POLITICA, ATITUDINE, ANCHETE

* Neputinta filialelor locale ale Aliantei D.A. a colorat Nordul in “rosu”
Portocaliu de Maramures. Pal.

* Procesul profesorilor de la Colegiul National “Vasile Lucaciu”
Sapte dintr-o lovitura!

* Avizele unor directori de institutii de cultura au fost retrase
Cutremur in institutiile de cultura!

* Coltu’ meu
In sala de asteptare

* Un ritual respectat de Craciun, in Maramures
Taierea porcului

* Multi maramureseni intampina Anul Nou cu
Restanta la... vacanta!

* Schimbul de azi
Romaniile lui, Romania noastra

* Despre Laponia, reni zburatori si spiridusi inventivi
Magia din jurul Mosului

* Ma tot mir
Bunicuta bate Mosii

* Neputinta filialelor locale ale Aliantei D.A. a colorat Nordul in “rosu”
Portocaliu de Maramures. Pal.

Palpitante au fost cele doua tururi de scrutin pentru alegerea Presedintelui Romaniei. Am avut parte de spectacol, suspans si un happy-end. A castigat “portocala mecanica”, Traian Basescu, in timp ce Adrian Nastase, viitorul fost prim ministru, a inghitit cu greu infrangerea. In Maramures, alegerile generale au demonstrat, din pacate, ca am devenit un judet al contrastelor, al extremelor si “rosu”.

In vara lui 2004, dupa “locale”, ne faceam un titlu de glorie din faptul ca, desi izolati administrativ, politic, financiar sau poate tocmai de aceea, in nordul tarii s-a intrat in normalitatea politica prin victoria opozitiei democratice. Cei care au format Alianta D.A. la nivel de judet pentru alegerile generale au avut o misiune mult mai usoara decat daca PSD ar fi castigat administratia Maramuresului. Din pacate, politicienii locului nu au invatat din greselile trecutului si nici ca erorile, mai ales in politica, se platesc scump. Au trecut “generalele” si am devenit un judet “rosu”, chiar daca Uniunea PSD+PUR are ca si culoare reprezentativa “albastru de Moldova”. Cei care sunt raspunzatori se ascund dupa rezultate ori dupa “mostenire” sau invoca “ignoranta” electoratului din mediul rural, uitand ca cei care voteaza au mereu dreptate. Am incercat sa interpretam rezultatele alegerilor, mai ales cele pentru presedinte, plecand de la faptul ca in vara, Maramuresul era un judet puternic al Opozitiei, o reduta pe care PSD-ul, macinat de lupte interne, a pierdut-o din cauza unor politicieni slabi, pentru care interesele personale au fost mai presus de orice.

Reforma si blazare

Rezultatele de la “locale” au avut efecte diferite pentru cele doua tabere politice, Alianta si Uniunea. Pesedistii maramureseni au reusit sa treaca peste infrangere, si cu o formula largita prin venirea lui Codrut Seres si Dan Mihalache au reusit sa refaca handicapul de la locale. Mai mult, pesedistii au inteles ca alegerile generale pot fi castigate, in judet, daca se vor mobiliza exemplar. Asta a insemnat indepartarea liderilor care aveau deficit de imagine si o munca de activist de partid. Pesedistii au batut judetul in lung si-n lat si au vorbit cu oamenii. Politicienii Aliantei, coordonati de presedintele CJ, Marinel Kovacs, au avut o campanie electorala dezastruoasa. Probabil, au crezut ca alegerile se castiga prin simpla prezenta pe listele electorale. Este incredibil, dar am aflat ca lideri ai Aliantei au considerat ca nu are rost sa mearga prin comunele, satele mai indepartate din judet. “Acolo, oamenii sunt imposibil de lamuriti ca PSD este… mai ales ca au primit si pomenile electorale”, cam asa gandesc si acum unii lideri ai Aliantei D.A. Maramures. Evident, o astfel de abordare a problemei a usurat misiunea activistilor PSD. La “parlamentare”, Uniunea a castigat in judetul cel mai batjocorit in mandatul 2000-2004 de guvernarea pesedista. Cu trei deputati si un senator, filiala PSD+PUR Maramures este cea mai tare din parcare. Singura pata de culoare portocalie in aceasta “mare albastra” a fost Baia Mare, unde primarul Cristian Anghel este de neinvins. El a coordonat campania in municipiu, iar rezultatele erau previzibile.

In Sighet

In municipiul Sighet, pentru Adrian Nastase s-au exprimat 8.950 de voturi valabile, iar pentru Traian Basescu – 8.560, diferenta de doar 396 de voturi fiind greu de explicat, dat fiind ca orasul era considerat pesedist. Asta cu atat mai mult, cu cat scorul lui Basescu a crescut de la primul tur cu vreo 3.500 de voturi, adica aproape s-a dublat. Se pare ca multi sigheteni au fost influentati de dezbaterea televizata a celor doi prezidentiabili. Apoi, membrii UDMR nu prea au “servit votul”, iar cei ai PRM au stampilat masiv in favoarea lui Basescu. A mai existat si o alta categorie de alegatori-surpriza, si anume cea a cetatenilor care nu au votat in primul tur, asteptandu-l pe al doilea. Oricum ar fi, la nivel de Sighet PSD a inregistrat un rezultat ciudat. Intre cele doua tururi de scrutin, campania electorala a celor de la Putere a fost fara forta si axata doar pe semnale negative la adresa lui Basescu, actiunea fiind perceputa exact pe dos, adica rasfrangandu-se contra PSD. Daca tot vorbim despre politica, trebuie sa amintim si un alt lucru demn de retinut, savarsit la Sighet la finele campaniei electorale, si anume ca fostul primar liberal, Ioan Bledea (candidat si in iunie la locale), fost presedinte al PNL Sighet si consilier local, a fost dat afara din partid! Masura a fost motivata de abaterile sale disciplinare, ca si de acuze de contracampanie. PNL-isii sigheteni au fost nevoiti sa-l dea afara in lipsa, pentru ca acesta n-a dat pe la sediu cam de multisor. Asa ca, in acest moment, din cei 19 consilieri municipali, grupul PSD-UMDR are 13 oameni, PD - 2 (deocamdata), PNL si PRM cate 1, iar ultimii 2 sunt independenti.

