POLITICA, ATITUDINE, ANCHETE

* Cine raspunde de rezultatele Aliantei maramuresene?
Apa de ploaie

* Pachete cu alimente pentru saraci au ajuns la... decedati!
Anihilarea conspiratiei

* Doru Ioan Taracila, despre pesedistii maramureseni: “Sunt mai speriosi!”
Stenograme secrete, de Maramures(II)

* Campania GAZETEI: 3.000 de euro pot salva mii de maramureseni
Donatie pentru viata!

* Coltu’ meu
Visul unei nopti de iarna

* Precedent in lupta pentru patrimoniul fostelor cooperative de consum
Federatia, infranta!

* Iarna ninge cu amenzi la agentiile de turism
Voiaj ilegal

* Schimbul de azi
Rivalii “se intoarce”. Turul II

* Cum incalca legea aghiotantii lui Nastase
Romania, un srl al psd

* Ma tot mir
Vreau sa fiu american!

* INTERVIU - Horatiu Malaele – actor, regizor, caricaturist, jurnalist
Fenomenul cu suras burlesc

* Cine raspunde de rezultatele Aliantei maramuresene?
Apa de ploaie

Saptamana trecuta au descins in Baia Mare doi dintre liderii Aliantei DA: Gheorghe Flutur (vicepresedinte PNL si coordonatorul campaniei electorale al Aliantei) si Cozmin Gusa (secretar executiv al PD, coordonatorul campaniei electorale pentru prezidentiale).

Gheorghe Flutur si Cozmin Gusa s-au aflat intr-un periplu pe la organizatiile judetene ardelene ale Aliantei DA. Scopul declarat: de a controla cum este pregatit turul doi la prezidentiale. In Maramures ar fi trebuit (dar n-au fost!) abordate si rezultatele slabe obtinute de liberalii si democratii maramureseni, fata de promisiuni si de asteptarile tuturor (este pentru prima data cand PSD reuseste o victorie intr-un judet in care era “abonat la locul doi”). Sau cel putin ne-am fi asteptat ca liderii Aliantei, impreuna cu “localnicii”, sa faca o analiza pertinenta, sa identifice greselile si sa le elimine. Nu a cerut nimeni ca raspunzatorii de infrangere sa iasa in piata publica pentru a-si pune cenusa in cap, dar… Flutur si Gusa au dezamagit si prin modul in care au pus problema rezultatelor. Liderul liberal parea detasat si repeta un text parca invatat pe de rost. Gusa, cu un stil de discurs ce poate fi usor catalogat arogant, a tinut-o pe-a lui. Din punctul de vedere al celor doi lideri DA, rezultatele alegrilor generale au fost viciate de fraude majore sau minore (dar fraude) in multe locuri din tara. Cei doi au prezentat cazuri arhicunoscute din presa centrala ori de la televiziunile nationale. “Am venit sa prezentam oamenilor in ce a constat marea frauda sub guvernarea PSD in turul intai al alegerilor”, a declarat liderul liberal. Ambii au repetat ceea ce stiam. Intrebati daca se face cineva vinovat de rezultatele slabe din Maramures, cei doi au evitat jenant subiectul, dand vina pe “mort” (adica fraudele mai mult sau mai putin dovedite). Nu negam ca in judet nu au avut loc “intamplari ciudate” (am remarcat si consemnat “simularea votului” de catre organizatia judeteana PSD, respectiv pregatirea de masini pentru aducerea oamenilor la vot), dar de aici si pana la diferenta de 27.000 de voturi in favoarea lui Nastase este cale lunga si cineva care ar trebui sa raspunda. Interesant a fost ca la aceasta intalnire cu presa nu a fost prezent Marinel Kovacs, coordonatorul campaniei pe Maramures. Ne-ar fi putut lamuri?

In ultimul ceas

Dupa ce ne-au anesteziat cu povestea fraudei, Flutur a precizat intr-o doara ca “am hotarat sa facem echipe PNL-PD care sa stea de vorba atat cu electoratul, cat si cu oamenii nostri si cei care formeaza structura de baza a Aliantei in judete. Aceste echipe vor parcurge intreaga tara in zilele care au mai ramas pana la al doilea scrutin.” De ce nu s-a facut acest lucru inaintea primului tur? Intrebarea ramane retorica. Doamne-ajuta!

Nicolae TEREMTUS







* Pachete cu alimente pentru saraci au ajuns la... decedati!
Anihilarea conspiratiei

Florian Salajeanu, Secretar de Stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap, si Ana Moldovan, actual consilier judetean din partea PSD, fost director al DPC Maramures, au fost gasiti vinovati de pagube de zeci de milioane. Cei doi au luat de la gura micutilor din sistemul de protectie a copilului si au dat unor angajati ai Episcopiei Ortodoxe, care si-au impartit 4 tone de alimente dupa bunul plac.

In 2001, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie a initiat trei proiecte la nivel national prin directiile judetene de protectia drepturilor copilului (DPC), referitoare la prevenirea institutionalizarii copiilor. Valorile insumate ale celor trei proiecte in fiecare judet au depasit 1 miliard de lei. Alaturi de celelalte institutii similare, DPC Maramures a luat parte la proiectele respective. Unul dintre proiecte, PIN 2 (in valoare de peste 800 milioane lei), se referea la prevenirea abandonului si protectia copilului in mediul familial.

Ce proiect fumos...

La implementarea proiectului au lucrat preotul Gavril Bulz (pe vremea aceea director al DPC Maramures) si Florian Salajeanu (director al ASSOC, ulterior director adjunct al DPC, actualmente Secretar de Stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap). Chiar daca proiectul s-a derulat doar dupa plecarea lui Bulz din institutie (in timpul directoratului Anei Moldovan), legatura dintre Bulz si Salajeanu nu este intamplatoare. Prin proiectul PIN 2 s-au distribuit aproximativ 20 de tone de alimente de baza la peste 500 de familii sarace din Maramures. Nu ar fi lipsit de importanta sa amintim faptul ca Ana Pop (in acea vreme contabil sef al DPC) a fost sefa comisiei de selectie de oferte (desi legea ii interzicea acest lucru). Castigatorul “feliei de tort” a fost firma SC Vlady din Baia Mare (adica firma care a furnizat mare parte din produsele alimentare achizitionate de DPC pentru acest proiect). Firma care a supt destul din ugerul generos al DPC Maramures era administrata de fostul chelner de perspectiva, Florin Marinca. Revenind la alimente, precizam ca s-au intocmit liste cu produsele de baza, s-au facut anchete sociale in localitatile judetului si s-a stabilit cine are dreptul la alimente. S-au facut pachete (in valoare de 500.000 lei), care s-au distribuit regulat timp de cateva luni (nov. 2001 – ian. 2002) la familiile nevoiase, prin primarii. Pana aici, toate bune si frumoase. Florian Salajeanu, directorul adjunct al DPC, si-a adus aminte de afinitatile fostului director Bulz (angajat al Episcopiei) si s-a gandit la un artificiu. In ianuarie 2002, in urma unei solicitari (!) din partea Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului (semnata de arhiereul vicar Iustin Sigheteanu si preotul Virgil Jicarean), conducerea DPC (cuplul Ana Moldovan-Florian Salajeanu, a avizat favorabil acordarea a 4 tone de alimente, in valoare de 84 de milioane lei pentru a fi distribuite prin intermediul Episcopiei (!) unor familii sarace. Strategia s-a dovedit o manevra murdara, care a avut ca scop deturnarea alimentelor respective de la adevaratii beneficiari si, se pare, insusirea lor in mod abuziv de catre persoane din interiorul sistemului clerical. Asa se face ca in urma unui control al Camerei de Conturi Maramures, nu au putut fi prezentate acte justificative pentru a dovedi ca pachetele care au fost predate de DPC preotului Jicarean ar fi ajuns in posesia unor familii sarace. Desi, ulterior, Salajeanu a prezentat (dupa aproape un an!) listele cu familii, intocmite in urma unor anchete sociale, Colegiul Jurisdictional al Camerei de Conturi Maramures i-a gasit vinovati pe directorul Ana Moldovan, directorul adjunct Florian Salajeanu si directorul economic Tiberiu Panicz pentru producerea pagubei de 84 milioane lei si le-a imputat suma respectiva.

