scriind: “Pius al XII-lea ordona: nu restituiti copiii evrei” (demersul fiind partial sustinut si de televiziunea Rai Due). Contraofensiva apartine celor de la Avvenire, care au consumat mai mult de trei pagini pentru a demola articolul din Corriere. Verdict personal: neconvingator. Cum neconvingatoare, contradictorii si suspect reiterate mi se par opiniile rabinului sef al New York-ului, David Dalin, pe primul site catolic (ca importanta) din Romania, care i-a contrazis pe toti (pe dramaturgul Rolf Hochuth, pe John Cornwell, pe jurnalisti si experti, pe toti de alta parere decat el…). Incontestabilele merite ale Papei Pius al XII-lea nu pot fi generalizate, idolatrizate. A fost Papa care ar fi trebuit sa fie cea mai puternica voce pentru pastrarea umanitatii in cea mai dificila perioada istorica (al doilea razboi mondial). Indiferent de riscurile pe care functia il obliga sa si le asume. Insa Pius al XII-lea a fost… mut ca o lebada. El nu a luat nici macar o data pozitie publica impotriva crimelor comise de hitlerism si fascism. A tacut. Ajutand, atat cat putea ajuta un om care tace. Totusi, parca e prea mult sa-l consideri antisemit. Mai degraba un preot grabit sa-si mareasca turma de enoriasi… Lovind (involuntar?) iudaismul. Trebuia sa fie un Papa.

Catalin VISCHI





* Ma tot mir
Necazurile noului an

Noul an da semne vizibile ca va fi unul cam greu de digerat. Preotii Santeria au anuntat deja ca 2005 va aduce razboaie, catastrofe si impotenta. Aceeasi preoti babalao anuntasera ca, in 2004, oceanul va da pe dinafara... si au avut dreptate. La chinezi, 2005 e anul Cocosului de lemn, deloc propice casatoriilor. Daca babalao au dreptate, oricum nu are nici un rost sa te insori. Mai sunt si alte semne nasoale: capsula unui satelit chinez a cazut pe o casa, exact pe locul girometrului in forma de cocos, si a inceput sa ninga in Emiratele Arabe Unite, stricand bioritmul camilelor si cantarea muezinilor. E drept ca orice rau vine cu ceva bun. La romani, spre exemplu, noul an a inceput cu scumpirea gazului, curentului, telefonului, intretinerii la bloc sau casa, dupa posibilitati, dar si cu scaderea taxelor vamale la importurile de papagali, magari, balene, delfini, serpi si cacaduu, premisa certa pentru o revigorare sanatoasa a economiei autohtone. Cu Justitia iarasi stam bine in noul an: PSD-ul cerceteaza PSD-ul! Tare, nu? Mi-l si imaginez pe Nastase tremurand din toate incheieturile, de teama c-o sa dea fata cu un tip Amariei, care-i mai mult a’ PSD-ului. Contempland ouale lui Bombo, asta o sa traga concluzia ca-s nevinovate ca-ntr-un act sexual: participa, da’ nu se baga. Si-atunci, el de ce s-ar baga? Pana se mai linistesc apele tulburi ale inceputului de an, o sexagenara din Romania, pe numele ei Iliescu, se pregateste sa nasca doua gemene, iar un heptagenar din aceeasi tara si purtand acelasi nume, se cere la Scrovistea, ca acolo gandeste mai limpede si poate scrie carti despre politichie. Daca in cazul femeii de 67 de ani medicii zic ca nu tare ar fi bine sa nasca, in privinta tipului de 74 de ani legea spune ca nu prea e prevazuta situatia asta, dar ii da dreptul la un loc de veci gratuit, ceea ce ii dorim si noi. Cateodata, parca ar fi bine ca oamenii sa aiba simtul masurii si sa nu faca lucruri de rusine si care nu se cad. Nenorocirile galactice, mondiale si nationale au fost completate pentru maramureseni cu un necaz de talie judeteana: se zvoneste ca vom avea prefect pe doamna care afirma, deunazi: “Sunt mandru ca...” Restul frazei nu mai are importanta. Dupa atatea belele, am cedat nervos si m-am simtit frustrata, dezamagita si abandonata.

Ioan BOTIS