“Returul” in cifre

Restul Maramuresului istoric, patria originara a moldovenilor si a “mamei numarul doi” a lui Ion Iliescu (cea adoptiva, nascuta in Rozavlea), nu s-a urnit intru schimbare. In Borsa, Nastase a avut 200 de voturi in plus fata de Basescu, la Dragomiresti mai mult decat dublu, la Salistea de Sus cu 50 % in plus, iar la Viseu de Sus a invins Basescu, la un scor strans. La comune, Basescu a castigat doar in Bistra, Leordina, Ocna Sugatag, Rona de Jos si Sarasau, iar Nastase a batut in restul de 26 de comune ale Maramuresului istoric. Cele mai zdrobitoare scoruri le-a inregistrat candidatul PSD in Barsana (1.200 de voturi la 600 numarate de alesul Aliantei), Bogdan Voda (1.040 la 350), Botiza (1.100 la 360), Moisei (2.100 la 1.100) si Poienile de sub Munte (2.400 la 1.060). De remarcat ca votarea a fost curata, neregulile fiind minore: doar la Rona de Sus a disparut o stampila de vot, iar la Sapanta s-a reclamat prezenta pe listele suplimentare a circa 70 de oameni, cam multi, dupa opinia unora. Cam asa s-a scris istoria in data de 12 decembrie 2004, in Maramures.

Corigent la politica

Presedintele Consiliului Judetean, Marinel Kovacs, a fost coordonatorul campaniei electorale a Aliantei D.A. Maramures. In aceasta calitate, ar fi trebuit sa explice cum a fost posibil ca opozitia maramureseana sa piarda alegerile generale. Nu a facut-o decat la mijlocul saptamanii trecute. Explicatii, este un fel de-a spune. Kovacs a incercat sa ne convinga ca un alt rezultat nu ar fi fost posibil. Mai mult, el a demonstrat ca nu stie politica, nu stie care a fost raportul de forte in cei 14 ani de la Revolutie. “Imi exprim regretul ca Maramuresul nu este colorat cu portocaliu pe harta. Este o neimplinire a noastra. Dar trebuie sa facem urmatoarea precizare. Maramuresul nu a fost niciodata la alegerile generale, decat (!)”. a afirmat public prezidentul Kovacs. Eroare mare. Din 1990 incoace, pana la alegerile generale din 2000, Maramuresul nu a fost un judet . Si chiar la acele alegeri, castigate de filiala PDSR, daca insumam voturile obtinute de liberali, democrati si UDMR rezulta un numar mai mare ca al pedeseristilor de atunci. Concluzia se impune. Pentru presedintie, in 1992 a castigat Iliescu, in 1996 Constantinescu a fost preferat de maramureseni, iar in 2000, Iliescu a castigat din nou, ca fiind cel mai mic rau posibil. Nici macar in cazul alegerii presedintelui nu se poate spune ca am fost tot timpul un judet . In rest, Kovacs a spus ca era imposibil sa castige Alianta, din moment ce PSD a “dat pomeni electorale”, drept urmare liderului liberal i s-a parut ca nu avea rost sa mai vorbesti cu electoratul rural. Nu stim ce consilieri a avut Kovacs, dar cu siguranta au fost niste consilieri lenesi. Cine se scoala de dimineata… A demonstrat-o PSD in Maramures.

Parerea lor

Primarii maramureseni au pareri diferite fata de succesul Uniunii PSD+PUR in judet, chiar daca sunt reprezentantii partidului-Stat.

l “Este o diferenta intre Nastase si Basescu. Liderul PSD a avut 385 de voturi, in timp ce Basescu doar 263. In primul tur au fost doar 134 de voturi pentru Basescu, iar pe considerentul ca e o comuna cu populatie maghiara in procent de 80%, prin indemnul UDMR-ului, e clar ca majoritatea s-au dus cu Nastase. Aceasta ar fi motivatia. Si totusi, in primul tur a fost diferenta de doar 8 voturi! Banuiesc ca a cantarit si faptul ca Marko Bela n-a mai fost pe liste, deci interesul nu a fost la fel de mare pentru electoratul maghiar.” -Valentin Pop, primar in Campulung la Tisa.

l “Pai, la Cavnic a castigat Nastase. Este optiunea electoratului, dar pe fondul urmatorului aspect: procentul de 67% din cei prezenti la vot au fost pensionari. Pensionarii au primit acasa, cu o saptamana inainte de primul tur, intr-un procent covarsitor, acele cupoane valorice pentru compensarea gazului. Aceea a fost o basculare clara, o pomana electorala decisiva pentru rezultatul de duminica, exprimat la nivel de Cavnic. Eu am intuit acest rezultat dupa ce am vazut ce s-a intamplat si dupa ce am vazut ce impresie fantastica au facut prin asta.” - Nicolae Bindiu, primar in Cavnic.

l“Rezultatul alegerilor de duminica ar fi o victorie pentru noi, avand in vedere ca suntem un oras minier si ponderea electoratului de dreapta este plecata din localitate. Eu cred ca este o victorie, diferenta fiind de doar vreo 190 de voturi intre Nastase si Basescu. Deci, cam un procent. In primul tur, diferenta la presedinte a fost de circa 20 de procente si in turul doi s-a ajuns la doar un procent. Eu zic ca a fost mobilizare buna si o victorie, chiar daca s-a pierdut la o diferenta de un procent.” - Cornel Remus Stetco, primar in Borsa.

l “Fara comentarii. Deocamdata nu pot sa spun nimic, pentru ca nu-i bine sa vorbesc. La Viseu era un rezultat previzibil.” - Vasile Ciolpan, primarul din Viseu de Sus.

l “Basescu a castigat cu 76 de voturi, a fost un rezultat pozitiv pentru noi. La turul intai a avut Nastase mai mult decat Basescu, cu 459 de voturi, parca. Iar la turul doi a reusit sa castige Basescu. Pai, cred ca electoratul de dreapta si-a dat seama ca trebuie sa iasa la vot, sa-i depaseasca pe cei de stanga si au privit lucrurile altfel. Procentul de participare a fost mai mare decat la primul tur cu vreo 3-4 procente si lumea s-a mobilizat altfel. Eu zic ca era normal ca cetatenii sa-si pastreze preferintele din iunie. Poate ca ceilalti (primari, n.red) nu s-au putut face mai expliciti fata de cetateni.” - Petre Butean, primar in Somcuta Mare.