Secretar de Stat incriminat

A urmat un scandal in care cei implicati au dat cu subsemnatul in notele explicative inaintate Camerei de Conturi. Toti il incrimineaza pe actualul Secretar de Stat Florian Salajeanu ca fiind responsabil de proiectul respectiv si vinovat de acordarea nejustificata a alimentelor in valoare de 84 milioane lei. Argumentul “acuzatorilor” e ca Salajeanu a fost la acea data directorul adjunct (pe latura de asistenta sociala) a DPC si persoana raspunzatoare de implementarea proiectului. Ce s-a intamplat mai departe cu pachetele ajunse in curtea Episcopiei este greu de precizat. Responsabili sunt arhiereul vicar Iustin Sigheteanu si consilierul misionar Virgil Jicareanu, care au solicitat si primit alimentele. Sursele noastre dezvaluie ca pe langa pachetele ajunse la diverse manastiri (!), o mare parte a ajuns pe mana unor oameni care nu au nimic de a face cu saracia. Adica s-au impartit, ca o prada, intre oamenii care servesc la altar. Fapt si mai grav este ca pe listele aduse ulterior de Salajeanu apar ca beneficiari copii decedati (!) si persoane care nu au primit niciodata o firimitura de paine (!). In prezent, Moldovan, Salajeanu si Panicz sunt trimisi in judecata, acum dosarul fiind la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pana la ora inchiderii editiei, nu am putut lua legatura telefonica cu Ana Moldovan si Florian Salajeanu, iar numarul de mobil al preotului Jicarean ne-a fost refuzat de Mircea Stuparu, purtatorul de cuvant al Episcopiei (oare ce mai cauta acolo?).

Vinovatii

Extras din actele intocmite de Camera de Conturi, in urma controlului din 2002. “Predarea catre Episcopie a unui numar de 150 de pachete cu ajutoare provenite din derularea unui program national pentru prevenirea abandonului si protectia copilului in mediul familial. Acest program presupune acordarea de ajutoare pe baza anchetelor sociale. In timpul controlului nu au putut fi prezentate anchetele sociale pentru fiecare copil aflat pe listele intocmite de unele scoli din Baia Mare si prezentate Episcopiei. Dupa incheierea controlului au fost depuse la Directia de Control Financiar, ulterior anchetelor. In lipsa anchetelor sociale si a indeplinirii conditiilor stabilite in derularea Programului, controlorii financiari considera nelegala acordarea acestor ajutoare, iar suma respectiva reprezinta o paguba, concluzie sustinuta si de procurorul financiar. Pentru suma de 84 milioane lei, raspunzatori sunt Ana Moldovan, Florian Salajeanu si Tibor Panicz. (...) Se stabileste raspunderea juridica in sarcina persoanelor vinovate pentru paguba, respectiv Ana Moldovan, Florian Salajeanu si Tibor Panicz si obligarea acestora la plata in solidar catre DPC a sumei de 84 milioane lei, la care se adauga foloasele nerealizate, calculate de la data acordarii si pana la data recuperarii integrale a pagubei.”

Ciprian DRAGOS







* Doru Ioan Taracila, despre pesedistii maramureseni: “Sunt mai speriosi!”
Stenograme secrete, de Maramures(II)

GAZETA continua dezvaluirea secretelor PSD, conform unor informatii aparute pe internet. Stenogramele din sedintele conducerii partidului-Stat prezinta Maramuresul ca fiind o zona insignifianta, luata in discutie doar prin prisma scandalurilor de la nivelul filialei. In rest, conducerea maramureseana e tratata cu dispret, iar oamenii sunt numiti in functii dupa afinitati si interese. Conteaza doar banii, docilitatea si… achitarea cotizatiilor.

Fragmentele din stenogramele dezbaterilor din Delegatia Permanenta a PSD dezvaluie mecanismele prin care cei din fruntea partidului-Stat executau mutari esentiale din filiala maramureseana, cele mai multe “dirijate” de potentialul financiar al membrilor de partid. Continuam dezvaluirea unor fragmente din discutiile purtate de liderii marcanti ai PSD, ce fac referire la Maramures. Comentariile suplimentare sunt inutile.

“Salut popor!”

“Adrian Nastase: Este vorba de ceea ce se intampla la Constanta, la Alba, la Hunedoara si la Maramures si poate si la Bistrita. Octav Cozmanca: Eu cred ca noi avem o problema in relatia cu PRM si cred ca ar fi important sa dam doua-trei lovituri in cateva zone, in zonele PRM, pentru ca altfel acesta hemoragie de la noi catre PRM nu ar face bine si ar trebui sa activam cateva zone, in asa fel incat si cei de la PRM sa inteleaga ca putem sa detaliem in masura in care ei accepta oameni de la noi. Viorel Hrebenciuc: Cu cel de la PRM, senatorul, am avut o discutie cu el, l-am informat si pe domnul presedinte, la Maramures, doctor Mihordea. Mihordea e mai interesant. A ramas sa stabilim o intalnire. Adrian Nastase: Migratiile politice sunt inevitabile inainte de alegeri. Viorel Hrebenciuc: Stiti, am luat 18 deputati de la PRM si nu ne-am oprit. Nu prea mai avem ce lua de acolo. Adrian Nastase: Nu e vorba numai de nivelul central. Ioan Rus: Solutia (pentru PSD Maramures, n.red.) ar fi prefectul presedinte si Cosma presedinte executiv. Prefectul este autoritatea Guvernului in teritoriu, el se subordoneaza pe toate liniile noua, trebuie sa faca ceea ce are de facut. Cosma trebuie sa intre mai puternic in aceasta chestiune. Fac alegeri, ii punem si , am incheiat-o in aceasta faza. Doru Ioan Taracila: Si parlamentarii raman doar la nivel de vicepresedinti, pentru ca altfel vor crea tensiuni pana la locale sau pana in toamna daca ii scoatem de pe… Adrian Nastase: Desi probabil nu este o formula optima, dar nu au inca omul care se poate impune. Valer Dorneanu: Luca Stefanoiu ar putea sa ne creeze o imagine extraordinar de negativa acolo. A fost trimis in judecata pentru ucidere din culpa si conducerea sub influenta bauturilor alcoolice. Nu am putea gasi o modalitate sa-l convingem ca retregandu-i sprijinul politic sa se duca undeva, intr-o zona? Nu stiu, sa-i asiguram acolo o retragere si sa plece… A, el vine de la PRM. Eventual, sa ramana deputat si sa-i spunem, domnule, noi ti-am retras sprijinul politic si el sa ramana independent si sa voteze cu noi.” - Stenograma Delegatiei Permanente a PSD, Bucuresti, sediul central, 2 februarie 2004.