Nicolae TEREMTUS, Teofil IVANCIUC, Ioana LUCACEL





* Procesul profesorilor de la Colegiul National “Vasile Lucaciu”
Sapte dintr-o lovitura!

Un incident petrecut pe holurile unui Colegiu baimarean a declansat un proces de pus in manuale. Fiul unui avocat baimarean a fost impiedicat de un alt elev, a cazut si si-a fracturat bratul. Avocatul pretinde parintilor copilului 15 milioane pentru “impacare”. Absurdul situatiei urmeaza. In proces au fost chemati, ca parte civilmente responsabila, toti profesorii de serviciu din pauza cand s-a produs incidentul, respectiv sapte dascali.

Intr-o banala zi de ianuarie 2003, un incident obisnuit pe holul Colegiului National “Vasile Lucaciu” din Baia Mare. Un elev din clasa a XII-a l-a impiedicat pe un altul din clasa a V-a, dupa principiul “cel mai tare din parcare”. Ultimul s-a lovit si, in urma caderii, si-a fracturat bratul. Tatal victimei, un cunoscut avocat baimarean, s-a constituit parte civila si i-a actionat pe parintii copilului vinovat in judecata, pretinzand daune de 15 milioane lei. De la acel incident au trecut aproape doi ani si procesul este inca pe rolul Judecatoriei Baia Mare. In timpul procesului, avocatul inculpatului a chemat in judecata profesorii care erau in timpul recreatiei respective de serviciu in institutie, ca parte civilmente responsabila de producerea prejudiciului. Cazul este interesant tocmai prin ineditul situatiei si prin faptul ca un om cu stare materiala nu tocmai precara (avocatul) pretinde o suma de bani, intr-un context de genul acesta, unei familii destul de modeste.

Speta ciudata

In discutie s-ar pune mai multe probleme de drept, pe care le lasam la aprecierea instantei, dar vom face referire la ceea ce spune legea. In primul rand, inculpatul are peste 16 ani, ceea ce il face raspunzator penal (daca are discernamant). In al doilea rand, Codul Civil precizeaza ca “institutorii” raspund pentru prejudiciul cauzat de elevii pe care ii supravegheaza. Codul, vechi din 1864, nu precizeaza cine sunt institutorii. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane ne ajuta: institutor = invatator (la oras), in trecut. Practica judiciara a stabilit ca termenul de institutor se refera din punct de vedere juridic la cadrele didactice din invatamantul prescolar, invatatori, profesori de gimnaziu, liceu si scoli profesionale si pedagogi. Sunt excluse cadrele universitare si cele din camine si cantine studentesti. Pe de alta parte, Statutul Cadrelor Didactice arata ca institutorul este cel care se ocupa de un singur elev, adica nu profesorii ce fac de serviciu pe scoala, serviciu ce inseamna mult mai mult decat a veghea in pauze. Altfel spus, un fel de varza din care fiecare intelege ce vrea. Cu toate ca legea permite tragerea la raspundere atat a parintilor, cat si a cadrelor didactice, ne intrebam care este miza acestui joc.

Calcul de avocat

“Initial, copilul vinovat nu a recunoscut ceea ce s-a intamplat. Apoi, m-am intalnit cu mama acestuia in prezenta conducerii institutiei si i-am pretins 15 milioane lei, pentru impacare. In mod normal (!), in asemenea cazuri se pretind sume peste 50 milioane. A fost numai pentru a-l constientiza pe baiat de faptele sale. Cine poate aprecia o suferinta? Dupa aceea ma asteptam sa vad bunavointa din partea lor, dar nu a fost asa. Mai mult, m-au acuzat ca le tracasez copilul, dupa ce am fost la scoala si i-am cerut adresa. Dupa inceperea procesului, baiatul a fost trimis in judecata, iar avocatul parintilor a pus problema raspunderii profesorilor care aveau ca sarcina supravegherea elevilor in recreatie. Eu m-am opus, impotriva convingerilor mele, la aceasta. Instanta urmeaza sa se pronunte cine raspunde sub aspect civil. Eu accept sa ma impac cu familia si pentru 7 milioane lei”, a declarat avocatul. Profesorii in cauza sunt mirati ca au fost citati in acest inedit proces. “Nu inteleg de ce suntem citati. Nu am asistat la incident. Suntem 5-6 profesori de serviciu si nu putem supraveghea 1.000 de copii. E un nonsens. Apoi, este vorba despre o familie amarata, care nu isi poate permite sa dea milioanele respective. Si ciudat este ca baiatul accidentat nu a spus nimic de mana, pana a ajuns acasa. Atunci a constatat ca il doare”, a spus unul dintre profesorii implicati in proces. Ce vina poate avea un profesor aflat la cateva nivele de locul unde a avut loc incidentul, nu o poate sti decat avocatul partii incriminate. Amintind ca pauza este atat pentru elevi, cat si pentru profesori si personalul institutiei, ne miram cum de au scapat de proces: femeile de serviciu, portarul si muncitorul de la intretinere.

Legea

Vatamare corporala (art. 181 Cod Penal): Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Raspunderea pentru fapta copilului minor (Codul Civil, art. 1.000): al. 2 – Tatal si mama sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori ce locuiesc cu dansii. al. 4 – Institutorii si artizanii, de prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii lor, in timpul cand se gasesc sub a lor priveghere.

Ciprian DRAGOS, NicolaeTEREMTUS





* Avizele unor directori de institutii de cultura au fost retrase
Cutremur in institutiile de cultura!

Institutiile de cultura sunt conduse de directori care au ocupat acest post in urma unui concurs si au primit un aviz favorabil din partea Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural. Ioan Marchis, directorul institutiei amintite, le-a retras avizele lui Grigore Man, directorul Muzeului Judetean Maramures, si lui Aurel Santa, directorul Teatrului Municipal Baia Mare. Principalele motivele pentru care Ioan Marchis le-a retras avizele celor doi directori ai Muzeului Judetean si Teatrului Municipal sunt lipsa studiilor de specialitate si faptul ca au depasit varsta pensionarii. In cazul lui Grigore Man, directorul Muzeului Judetean Maramures, exista si acuzatii legate de incalcarea Legii 422/2001, privitoare la interventiile asupra monumentelor istorice, crearea unei atmosfere tensionate in cadrul institutiei si neglijarea aproape totala a anumitor sectii, in principal a Muzeului de Arta. Cei care vor lua o hotarare finala in acest caz sunt principalii ordonatori de credite: Consiliul Judetean pentru directorul Muzeului Judetean, respectiv Consiliul Local pentru Aurel Santa, directorul Teatrului Municipal.

Sfarsitul unor inhibitii

“La Ministerul Culturii, avem o strategie de improspatare a cadrelor, de specializare in stil european. In virtutea acestui lucru, mi-am permis sa le retrag avizul unor oameni care au depasit 63 de ani. Punctul de vedere al nostru, al Directiei de Cultura, este acesta: directorii sa fie de specialitate si sub varsta pensionarii. In primul rand, Man si Santa nu au studii de specialitate, in al doilea rand, sunt trecuti de varsta pensionarii si, slava Domnului!, avem destui tineri plini de scoli si plini de perspective, iar in al treilea rand, nu au performante. Nu spun ca nu au performante administrative, dar din punctul de vedere al Directiei este prea putin. Nu ma intereseaza ca Santa repara usile si ca e un administrator bun, ma intereseaza sa fie un om de teatru bun. Dincolo, la Man, este o atmosfera incredibila. El are o politica de descurajare a specialistilor, e un adevarat scandal acolo si asta a fost inca un motiv: plangerile repetate ale intregului personal si faptul ca pune directori de sectii oameni de alta specialitate. De exemplu, a pus-o sefa de sectie la Muzeul de Etnografie pe o profesoara de engleza care si-a facut rost, nu stiu de unde, de o diploma de muzeograf. Pot sa le retrag avizul fara sa dau nici o explicatie, pentru ca Directia noastra este o Directie specializata in cultura si nu sunt obligat sa dau explicatii. Cu toate acestea, le-am trimis consilierilor motivatiile pentru retragerea avizului, ca sa aiba niste puncte de orientare si sa nu se creada ca as avea ceva cu ei. De exemplu, cu Santa n-am nimic, chiar ma simpatizeaza Santa. Ca sa-ti spun sincer, am vrut sa-l schimb pe Man de mai multe ori, dar am fost inhibat de fostii prefecti. Acum nu mai sunt inhibat si nu ma mai opreste prefectul sa fac ordine in institutiile de cultura. Trebuie doar ca sa ma inteleaga Consiliul Judetean si Consiliul Local… Mai exista un aspect al problemei: sa presupunem ca nu-i schimba si ii tin in continuare directori. Curtea de Conturi are libertatea de a le imputa salariile directorilor in continuare, pentru ca, in mod legal, ei nu pot functiona fara avizul Directiei de Cultura. De mult urmaream acest lucru, dar nu am fost lasat. Am mai fost eu o data intimidat, cand i-am retras avizul lui Ardelean (Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene, n.red.). De data aceasta cred ca voi fi sprijinit. Sunt consilii noi, eu am vorbit cu foarte multi consilieri si mi-au spus ca am dreptate, ca e o masura care trebuia luata mai de mult. Am discutat chiar si cu presedintele Consiliului Judetean si cred ca voi fi sprijinit sa gasesc un specialist la toate institutiile de cultura. Nu am pe nimeni in vedere, dar vreau ca totul sa se faca legal: sa numeasca un interimar si sa se organizeze un concurs. Pentru mine, felul cum arata Muzeul din Baia Mare este o rusine si cred ca e o prostie sa numesti un pensionar in functia de director”, a afirmat Ioan Marchis.

Reactiile directorilor

I-am contactat pe cei doi directori care, din punctul de vedere al sefului culturii morosene, trebuie schimbati din functii. “Asta e o poveste veche. Deci Marchis a trimis hartiile… Mie nu mi s-a adus nimic la cunostinta. Oricum, eu nu sunt salariatul lui Marchis. Trebuie sa se pronunte Consiliul Judetean. Si asta (retragerea avizului – n.red.) este consultativa, nu este deliberativa. Din punctul meu de vedere, sunt inventii toate acuzele care mi se aduc”, a declarat Grigore Man, directorul Muzeului Judetean Maramures. “Nu am nici un comentariu. Hotararea apartine Consiliului Local si Primariei. Daca cele doua institutii vor considera ca nu m-am achitat cum trebuie de sarcinile care imi revin, ma voi retrage fara nici un comentariu, fara sa astept sa fiu scos cu farasul. Asta e parerea mea”, a afirmat Aurel Santa, directorul Teatrului Municipal Baia Mare.