“Ingrijorarea de lingai!”

“Doru Ioan Taracila: (…) Ludovica Parvu a venit, a si luat cuvantul si si-a aratat ingrijorarea de lingaii care sunt pe langa noi si care n-o sustin pe dansa. I-am spus ca atunci cand a ajuns subprefect nu a fost propunerea organizatiei judetene, ci dimpotriva, ea a fost nominalizata de la centru. De data aceasta, sigur, nu a avut sustinere, dar in final a zis ca renunta sa faca parte si din Consiliul Judetean. Cererea i-a fost aprobata. In legatura cu ceilalti, daca la inceput au fost tot felul de povesti din astea, ca vin cu masinile, cu nu stiu ce, dar am cautat sa tin lucrurile in mana. Sunt mai speriosi, asa este. I-am tinut pe toti in sala si tot ceea ce le-am propus au votat in unanimitate. Este adevarat, deschis, ca sa vedem care este punctul lor de vedere corect. (…) Le-am spus ca prima sarcina a Delegatiei este sa intocmeasca inventarierea membrilor. 21.000 de membri mi se pare chiar foarte mult si nu cred ca au asa multi. (…) Colegii nostri, hai sa nu spun ca au fost neseriosi, a participat la conferinta judeteana doar domnul Petre Moldovan, ceilalti doi deputati au avut probleme in ziua respectiva. M-am gandit sa nu deschida al doilea front, ca eu am fost decis, si discutasem si in Delegata Permanenta, sa-i scoatem din postul de vicepresedinte. Eu i-am intrebat, de exemplu cum mai sunt organizate cabinetele, cu ce se ocupa oamenii angajati si platiti de Camera Deputatilor, ce se intampla cu masinele noastre ca sa fie folosite pentru partid… Nu au ce sa raspunda. In afara de Petre Moldovan. (…) Avem o problema pe care nu am putut s-o rezolv, ca am avut o solutie si mi-a fost teama sa nu gresesc, deci nu l-am bagat in delegatia permanenta pe fostul reprezentant al PSM Parlogeanu sau Petre Liceanu (?) (il cheama Alexandru Peterliceanu!, n. red), pentru ca are problema cu Irakul, dar am luat unul dintre baieti, care este foarte bun. L-as fi bagat in Delegatia Permanenta, dar nu am putut sa stau de vorba cu el. (…) Nu, dar am mandat, pentru ca eu in ziua aia ii si plesneam pe parlamentari. M-am gandit ca avem o problema la Camera Deputatilor la vot, pentru ca indiferent ce spunem noi, este inadmisibil ca cineva sa nu vina la conferinta judeteana, putea sa-l doara si maseaua, sa-i moara soacra, sa aiba orice, nu se poate.” Octav Cozmanca: Sa vedem daca nu-l durea…. Nu, dar poate vorbesti tu, Viorel, ca mi se pare ca maseaua aia il durea (Petre Moldovan n.red) pe o partie din Austria si daca e asa, atunci se schimba datele problemei.” Stenograma sedintei Delegatiei Permanente a PSD, Bucuresti, sediul central PSD, 16 februarie 2004.

“Masuri clare de dat peste labute!”

“Implicari neprincipiale ale unor colegi din diferite organizatii judete, in diferite activitati care vor trebui amendate in consecinta. Avem numeroase informatii de acest gen, va trebui sa existe o autocenzura si daca nu, masuri clare de dat peste labutele celor care intra in zone care nu sunt ale lor.” - Stenograma sedintei Biroului Executiv Central al PSD, Bucuresti - 18 martie 2003.

Ioana LUCACEL





* Campania GAZETEI: 3.000 de euro pot salva mii de maramureseni
Donatie pentru viata!

GAZETA a decis lansarea unei campanii pentru strangerea a 3.000 de euro, suma necesara pentru achizitinarea unui spirometru destinat salvarii si diagnosticarii precise a mii de suferinzi de astm bronsic. Spitalul Judetean de Urgenta, unitate medicala careia ii va fi donat aparatul respectiv, are in dotare echipament de peste 30 de ani! Pentru realizarea probelor ventilatorii (obligatorii in cazul bolnavilor de astm) este necesara achizitionarea acestui spirometru.

In ultimii ani, una dintre afectiunile cu cea mai mare raspandire pe glob este astmul bronsic. Statisticile arata ca 30% din populatie are o afectiune la nivelul cailor respiratorii, peste jumatate din aceste cazuri fiind de natura alergica. Ingrijorator este faptul ca desi numarul astmaticilor maturi este mare (pana la 40%), se constata o crestere accentuata a cazurilor in randul copiilor. Din cauza acestei tendinte alarmante, preocuparile din domeniul medical pentru prevenirea si tratarea astmului au devenit tot mai intense.

Alergologii

In Baia Mare, in ultimii ani a crescut numarul cazurilor de bolnavi de astm bronsic. Avand in vedere mediul poluat si specificul minier al orasului, este de neconceput absenta unui specialist alergolog. Si totusi, timp de patru ani, Spitalul Judetean Baia Mare nu a avut un asemenea specialist. Problema s-a rezolvat in primavara acestui an, o data cu venirea medicului Gabriela Hiran. “Primul cabinet de alergologie a aparut in Spitalul Judetean din Baia Mare in 1982, iar medicul de atunci s-a numit Angerica Muller, care era medic pediatru. In acea perioada nu exista specializarea alergolog. Profesorul Seropian, primul doctor alergolog din Romania, a tinut niste cursuri de specializare si asa a inceput totul. Apoi a venit doctorul Maria Bogdan, internist si alergolog. La sfarsitul anilor ‘90, doctorul Bogdan s-a pensionat si a fost inlocuit cu medicul Monica Dragolea, internist si alergolog. Dupa plecarea sa in strainatate, in 2000, spitalul a ramas fara alergolog”, ne-a spus Maria Hudac, asistenta doctorului Gabriela Hirian

3.000 de euro

Zilnic, zeci de bolnavi care au diferite afectiuni legate de alergii trec pragul cabinetului de alergologie, cei mai multi fiind trimisi la un alt cabinet al spitalului, unde li se fac teste ventilatorii (respiratorii), pentru a se sti daca sunt astmatici sau nu. Problema este ca aparatul respectiv are o varsta respectabila, care o egaleaza pe cea a spitalului (peste 30 de ani), fiind depasit moral si tehnic. Saracia in care se zbate spitalul si intreg sistemul sanitar romanesc face imposibila achizitionarea unui aparat performant, care sa ofere date mult mai precise si eficiente pentru diagnosticarea si tratarea bolnavilor. Desi cei 3.000 de euro la care este estimat costul minim al unui spirometru nu reprezinta o suma extrem de mare, e o cheltuiala pe care principalul spital din Maramures nu si-o poate permite. Pentru ca nu putem ramane indiferenti in fata acestei situatii, GAZETA a initiat un demers pentru strangerea de fonduri necesare achizitionarii unui aparat pentru efectuarea corespunzatoare a testelor ventilatorii. Toti cei care isi vor aduce contributia (indiferent de suma) vor fi mentionati in paginile publicatiei noastre, iar spirometrul va fi donat, dupa achizitionare, Spitalului Judetean Maramures.