Ordonatorii de credite

“Nu stiu daca Marchis are dreptul sa se razgandeasca din senin, sa viseze urat noaptea si sa retraga a doua zi avizul. Problema directorului Teatrului Municipal este de competenta Consiliului Local si nu a domnului Marchis. Avizul lui favorabil nu este un argument decisiv, este doar o piesa la dosar. N-o sa faca el revolutie acuma, pentru ca el nu numeste pe nimeni. Consiliul Local este cel care numeste directorul Teatrului sau se face concurs. Oricum, eu voi sprijini hotararea Consiliului Local. Pana acum, nu exista nici un fel de intentie de a schimba acolo ceva”, a declarat Cristian Anghel, primarul Baii Mari. “A fost initiativa personala a lui Marchis sau i s-a sugerat de catre cineva? Mi se pare o decizie surprinzatoare. Undeva exista un dedesubt, dar va spun sincer ca nu-mi dau seama care e acela. Am sentimentul, senzatia, ca exista un dedesubt si dumneavoastra aveti mai multe sanse decat mine sa-l descoperiti”, crede Sabin Nemes Bota, presedintele Comisiei de Cultura din cadrul Consiliului Local Baia Mare. S-ar putea ca retragerea avizelor sa reprezinte doar inceputul unei partide care se anunta a fi una cu prelungiri, poate chiar cu lovituri de pedeapsa.

Ioan BOTIS







* Coltu’ meu
In sala de asteptare

Din toata nebunia cu alegerile prezidentiale am ramas cu doua convingeri: sunt persoane care au stiut (nu “au banuit”) ce se va intampla si ca romanii-canadieni sunt mai romani decat multi dintre romanii-romani. Chestia cu cei din Canada este chiar simpatica. In tara frunzei de artar, pentru Nastase au votat, daca nu ma insel, 34 de romani (personalul ambasadei si al consulatului). In schimb, Basescu a primit cateva sute de voturi. E bine de stiu ca multi din romanii-canadieni sunt ardeleni, iar o parte a acestora, maramureseni. Avem mai multi prieteni acolo, am mai scris de fanii GAZETEI din Canada, care ne-au trimis mesaje de suflet, atat inainte cat si dupa terminarea alegerilor. Interesant in cazul acestor romani este faptul ca au mers “in bloc” cu Basescu, desi multi nu stiau cine este, cum arata, ce vrea sa faca etc. Se poate spune ca au votat, de fapt, impotriva lui Nastase si PSD. Dar, ce treaba au romanii-canadieni cu PSD? Cei stabiliti acolo de multi ani au viata lor, au mici afaceri, au serviciu bine platit si fac parte din clasa de mijloc a societatii canadiene. In buna traditie a romanilor, nu ar mai fi trebuit sa se intereseze de soarta celor din tara. Si totusi, cei din Canada, mai mult decat din alte tari unde exista comunitati de romani, au fost cu sufletul alaturi de noi. Victoria lui Basescu a fost sarbatorita si de cei de acolo. Ei spera, poate mai mult decat noi ca, de acum incolo, viata in Romania se va schimba in bine. Optimismul canadienilor este molipsitor. Parca ne indeamna si pe noi sa fim mai bucurosi si sa acceptam ca blestemata tranzitie (politica, economica) va lua sfarsit o data cu instalarea lui Basescu. Ar fi multe de spus, iar analistii -oracol sau nu - o si fac in emisiunile televizate. Se asteapta formarea guvernului, numirea primului ministru si intrarea in viata politica normala. Intr-un fel sau altul, se va intampla. Mai multi canadieni de-ai nostri mi-au spus ca ramane regretul ca maramuresenii au votat cu stanga politica. Ce s-ar putea replica unor oameni care s-au deplasat sute de kilometri pentru a vota schimbarea in tara care nu le mai ofera nimic, in timp ce acasa, multi au stat pe margine si au privit spectacolul? Cei de acolo spera o viata mai buna pentru noi. Cei de aici nu mai spera nimic. Asteapta.