Pentru un cabinet modern

Pentru salvarea suferinzilor de astm din Maramures, GAZETA a deschis doua conturi speciale la Banca Transilvania: RO81BTRL0250120213554901 (pentru donatii in lei) si RO64BTRL0250420213554901 (pentru donatii in euro). De asemenea, se pot face donatii direct la sediul redactiei (B-dul Traian 23/9, Baia Mare). “Numarul cazurilor de astm bronsic este in continua crestere, iar 75% din acestea sunt de natura alergica. Pentru ca diagnosticul se bazeaza pe efectuarea probelor functionale ventilatorii, dotarea cabinetului cu aparatura necesara acestui scop reprezinta o conditie esentiala in monitorizarea terapiei la acesti pacienti. Mai ales in cazurile greu interpretabile, aparatul pe care il avem nu ne ofera suficienti parametri pentru un diagnostic ferm. Evident ca ne dorim un cabinet modern, dotat corespunzator si multumesc GAZETEI de Maramures pentru acest demers”, a declarat Gabriela Hiran, doctor alergolog-imunolog in cadrul Spitalului Judetean. Conducerea Spitalului Judetean considera oportuna aducerea unui astfel de aparat, pentru ca se poate folosi nu numai in cazul cabinetului de alergologie, dar si in sectiile de cardiologie, pediatrie sau medicina muncii. “Alergiile reprezinta o problema care an de an, capata o pondere tot mai importanta pe plan mondial. Mecanismele de declansare a alergiilor sunt tot mai complexe, implicatiile putand fi majore. In acest sens, unele retele aviatice au fost nevoite sa scoata alunele din consumul in timpul zborului, pentru ca acestea pot declansa alergii severe. Cauza principala a alergiilor o constituie chimicalele din mancare. Baia Mare a fost intotdeauna un oras cu multi bolnavi de rinita alergica, datorita poluarii remanente. Un aparat de genul celui pe care doriti sa il donati este mai mult decat necesar. Pe langa testele de ventilatie (respiratie, n.red.), poate oferi date care duc la stabilirea diagnosticelor asociate si a patologiei respiratorii. Este bun pentru tot spitalul”, a concluzionat Sabin Nemes-Bota, directorul adjunct al Spitalului Judetean de Urgenta Baia Mare.

Ce este astmul bronsic?

Specialistii definesc astmul bronsic ca fiind o afectiune inflamatorie cronica la nivelul cailor respiratorii. Cauzele aparitiei bolii sunt complexe si se pot intalni in orice mediu. Fie ca vorbim de factori genetici, poluare atmosferica, alimentatie necorespunzatoare, medicamente, stres, infectii respiratorii sau fumat, nici una dintre cauze nu are o pondere mai ridicata decat o au alergiile. Vorbim aici de alergii produse de acarieni, mucegai, praf de casa, polen, umiditate, frig, pene sau anumite mancaruri. Alergiile sunt reactii ale organismului, caracterizate prin producerea de anticorpi in cantitati mult prea mari, ca reactii la stimuli externi care in mod normal nu sunt periculosi pentru organism. De exemplu, polenul unei flori sau cateva arahide.

Ciprian DRAGOS





* Coltu’ meu
Visul unei nopti de iarna

Am urmarit “dezbaterea televizata Nastase-Basescu”, transmisa de postul national, curios fiind daca va fi vreo cearta (asa suntem noi romanii, ne intereseaza mai mult scandalul). Dupa cele doua ore de emisie am ajuns la concluzia ca Basescu a fost mai bun ca primul ministru. Nastase, spre mirarea mea, a fost de multe ori nesigur, fiind mereu in cautarea unor hartii de pe care sa citeasca “evidenta”, nu a avut umor (semn ca era incordat, ori ca i-a fost teama de aceasta confruntare televizata). Basescu a fost mai spontan, a replicat uneori chiar dur (ceea ce place oamenilor). Daca s-ar fi putut vota presedintele in sistem Eurovision (televoting pe numere de telefon gratuite), cred ca actualul primar al Capitalei ar fi castigat. Ce va fi la vot, vom vedea. Am amintit de aceasta confruntare politica, deoarece in Maramures au fost multe discutii legate de emisiunile electorale de pe posturile locale TV. Discutii referitoare la modul in care s-au prezentat politicienii angrenati in campanie. La noi a fost pe dos fata de Bucuresti. In Maramures, in general, politicienii Aliantei nu s-au ridicat la nivelul celor ai Uniunii. Dar si din tabara castigatorilor, Ioan Buda s-a ferit sau a fost “scos” de pe lista celor care “s-au produs pe sticla”. Explicatia primita a fost ca nu toti sunt facuti sa dea bine la televizor. Din tabara Aliantei, cei care ar fi putut ridica cota Opozitiei nu prea au fost folositi. Din ce motiv, ramane un mister. Rezultatele s-au vazut si oricat am tine cont de posibilitatea unei fraude, nu putem ignora modul cum s-au prezentat unii dintre candidatii Opozitiei. Ma asteptam ca in urma unei analize lucide si corecte, cei raspunzatori de greselile din campania electorala sa-si puna macar cenusa in cap. Cate sperante ale zecilor de mii de maramureseni au fost risipite din cauza unor indivizi care au crezut ca simpla prezenta “pe sticla” va aduce voturi cu nemiluita. Le-au adus, dar nu lor. Aceste alegeri (nu spun o noutate, dar trebuie repetat pana se va tine cont de aceasta concluzie) ne-au demonstrat ca oamenii sunt mai importanti decat partidele. Chiar daca trebuie pusa stampila pe o lista de partid, prestatia unui politician in timpul campaniei electorale (mai ales) poate determina electoratul sa voteze impotriva convingerilor doctrinare. In mod normal, asa ar trebui sa se intample si in turul doi la prezidentiale. De aceea va fi interesant ce scor vor obtine in Maramures cei doi competitori la prezidentiale. Poate, poate…

Nicolae TEREMTUS





* Precedent in lupta pentru patrimoniul fostelor cooperative de consum
Federatia, infranta!

S-a creat un precedent in “razboiul” pentru fostele spatii ale cooperativelor de consum! Primaria Rozavlea a castigat in instanta trei terenuri pe care se situeaza cladiri aflate in proprietatea FEDERALCOOP. Conform Codului Civil, acum este posibila si recuperarea cladirilor.

In timpul regimului comunist, taranii din Romania erau obligati sa plateasca o cotizatie la asa-numitul fond de cooperatie. Cei care refuzau sa sprijine cooperatia (prin bani, munca “voluntara” sau alimente) nu aveau acces la achizitii din magazinele satesti. In schimb, cei disciplinati (care se conformau) erau rasplatiti cu... carnete de cooperatori (acte care atestau formal faptul ca sunt coproprietari ai patrimoniului cooperatiei).

Primari in instanta

Dupa 1990, imobilele construite prin munca si banii satenilor au trecut in proprietatea Federatiei Teritoriale a Cooperativelor de Consum (FEDERALCOOP), federatie care a mostenit intreaga avere a fostelor cooperative. Indignati ca “patronii federali” se limiteaza la inchirierea respectivelor spatii (actiune care se solda cu profit substantial, obtinut cu efort minim din partea federatiei), mai multi primari din Maramures au decis sa treaca in domeniul public al comunelor atat cladirile, cat si terenurile. Considerata de diriguitorii federatiei o greseala impardonabila, mai marii comunelor au fost citati in instanta. A urmat un lung sir de procese, multe dintre ele ajunse la Inalta Curte de Justitie si Casatie. Pana acum, verdictul a fost favorabil FEDERALCOOP, pe considerentul ca desi terenurile apartin Consiliilor Locale, Legea cooperatiei prevede ca aceste terenuri raman in proprietatea federatiei pe toata durata existentei constructiei. Unii primari sunt nemultumiti si continua demersurile pentru a recastiga dreptul de proprietari ai cladirilor. “Am ajuns deja la Curtea Suprema de Justitie. In Gardani, FEDERALCOOP are o singura cladire (restaurant si bar). Noi vrem sa castigam toata cladirea. Ce drept au astia? Ei traiesc numai din chirii, in timp ce cladirile sunt facute de oamenii din sat, nu de ei. Noi avem si acele carnete de cotizant”, a declarat scandalizat Ioan Dragos, viceprimarul din Gardani. Alti primari au cedat, satui de procese, sali de judecata si lipsa unor acte doveditoare. “Au castigat (federatia, n.red.) in urma cu un an. N-am mai avut ce acte sa prezentam (in instanta, n.red.) referitor la aceste cladiri (e vorba de doua cladiri in Bogdan Voda si una la Bocicoel) si am renuntat. La noi in comuna au reusit sa-si intabuleze si terenul. Pentru un bloc am ajuns pana la Inalta Curte de Justitie si Casatie, dar acolo nu m-am prezentat, pentru ca n-am avut acte… Nu mi se pare corect, dar daca n-am gasit nici un fel de hartii in arhiva, ce sa fac?”, s-a intrebat retoric Ioan Deac, primarul din Bogdan Voda. Spre deosebire de primarii care s-au lasat pagubasi, altii au schimbat tactica. Unul dintre ei a reusit sa castige, creand astfel un precedent care ar putea insemna o lovitura insurmontabila pentru FEDERALCOOP.

Precedentul

Dupa ce a parcurs toate treptele instantelor din Romania fara a avea castig de cauza, Gheorghe Visovan, primarul comunei Rozavlea a gasit o solutie de rezolvare a spinoasei probleme: un proces pe parte civila. Prin acest proces a castigat terenul pe care sunt situate trei cladiri aflate in proprietatea FEDERALCOOP. Sentinta este foarte importanta prin prisma faptului ca, in conformitate cu Codul Civil, proprietarul terenului este si proprietarul imobilului construit pe terenul respectiv. In cazul Rozavlea, conform extraselor de Carte Funciara eliberate de Judecatoria Dragomiresti, proprietarul acelor cladiri este Consiliul Local Rozavlea. Din hotararea judecatoreasca si extrasele de Carte Funciara, FEDERALCOOP va pierde patrimoniul detinut in comuna. “Eu am intabulate toate trei terenurile si am extras de Carte Funciara in care scrie ca proprietarul celor trei cladiri este Statul roman, reprezentat prin Consiliul Popular al comunei Rozavlea, cum era denumit atunci. In plus, cladirile se degradeaza, avem un bufet aici care-i un focar de infectie... nu se poate asa! Iar materialele de constructie au fost cumparate din banii oamenilor din comuna sau bunuri (oua, lapte, carne) care au fost apoi vandute. Daca vorbiti cu un om mai in varsta o sa va spuna cum s-au construit magazinele astea: cu oamenii de aici s-au facut, nu cu investitia lor. Asta-i bunul oamenilor, al localitatii. Eu de asta m-am luptat, nu de altceva. Mai mult, cei de la FEDERALCOOP nici nu investesc nimic in cladiri, acestea se ruineaza si strica aspectul comunei. Nu au conditii corespunzatoare, dar cer chirii uriase”, a declarat Visovan. Tinand cont de precedentul creat prin strategia castigatoare a primarului din Rozavlea, cu timpul, FEDERALCOOP s-ar putea afla in situatia de a-si pierde buna parte din “obiectul muncii”, insa Stefan Vendlinger, presedintele FEDERALCOOP Maramures sustine ca rezultatul unor astfel de litigii nu va fi decat un nou sir de procese.

FEDERALCOOP:

“Asta-i nationalizare!”

“Eu nu stiu despre acel proces de la Dragomiresti (!). Oricum, daca e asa, vom cere in instanta anularea intabularii respective. Da, cladirile apartin proprietarului terenului, dar dansul (primarul din Rozavlea, n.red.) uita probabil ca acesta trebuie sa dea o despagubire care reprezinta contravaloarea imobilelor. Cu restul localitatilor apele s-au limpezit, multe localitati ne-au dat hartie inainte de a merge in instanta si au recunoscut ca au trecut abuziv cladirile in domeniul public. Numai dansul (primarul din Rozavlea, n.red.) este mai ambitios. Dar nu se poate asa, asta-i nationalizare.” - Stefan Vendlinger, presedintele FEDERALCOOP Maramures

Ioana LUCACEL





* Iarna ninge cu amenzi la agentiile de turism
Voiaj ilegal

Agentiile de Turism “Frauenbacher Turist” din Baia Mare si “Muri Tours” din Sighetu Marmatiei isi desfasoara activitatea in afara legii. Luna trecuta, cele doua agentii au fost amendate de reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Turism cu cate 50 de milioane de lei fiecare.

In luna noiembrie, Directia de Control din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT) a efectuat controale la unitati de turism in opt judete, printre care s-a numarat si Maramuresul. Au fost verificate 110 unitati de alimentatie publica, 97 de unitati de cazare si 16 agentii de turism.

Fara licenta!