Nicolae TEREMTUS





* Un ritual respectat de Craciun, in Maramures
Taierea porcului

Taierea si prepararea porcului de Craciun ramane un ritual dintre cele mai importante si mai respectate in satul traditional romanesc. In unele parti acest ritual se infaptuieste de Ignat, dar in alte parti, in vremurile vechi, se amana pana de Craciun, din pricina Postului, ca nu cumva sa se spurce vreun vas sau vreun blid cu carne de porc, cu “de dulce” si astfel, sa se strice cu de frupt si cei ai casei. Cum acele vremi au cam apus, iar nepotii plecati la oras jinduiesc dupa o bucata de cirnati din soldanul pe care l-au vazut ramand asta vara prin gradina bunicilor, data operatiunii se stabileste, mai nou, dupa alte criterii: vacanta scolara, fila alba din agenda macelarului sau frigiderul gol. Cu o seara inainte de taierea porcului, spicuim din fictivul jurnal al elevului Doru Vapaie din clasa a VII-a cu profil uman: se fac ultimele pregatiri - tata coboara din pod paiele sau “fericea” pentru parjolirea grasunului, mama curata usturoiul si pregateste pasatul sau orezul pentru diferitele preparate iar porcilor nu li se da sa manance decat apa cu sare ca “sa li se curete matele”, dupa cum imi explica bunicul. Pe mine ma trimit repede la culcare ca sa ma pot trezi dimineata devreme, cand vine badea Gavrila, macelarul satului. Mie mi-e frica de badea Gavrila, ca striga la mine, miroase tot timpul a horinca si are o sapca ciudata, ca si chitaristul de la AC/DC, despre care am auzit chiar ca se drogheaza. La ora 6, m-au trezit si-am iesit in curte, unde badea Gavrila, inconjurat de vecinii nostri ascutea o baioneta lunga si-i sfatuia: “Mai Aurel, tu te bagi in cotet cu un pumn de graunte si-l scoti in ocol, tu, Grigore, ii pui funia la picior si-l zmacesti cand iti spun io, iara voi doi sariti pe el, la picioarele din spate si-l tineti la pamant”. Apoi s-a intors catre mine, putin suparat: “Daca esti milos, du-te de aici, ca de plangi dupa el, porcul moare greu si nu-i buna carnea pe el. Nici sa nu te aud ca-i zici: vai, saracu’ – ca superi pe Dumnezeu; ca asa o lasat El: sa fie Craciunul satul!... No, haida!” Eu nu m-am miscat, da’ mi-am astupat urechile cand a inceput porcul sa urle, cand s-au aruncat toti pe el, iara badea Gavrila, dupa ce s-a aplecat o secunda peste gramada, s-a ridicat cu baioneta inrosita de sange. “No, ase... amu-l puteti lasa”. La ora 6.15 porcul nu se mai misca, iar tata a strigat “Mai femeie, ia ada horinca aia, ca mare mester ii Gavrila, uite nici n-a scrasnit sau n-o strans din dinti, ca stie el ca altfel iese carnea porcului tare si se fierbe anevoie”. Si mama a venit cu uiaga de horinca si toti vecinii au baut cite un pahar (macelarul, doua), apoi au plecat, de-a ramas langa porc doar tata si badea Gavrila. Pe la 6.30 au pus paie pe porc, iar tata, aprinzandu-si o tigara, a aruncat chibritul in locul unde se mai zarea coada porcului. S-a aprins un foc mare pe care-l stapanea macelarul cu o furca in timp ce explica: “Focul trebuie sa fie potrivit, nu prea tare, ca de-i prea puternic arde nu numai parul ci si soriciul porcului, ajunge la slanina care se topeste si curge in foc. Bine c-aveti paie, ca mie nu-mi place a lucra cu gazul, ca primeste porcul miros rau. Vezi, mai Aurel, de plezneste pielea undeva, freaca acolo cu zapada, sa nu se arda mai tare”. Apoi au intors animalul pe cealalta parte si iar l-au acoperit cu paie si le-au dat foc. La 7.15, focul se stinsese si din porc ieseau aburi grosi, si-un miros de sorici prajit de se adunasera toti cainii din vecini. Badea Gavrila l-a curatat cu un cutit rau, apoi a aruncat apa fierbinte pe el si s-a apucat a-i freca pielea c-o perie aspra, de-a ramas porcul alb ca zapada. Apoi, “cat inca-i cald”, a luat cutitul lung si-a inceput sa-l rada si iar sa-l spele cu apa fierbinte, pana s-a declarat multumit si s-a uitat intrebator la tata cand a implantat cutitul in spatele porcului, aproape de ceafa si si-a facut semnul crucii. Iar tata a priceput si a strigat “Mai femeie, ia ada horinca sa vedem si noi cit de groasa-i slanina pe porcul aista!”. Au baut cate un pahar de horinca (macelarul, doua) si apoi au inceput a despica porcul: intai picioarele de la genunchi in sus – astea-s bune de racituri, apoi i-au taiat urechile si coada – pe care mi le-au dat mie, iar apoi i-au scos soldurile “suncile”. Apoi au luat slaninile, crestand porcul de-a lungul spinarii si tata tare s-a bucurat c-a avea slanina buna vara, cand s-a duce la coasa. Pe la ora 8, din porc nu mai ramasese decat un schelet cu carne rosiatica, sprijinit de doi boci de lemn. Macelarul taia si explica: “acum ducem capul in casa, dupa ce-l crapam si-i scoatem creierii, apoi desprindem coastele; luam iepurele (osul pieptului si cei doi muschi dinainte) si iepurasii (cei doi muschi ai spinarii); maruntaiele le luam incet sa nu se sparga fierea ca stricam toata carnea... no, du-le in casa si pune-le la fiert pentru caltabosi. In jur de 8.15 toata carnea era deja in casa si macelarul ascutea un alt cutit, mai subtire si mai lung. Mama a pus deja pe foc “zamuca porcului” - bucati de carne si untura care se mananca prima data din porcul sacrificat. Si iar s-a baut cate un pahar de horinca (macelarul, doua) si s-a spus o rugaciune pentru cei ai casei sa fie sanatosi si sa manance in pace din darul Domnului. Pe la 9 au asezat slaninile, geometric indreptate, suncile rotunde si costitele in “moratoare” si-au purces la prepararea carnatilor, a caltabosilor, a tobei si-a jumarilor. Si-apoi ce ploaie de ingrediente au curs din mana macelarului: piper rosu si negru, sare fina si mare, boia iute si dulce, cimbru, dafin si cate si mai cate. Dar ma opresc aici, caci nu vreau a va strica postul si-a va indemna sa gustati din aceste bunatati, iar dupa Craciun, va povestesc si despre “Cina Porcului” si carnatii luati de la fum si caltabosii ce sfaraie potolit in cuptor si raciturile ce tremura nervos in blide.

Emanuel LUCA





* Multi maramureseni intampina Anul Nou cu
Restanta la... vacanta!

Se pare ca lui Mos Craciun nu-i va fi greu sa gaseasca ghetele maramuresenilor cuminti in acest an. Motivul? Desi ofertele agentiilor de turism pentru sarbatorile de iarna sunt extrem de tentante si cam pentru toate buzunarele, multi au... ratat startul la vacanta.

O “iarna exotica” in Egipt, Tunisia, Thailanda sau Grecia. Sau mai bine o partie de schi din Austria sau poate o vacanta “traditionala” si vesela, la o pensiune maramureseana ori.... Cam greu de ales, nu? Iar aceasta e doar o particica din lunga si imbietoarea lista a agentiilor de turism, pregatita special pentru vacanta de iarna. Nu-i de mirare ca cei mai multi maramureseni au amanat momentul deciziei cat mai mult sau, pur si simplu, nu s-au putut hotari in timp util, pasind in noul an cu o restanta la... vacanta. “Solicitarile au fost variate, dar destul de putine s-au concretizat. Adica in tara am avut putine cereri, insa s-au cautat ofertele externe, in special tarile exotice ca Tunisia, si pachetele de pana la 300 de euro sau vacantele scurte, cum sunt cele la Viena, cu doar 100 de euro. Pentru munte avem cereri, dar cele mai multe pentru perioada de dupa sarbatori, si majoritatea sunt pentru Austria”, a spus Olga Mesaros, agent turism la agentia Optimal. In schimb, au fost si maramureseni “harnici”, care si-au rezervat din timp un loc pentru vacanta de iarna, pentru a se asigura ca incep noul an “cu dreptul”. “Multe dintre oferte s-au epuizat din septembrie. Cele mai cautate destinatii? Pe extern, optiunile favorite sunt fie tarile calde, fie muntele. Adica Tunisia, Egipt, Tailanda, Grecia sau pentru schi, Austria. Preturile incep de la 130 de euro, pentru 4 zile in Grecia si 400 de euro pentru sapte zile in Egipt sau 200 de euro pentru Austria. In tara s-au cautat destinatii ca Baile Felix, unde un sejur costa in jur de 6-10 milioane de lei, dar si pentru pensiunile agroturistice si cabanele din Maramures”, a spus Viorel Nasui, director Mara International Tour.