In judetul Maramures au fost verificate trei structuri de cazare, cinci structuri turistice de alimentatie publica si doua agentii de turism. Cum romanii s-au obisnuit sa ignore legea, controalele s-au lasat si cu amenzi. Agentia de Turism Frauenbacher-Turist din Baia Mare functiona fara autorizatiile prevazute de lege! “La data si ora controlului, unitatea functiona fara detinerea autorizatiilor legale de functionare si a licentei de turism. Unitatea a fost sanctionata cu amenda contraventionala in suma de 50.000.000 lei si a fost retinuta licenta de turism nr. 1670/2003, in baza careia a functionat agentia de turism Frauenbacher-Turist, situata in Baia Mare, bulevardul Traian, nr 10/1”, scrie in comunicatul ANT. Agentia a fost verificata in urma unor sesizari primite de la turisti. “Este adevarat ca am fost amendati pentru ca nu aveam licenta. Ne-am schimbat sediul si urma sa depunem actele pentru redobandirea licentei. Acum actele sunt depuse. Dar reveniti saptamana viitoare cand va fi in tara si doamna administrator, fiindca acum este plecata in delegatie. Nu as vrea sa apara ceva in presa”, a spus inlocuitoarea administratoarei, care a refuzat sa-si dea numele. Desi legea se refera expres la necesitatea obtinerii unei noi licente in cazul in care se schimba sediul agentiei, cei de la Frauenbacher au preferat sa-ncalce legea si sa functioneze fara o licenta valabila. Nici ulciorul nu merge la fantana de doua ori. “La schimbarea sediului agentiei de turism sau a titularului licentei, agentul economic in cauza este obligat sa solicite eliberarea unei noi licente”, prevede ordinul 910, din 26 noiembrie 2002 privind modificarea Normelor Metodologice pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism.

Nihilistii

In Sighetu Marmatiei, membrii echipei de control din ANT au verificat agentia Muri Tours. “In urma verificarilor efectuate, s-a constatat ca agentia de turism Muri Tours nu are incheiat nici un contract de comercializare a pachetelor de servicii turistice. Societatea a fost amendata cu 50.000.000 lei”, este specificat in comunicatul ANT. Adica, toate erau facute la mica intelegere. Cu toate acestea, reprezentantul agentiei sustine ca… nu a fost amendat! “Vin in controale destul de des, dar noi nu am fost amendati (!). In luna noiembrie nici macar nu au fost in control la noi”, sustine administratorul societatii. Cum declaratia reprezentantului Muri Tours si comunicatul ANT se bat cap in cap, cineva minte. Poate cei de la minister au uitat de la cine au de incasat cele 50 de milioane de lei. Cele doua agentii maramuresene sunt doar doua exemple de agenti economici care prefera sa lucreze in afara prevederilor legale. Deoarece sarbatorile de iarna bat la usa, clientii agentiilor de turism trebuie sa deschida bine ochii daca nu vor surpize neplacute.

Mihaela MIHALEA





* Schimbul de azi
Rivalii “se intoarce”. Turul II

“... capitane Hawkwood, scoate sabia si lupta, ursulet! Dezonoratule, te-as infrange-n turnir, insa acolo ai avea cel mult dreptul sa-mi fi scutier, fraudatorule!” Ma scuzati, cred ca am incurcat replicile. Asta cu “fraudatorule” n-avea cum sa figureze intr-un scenariu incadrat calendaristic in anul 1543 (desi, daca te gandesti bine, si-n Munster-ul ala era vreun carciumar, ceva...). Adevarul e ca nici “ursulet” n-a spus iepurasul, pardon!, printul Steven... Prea multa ceata? S-o risipim. Ipoteticele replici provin din Rivalii, o productie cinematografica pe a carei certificat de nastere e trecut anul 1985. Adica in urma cu aproape douzeci de ani, atunci cand Will Smith era mic, pe Van Damme (karatistul-sfoara) nu-l bateau camionagiii prin carciumi, Pamela Anderson nu cunostea magnetismul siliconului, iar pretendentii la presedintia Romaniei erau: unul capitan pe-un vas comercial, celalalt prof bucalat si pilos la ASE. Asadar, actiunea filmului (despre care orice s-ar crede nu se petrece nici “intr-un sat de pescari”, nici in studioul electoral al TVR) este incadrata calendaristic in evul mediu, pentru statisticieni si cinefili in anul 1534. Cele doua ore ale peliculei de celuloid sunt epuizate cavalereste, in comitatul catolicizat al Munster-ului, unde Lordul Arnolfini isi asteapta viitoarea nora, pe care o antamase de mica pentru printul Steven, fiul sau. Frumoasa Agnes (poti sa gasesti alt calificativ pentru Jennifer Jason Leigh?), care fusese educata la o manastire, insotita de-un alai, se indrepta spre domeniul Arnolfini sa-mplineasca voia firii (motivul, care azi e discutabil, atunci era incadrat intr-o perfecta normalitate). Curiosul print Steven face in asa fel incat sa-si intalnesca “sortita”, ca din intamplare, pe drumul acesteia spre resedinta Arnolfini (probabil avea indoieli asupra gusturilor sau estimarilor tatalui sau despre metamorfoza fostei omide Agnes). Booon, ca-n filme, fata era frumoasa, el se-ndragosteste la prima vedere (desi vederile aveau sa se inventeze mult mai tarziu), alea-alea. Practic totul se indreapta spre o letargica poveste, de iti vine sa crezi ca 1985 e anul in care a dat faliment inspiratia producatorilor americani de a investi in intrigi care sa-i tina pe platitorii de bilete “cu sufletul la gura”. Numai ca scenaristul isi revine din pumni si face in asa fel incat alaiul sa fie atacat de mercenarii capitanului Hawkwood care o rapesc pe (prezumtiva) fecioara Agnes. Practic acum incepe filmul, iar eu inchei rubrica, ha-ha-ha. Printul porneste expeditia de salvare si pedepsire a acelor indivizi stranii (in fapt, niste haiduci, dornici sa razbune o nedreptate). Regizorul (un cetatean care are ceva din fostul negociator al UE pentru Romania - din fericire doar rezonanta numelui: Paul Verhoeven) ii pune pe actori sa... dar mai bine uitati-va la film, ca eu doream doar sa va adresez o intrebare. Daca despre Traian Basescu si Nastase Adrian s-a spus ca sunt rivalii politicii romanesti din inceputul mileniului III, cine-i Steven, cine-i Hawkwood? Ursul sau iepurasul e “ala bun”? Da-da, da’ care-i ala bun?

P.S.: Raspuns onest (nu neaparat si corect): cel care lupta pentru dreptate si adevar. Celalalt lupta doar pentru multumirea sinelui.

Catalin VISCHI





* Cum incalca legea aghiotantii lui Nastase
Romania, un srl al psd

PSD ofera cadouri electorale! Elevii maramureseni au primit de Sfantul Nicolae caiete cu, pardon de expresie!, Adrian Nastase (cu toate ca Legea Invatamantului interzice propaganda electorala in scoli). De asemenea, ministrul Dan Mircea Popescu s-a declarat mandru ca a reusit sa duca la bun sfarsit impartirea pomenile electorale.