Traditionalistii

Traditionalistii au ramas fideli muntelui, probabil pentru “a adulmeca” mai profund mirosul iernii. “S-au cautat mult statiunile cu partii de schi. Din tara, au mers bine Poiana Brasov si Borsa. Preturile sunt de la 120 la 600 de euro, in functie de categoria hotelului, de numarul de zile, de tipul pachetului”, a spus Viorel Tura, director Posibil Tour. Nici partiile din Occident nu vor duce lipsa de maramureseni anul aceasta, desi multi dintre ei nu s-au decis in timp util ce destinatie vor alege. “Austria a mers foarte bine in acest an, dar si Slovacia. O parte dintre oferte s-a epuizat inca din septembrie, octombrie, si e vorba aici de destinatiile din tara, cum ar fi Vatra Dornei. Dar sunt si multe persoane care vin, rasfoiesc catalogul si spun ca vor reveni in doua-trei saptamani”, a spus Adela Rogoz, agent turism extern Sfara Tour. Insa nici agroturismul nu este exclus din preferintele maramuresenilor, ba chiar acesta este “promovat” in topul celor mai cautate destinatii. “90% din pensiuni sunt ocupate. Rezervarile au fost facute inca din luna octombrie. S-au cautat in special pachetele cu pensiune completa si mici oferte de distractie ca si saniusul, colindatul impreuna cu gazda etc”, a spus Camelia Rotis, director ANTREC Maramures. Cei care din diferite motive nu au prins startul la vacanta de sarbatori mai au o sansa. Ofertele agentiilor de turism pentru perioada de inceput de an 2005 sunt la fel de variate si poate chiar ceva mai ieftine. Daca nu vreti sa intampinati anul nou cu o “restanta” (sa ramaneti datori tot anul?), grabiti-va sa va alegeti o destinatie de vacanta!

Ioana LUCACEL





* Schimbul de azi
Romaniile lui, Romania noastra

“... in acest moment, avem doua Romanii!”, a spus dupa pierderea alegerilor prezidentiale, necugetand. Fostul prim ministru (al carei Romanii?), luceafarul (apus) de pe cerul pesede, perdantul Nastase Adrian a ales cele mai nepotrivite cuvinte pentru a impartasi poporului cenusiile fantasme ale filosofiei sale politice. Pentru a explica motivul pentru care a pierdut.

Panicat, disperat, cu masca sigurantei de sine tradata de privirea-i goala, facut poster nereusit pe ecranul televizoarelor, perdantul Nastase incerca sa convinga ca trebuia sa... ramana prim ministru. Macar atat. Conform lui, i se cuvenea. Avea scor parlamentar. De regula, ratiunea ofera putine variante, insa, aflat la mana invingatorului, perdantul are una singura: sa-si pastreze demnitatea. Ceea ce nu i-a reusit lui Nastase Adrian. In locul unei reactii normale a ales sa-si creeze mental un scenariu apocaliptic in care tara ar fi suferit cronic de o ipotetica scindare. Expresia “doua Romanii” este o blasfemie, cel putin accidentala, daca nu chiar politica. Scenaristul Nastase recunostea ca a fost votat de “Romania saraca, de la sate, de batrani”... Daca vanatorul de lux-colectionar de arta este reprezentantul exponential al celor pentru care n-a facut nimic pentru a-i ridica din saracia lucie, e bine sa ne strangem catrafusele si sa cerem azil in Congo, chiar daca “n-a iesit Bombo”. Cu toata pacienta (de care nu vreau sa dau dovada!), reactiei lui Nastase i-am gasit zero scuze. Chipul perdantului era... negru (coloratura aproape fireasca dupa infrangeri neprogramate). Ma surprind recunoscand ca in locul unui ne-presedinte negru (de suparare) preferam un ne-presedinte cu umor negru (in cazul in care ar fi fost o pretentie absurda un ne-presedinte cu un demn discurs diplomatic - numele si reactia lui Kerry nu inseamna nimic pentru perdantul balcanic?). “... avem doua Romanii”. Supranumitul pana atunci “urmasul lui Iliescu”, de catre pesedisti si pensionarele CAP din Ciocanesti, a esuat intr-o tentativa hilara de a-si explica esecul. Momentul a fost ca si discursul. Prost ales (pe cei mai multi nu-i interesa de ce a pierdut Nastase). Prin votul celor mai multi, Nastase devenise trecut. Un trecut acoperit cu o foaie mare de ziar in care un sofer de camion isi invelise bucsele unse cu vaselina. Un trecut patat. De compromisuri. Mai ramanea sa scandeze sacadat, cu Nica de gat: “am in-frant!” Dar Nica, “stralucitul” regizor al campaniei “soarelui pesedist”, nu era nicaieri. Normal, primii care parasesc corabia esuata sunt sobolanii, apoi marinarii... capitanul ramane ultimul. In imaginea dezastrului, langa Nastase se zarea chipul lui Ponta (peste ani, poate capitanul corabiei PSD). Realitatea din urne a demonstrat ca P.U.R. si simplu (complex?) n-a fost sa fie: 51,23 % dintre romani au ales sa traiasca bine. P.S.: Craciun... ar fi trebuit sa scriu ceva despre aceasta mare sarbatoare a crestinismului, dar acest decembrie a avut ceva similar cu cel din ’89: bucuria romanilor, pe strazi. Mergem spre vest, impermeabili la coruptie. DA.