Saptamana trecuta, harnici precum niste furnicute, pesedistii din judet au desfasurat o campanie electorala intensa. Insa metodele alese au incalcat orice norme legale sau morale. Dar asta nu este o noutate. Chiar daca nu este jurnalul lui Brigit Jones, jurnalul pesedistilor destoinici incepe cu prima zi a saptamanii. Luni, 6 decembrie, sarbatoarea Sfantului Nicolae, o sarbatoare pe care o seama de pesedisti nu au irosit-o “in familie” (doar campania electorala era in toi). Desi elevii de gimnaziu vor avea drept de vot doar la alegerile viitoare, ei au fost obiectivul cadourilor electorale impartite de catre PSD. O serie de scoli din judet au fost vizitate de persoane care nu s-au legitimat si care au impartit elevilor caiete care aveau pe coperta chipul surazator al lui Adrian Nastase. “Mi-a zis directoare adjuncta ca au fost luni doi baieti la gardul scolii care au impartit caiete elevilor, dar nu le-a dat voie sa intre in scoala. Intr-adevar, caietele erau cu Nastase”, a confirmat Mihai Bolos, directorul Scolii Generale Nr. 11. La Scoala Generala Nr. 3 au ajuns abia dupa orele de curs si s-au prezentat ca fiind de la o firma care doreste sa ofere sponsorizari elevilor, caietele fiind distribuite elevilor care se indreptau spre casa. Chipul lui Nastase a ajuns si pe la portile Scolii Generale Nr. 14, unde elevii au fost cadorisiti cu caietele marca PSD, dar si in alte scoli din judet. Inspectoratul Scolar Maramures nu a luat o pozitie oficiala fata de activitatea pesedistilor, doar nu degeaba exista Liga Profesorilor PSD. Le reamintim salariatilor inutili de la Inspectorat ca propaganda electorala in scoala este interzisa, conform Legii Invatamantului. Dar ce mai conteaza o simpla lege, cand “pot avea intreg Guvernul la picioare”. Acestea fiind zise, fiindca Adrian Nastase nu s-a transformat in Mos Nicolae, pesedistii au mai incalcat o lege.

Vizita ministeriala

Jurnalul pesedistilor destoinici a continuat miercuri cu vizita lui Dan Mircea Popescu, ministrul Muncii, Solidaritatii Sociale si a Familiei. La mijlocul saptamanii trecute, ministrul a poposit in Maramures unde, in cadrul unei intalniri cu presa a explicat cat i-a fost de greu in aceasta campanie electorala sa duca la capat toate atributiile de ministru muncitor. “Sunt in campanie electorala si am venit in judet sa ma intalnesc cu membrii de frunte ai partidului. Am avut o intalnire cu directorii Casei Judetene de Pensii (CJP), ai Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) si ai Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) cu care am discutat despre situatia din judet”, a spus Dan Mircea Popescu. Pe scurt, ministrul a recunoscut ca face campanie electorala “in timpul serviciului” si pe bani publici. Iar Romania a devenit tara PSD. “Normal ca am fost ingrijorat de multitudinea de sarcini care au revenit ministerului in aceasta perioada (campania electorala, n. red.). Daca dadeam gres cu ajutorul social acum, toata lumea spunea ca alegerile au dat gres din cauza organizarii din minister. Peste 1 milion de romani beneficiaza de ajutor social si 400.000 de pensionari beneficiaza de recalcularea pensiilor. Doar pentru aceasta operatiune (recalculare, n. red.) au mai fost angajati in minister 800 de oameni”, a exemplificat ministrul modul in care PSD isi face reclama pe bani publici. In Maramures, cei trei aghiotanti PSD, Gavril Micle, (directorul CJP), Alexandru Bondrea (directorul AJOFM) si Anton Muresan (inspector-sef ITM) si-au facut datoria si au impartit cadouri PSD mascate sub forma de subventii, majorari sau diverse recalculari. Urmeaza cireasa! Ultimele cadouri sunt pe punctul de a fi distribuite. “S-au alocat de la buget bani pentru ajutorul de incalzire. In aceste zile beneficiarii acestui ajutor trebuie sa primeasca bonurile valorice cu care vor plati incalzirea (grabiti-va ca trece campania!). Toti beneficiarii vor primi acest ajutor (aici am ras de ne-am prapadit, exprimarea pare desprinsa din celebrele stenograme, n. red.). Conducatorii institutiilor descentralizate si-au facut datoria in procent de 100 %”, a explicat mandru ministrul Popescu, vorbind probabil de datoria fata de partid, ca despre datoria fata de cetateni... Si a mai trecut o campanie electorala, in care PSD a dansat pe legile Romaniei, languros, ca o prostituata ce se crede inca frumoasa. Iar romanii priveau neputinciosi.

Mihaela MIHALEA







* Ma tot mir
Vreau sa fiu american!

In urma cu doi ani, Romania a starnit indignarea oficialilor de la Bruxelles, fiind prima tara din lume care a semnat tratatul prin care militarii americani erau exceptati de la a intra sub jurisdictia Curtii Penale Internationale. D-aia vreau sa fiu american: sa ma fac puscas marin si sa ma bag in seama pe la o ambasada situata intr-o tara de fraieri, condusa de imbecili. Pe de alta parte, as putea ramane roman fara nici o problema, daca mi-as rezolva una din doua probleme: ori prietenia gratiatorului Iliescu, ori o imunitate de orice fel. Stiu ca nu-i crestineste ce simt, dar parca uneori ma apuca o pofta nebuna sa urc la volan sub influenta merelor verzi si sa trec, fara sa mai astept un verdict care n-o sa vina niciodata in forma in care ar trebui, peste Luca Stefanoiu, un criminal autohton pe care-l doare-n pusca ca a omorat un copil. Ar mai fi o problema: n-am masina. D-aia vreau sa fiu american. Diferentele dintre cei doi dobitoci nu sunt mari, doar ca puscasului marin american ii pute gura a hot-dog si lui Luca Stefanoiu a ceapa verde. In rest, sunt la fel de protejati de un fel de prezervativ diplomatic, ca doua p ersonaje importante ce sunt. E un alt motiv pentru care as prefera sa fiu american, dincolo de faptul ca e mai bine sa ai hip-hop-eri pe strada, decat rapsozi in Parlament, plus o sotie de parlamentar poet, care face cat trei puscasi americani la greutate si la victime/accident. American fiind, te doare-n ambasada, care-i una, da’ e tare; roman de esti, te doare-n institutiile statului, care-s moi. Si nici nu se compara o prapadita de ferma de la Cornu cu un ranch din Texas, dupa cum nici o mineriada a ciomagarilor, rapusa cu cateva lacrimogene, nu poate rivaliza cu o invazie a Irakului, cu sute de F14. As da mere verzi pe-o ciunga si pe-un Pepsi si l-as da si pe Luca Stefanoiu pe puscasul marin, numai sa ma vad american. Dorinta asta a mea vine si din faptul ca americanii sunt mai mediatizati. In timp ce despre cretinul in uniforma americana urla toate ziarele si toate televiziunile, despre cei in toale civile romanesti nu mai zice nimeni nimic, fapt care nu mi se pare corect. Ce, criminalii nostri n-au si ei niste drepturi, nu sunt si ei niste rumpinpulisti la fel de valorosi? D-aia vreau sa fiu american…

Ioan BOTIS








* INTERVIU - Horatiu Malaele – actor, regizor, caricaturist, jurnalist
Fenomenul cu suras burlesc

Horatiu Malaele este un om de teatru complet, “un artist total, deconcertant, mereu imprevizibil intr-un carusel ametitor: lacrima, tristete, suras, burlesc, fantezie, poetica”, dupa cum il caracteriza Catalina Buzoianu. Provocarile scenice ale lui Horatiu Malaele sunt inconfundabile, dand masura valorii unui mare actor al scenei romanesti.