Catalin VISCHI





* Despre Laponia, reni zburatori si spiridusi inventivi
Magia din jurul Mosului

La varsta de cinci ani, ti se pare ca ai misterele lumii la degetul mic. Dupa ce te mai inalti nitel, descoperi ca mai ai multe de invatat, iar cand ai ajuns sa dai piept cu lumea din jur, iti dai seama ca oricat vei invata, tot nu vei fi la fel de profund ca in primii ani din viata. Asa este si cu Mos Craciun, a carui poveste se complica direct proportional cu varsta povestitorului.

La inceput, se credea ca Mos Craciun locuieste la Polul Nord. In 1925 s-a descoperit, insa, ca nu exista reni la Polul Nord, dar sunt o multime in Laponia ( Finlanda). Astazi stim ca renii locuiesc in jurul satului secret al lui Mos Craciun. Nimeni nu a reusit sa vada cu adevarat satul lor, pentru ca pasajul catre el este un secret cunoscut numai de mos Craciun si spiridusi. Povestea spune ca mosul si spiridusii au descoperit formula Prafului Magic al Renilor, care-i face sa zboare. Praful pulverizat pe fiecare ren cu putin timp inainte de plecarea lor din seara de Craciun le confera suficienta magie pentru a putea zbura in jurul lumii. Numele celor opt reni a fost publicat in 1822, de Clement Clark Moore, poet si profesor de teologie american, in poemul sau “O vizita de la Mos Craciun”. Rudolf, este cel mai cunoscut. Despre el s-a scris abia in 1939, cand Robert May l-a inclus intr-o poveste pentru catalogul Epitropiei Crestine Montgomery. Rudolf este conducatorul celorlalti opt reni (Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer si Vixen)

Spiridusii

In Scandinavia timpurilor pagane, oamenii credeau ca spiridusii le pazeau casele impotriva raului. Legenda spune ca spiridusii erau in general binevoitori, dar puteau deveni foarte rautaciosi cand nu erau tratati cum se cuvine. De-a lungul secolelor erau fie iubiti, fie detestati. In mijlocul secolului XIX, Craciunul a devenit popular, iar scriitori scandinavi ca Thile, Toplius sau Rydber au schitat adevaratul rol al spiridusilor in viata moderna. Ei erau magicieni sacaitori intr-un fel, dar adevaratii prieteni ai mosului. Artisti ca Hansen sau Nystrom au completat imaginea spiridusilor si au lasat povestea mostenire lumii intregi. Spiridusii sunt copiii lui Gryla si Leppaludi. Unii spun ca sunt 13 spiridusi, altii 9, dar se sustine si varianta ca ar fi 6. Bushy Evergreen este numele spiridusului care a inventat masina magica de facut jucarii, iar Alabaster Snowball este administratorul Listei celor Cuminti si Neastamparati. Se cunosc aproximativ sase indatoriri ale spiridusilor din care reiese ca Mosul s-a gandit la toate. Nu uitati ca sarbatorile de iarna sunt pline de magie. Daca va indoiti vreodata de existenta Mosului, amintiti-va toate cadourile pe care le-ati primit in numele lui si veti vedea ca avem nevoie de el.

Mihaela MIHALEA





* Ma tot mir
Bunicuta bate Mosii

Surprizele cu care Mos Craciun vine in fiecare an sunt din cele mai ciudate, dupa cum si comportamentul Mosilor e unul din ce in ce mai contradictoriu. In urma cu cateva zile, un american deghizat in Mos Craciun s-a ales cu dosar penal dupa ce a lovit-o in cap cu o scandura pe o batrana, pe motiv ca baba, in varsta de 74 de ani, ii furase mai multe cutii de ciocolata. Britanicii au si ei Mosii lor, cu ciudateniile aferente. Vreo 30 de Mosi Craciuni, si englezi, si beti, s-au luat la bataie si au fost despartiti numai dupa interventia cu gaze lacrimogene a politiei britanice. Ceva mai la nord, intr-o localitate pe numele ei Edinburgh, s-au adunat peste de 3.000 de scotieni costumati in Mos Craciun, in incercarea de a stabili un nou record: cea mai mare adunare de Mosi din istorie. Vechiul record apartinea unui grup de suedezi si Parlamentului Romaniei. Nici o grupare de Mosi, oricat ar fi ea de mare, nu poate fi atat de generoasa ca si Bunicuta emblematica a Romaniei. In preajma sarbatorilor de iarna, probabil ultimul gest notabil al Bunicutei de la Cotroceni a fost sa-l gratieze pe Miron Cozma. Iliescu isi plateste in acest mod o datorie mai veche fata de cel care-i sarea in ajutor, ducand la Bucuresti plantatori de flori si rupatori de oase studentesti. O fi Bunicuta mai generoasa ca Mosul, da’ parca ar fi fost mai just sa ramana Cozma in mediul cu care se acomodase si care-i venea ca manusa pe mana ginecologului care-o controleaza pe Marilena Nitu. Nu cu mult timp in urma, scriam despre probabilitatea (mare) ca seful statului sa-l gratieze pe huilosul Miron, inainte de a-si lua adio de la Cotroceni. Ca orice previziune rea, si asta a fost sortita sa se intample. Cateodata ti se face lehamite sa tot ai dreptate, indiferent daca scrii despre mosi sau babe, politicieni sau economisti, sportivi sau artisti. De atata scarba ti se face parca pofta sa-l vezi pe Mosul, indiferent de ce natie o fi, cum ii tot trage cu scandura in cap Bunicutei de 74 de ani, in speranta ca macar in ajunul sarbatorilor de iarna si a sfarsitului de mandat o s-o invete ca trebuie sa fim mai buni, mai drepti…

Ioan BOTIS