Carte de vizita

S-a nascut in Targu Jiu, in 1952. In 1975 a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale”, clasa Octavian Cotescu. In anul absolvirii a obtinut primul Premiu pentru interpretare, la Iasi. De atunci, a obtinut numeroase premii pentru cel mai bun actor, cel mai bun spectacol, cea mai buna interpretare, cea mai buna regie sau pentru originalitate, premii UNITER, ale Asociatiei Umoristilor Romani, premii speciale ale juriului la festivalurile de teatru desfasurate la Iasi, Piatra Neamt, Bucuresti, Brasov, Buzau sau Galati. A jucat in peste 50 de filme, iar in TV a interpretat peste 150 de roluri. A expus peste 3000 de caricaturi in cadrul a 36 de expozitii nationale si internationale. Este redactor sef al publicatiei “Satirul”.

Actorul Horatiu Malaele este si autorul unui Decalog original. “Fii prietenul dusmanilor tai. Un proverb islamic spune ca numai iubindu-i poti sa-i distrugi”, spune cea de a doua porunca, in timp ce a sasea dicteaza: “Nu refuza ajutorul imbecililor. Pentru a ramane sus, iti trebuie unanimitate.” Dincolo de aparente, Horatiu Malaele e un om de o seriozitate nebanuita la prima vedere.
Reporter: De ce e Horatiu Malaele atat de putin mediatizat?
Horatiu Malaele: Nu cred ca asa stau lucrurile. Sunt supermediatizat si uneori e putin incomod, pentru ca am aparut si la televizor, am publicat si o carte, am dat drumul unui CD, pentru ca am dat drumul la doua expozitii de caricatura, pentru ca am avut cateva premiere, pentru ca am fost chiar prea mult impanat, asa, in viata publica.
Rep.: De ce actor, pentru ca, din cate stiu, initial IATC nu intra in calcul?
H.M.: Initial am vrut sa dau la Arte Plastice si “pe drum” m-am razgandit. M-am razgandit pentru ca am dat de niste productii teatrale de memorie ale teatrului romanesc si nu numai, intr-o perioada fasta, de glorie a Teatrului Bulandra si apoi “m-am rasucit”, am luat-o spre teatru si poate ca bine am facut, pentru ca asa am mai avut timp, din cand in cand, sa si desenez.
Rep.: Nu regretati alegerea facuta?
H.M.: N-am ce sa regret. Si chiar daca as face-o, acuma ar fi prea tarziu sa ma gandesc la altceva.
Rep.: Unde se termina arta si unde incepe kitsch-ul?
H.M.: La limita bunului simt.
Rep.: Care postura e mai dificila, cea de actor sau cea de regizor?
H.M.: Parerea mea e ca sunt doua trasee total diferite. E greu, e cel mai greu sa le faci pe amandoua odata. E greu pentru ca un regizor, intr-adevar, trebuie sa controleze spectacolul pana la a vedea lumina si pe urma, daca traiesti in spectacol e foarte greu sa stai in priza permanent, e chiar obositor.
Rep.: Cum se impaca actorul Malaele cu regizorul Malaele?
H.M.: Se impaca cel mai bine. Actorul Malaele e preferatul regizorului Malaele.

Atentionarea imbecililor

Rep.: Ati refuzat vreodata ajutorul imbecililor?
H.M.: L-am mai refuzat, pentru ca porunca asta e in termeni speculativi. Am mai refuzat pentru ca uneori trebuie sa-i lovesti intr-un fel. Sau, ma rog, sa-i atentionezi ca existi. Altfel le creezi scop, regreti sentimentul muncii si nu e bine. Mai spune o vorba romaneasca: “Sa te fereasca Dumnezeu de prostul harnic!”
Rep.: Sunteti prieten cu dusmanii dumneavoastra?
H.M.: Incerc sa fiu pe cat se poate. Incerc sa fiu un bun crestin si una dintre legile dumnezeiesti sau, ma rog, ale lui Iisus Hristos este sa fii prieten cu toata lumea. Uneori e bine, alteori nu e bine…
Rep.: Catalina Buzoianu afirma ca sunteti un fenomen. Va simtiti un fenomen?
H.M.: Toti suntem niste fenomene, mai mult sau mai putin.
Rep.: Atunci, care ar fi elementele definitorii ale fenomenului Malaele?
H.M.: Nu stiu, probabil ca as spune asa, intr-un cuvant perimat la noi, munca. Ar fi un traseu. De al doilea nu-mi dau seama. Probabil ca nu e la noi, e la Dumnezeu.
Rep.: Ce-i trebuie unui actor pentru a fi complet?
H.M.: Cum spuneam “mai la deal”, mai adineaori: ii trebuie putin har de la Dumnezeu, multa munca si cum spunea Einstein: “Si tine-ti gura!” Asta cred ca e, mai ales printre romani, una dintre conditiile esentiale.
Rep.: Ce v-a placut sa jucati mai mult, piesele lui Luigi Pirandello sau cele ale lui Ion Baiesu?
H.M.: Am fost mai aproape de piesele lui Pirandello.

Un popor latin cu suflet slav

Rep.: Regretati ca nu ati plecat “dincolo”?
H.M.: A fost un moment, prin 1987, cand ne-am gandit – eu si sotia mea – sa incercam sa plecam in Franta. Treceam printr-o perioada mai grea, cand diferitelor teatre li se interzisese sa mai colaboreze cu mine, cand copiii mei erau amenintati… Acum nu mai regret, pentru ca imi aduc aminte ce spunea un rus (si noi suntem un popor latin cu suflet slav) ca, dupa pierderea unui copil, cea mai grea incercare pentru un om este dezradacinarea.
Rep.: Care vi se pare cel mai prost actor de pe scena politica romaneasca?
H.M.: Parerea mea e ca toti sunt prosti. Pentru a fi politician, iti trebuie multa versatilitate si foarte putin bun simt. Noi nu facem parte din categoria asta. Noi suntem niste spectatori mai mult sau mai putin prosti. Rep.: Ati mai fost in Maramures?
H.M.: Da, am mai fost in Baia Mare, dar cu foarte multa vreme in urma. Pe vremea aceea eram tanar actor la Teatrul din Piatra Neamt. Din pacate, amintirile s-au cam estompat.
Rep.: Cum vi se pare Maramuresul dupa scurta vizita de azi?
H.M.: Mi se pare superb. Este absolut superb! Mi-am propus sa revin si voi reveni in Maramures cu cel mai mare drag, poate chiar in vara anului viitor.

Optiuni si argumente

l Tragedia greaca sau Comedia dell Arte?
Comedia dell Arte.
l Alexandru Bocanet sau Costa Gavras?
Ha, ha… Da…
l Femeile frumoase sau femeile inteligente?
Mda.
l Teatru sau film?
Da!
l Placinte sau covrigi?
Covrigi.
l Galbenul imperial chinezesc sau purpura imperiala romana?
Purpura.
l Vin sau cognac?
Vin.

Ioan BOTIS