*POLITICA, ANCHETE, ATITUDINE

Alegeri preliminare PSD cu rezultat comandat

Buda a cedat!

Falsul cantec de lebada al unei licitatii… cu cantec

Consiliul Local Sighetu Marmatiei a bagat orasul in datorii pana in gat!

Cap de afis: procesele penale ale lui Chiuzbaian si Mihalache

Toamna politicienilor

Atentat la siguranta elevilor maramureseni din mediul rural

Face to face (Fata-n fata)

Schimbul de azi

Noi ipoteze in cazul italianului-traficant de bunuri de patrimoniu

Aberanta decizie a guvernului Nastase de a reintroduce mercurialul *Alegeri preliminare PSD cu rezultat comandat
Iar v-ati facut de ras!

Alegerile preliminare din PSD Maramures au fost un fiasco total. Nu o spunem doar noi, o confirma membri marcanti ai filialei. Dupa declaratii oficiale despre corectitudine, transparenta sau ca membrii PSD vor decide cine-i vor reprezenta in Parlament, am asistat la o lupta pentru putere (locuri eligibile si functii) intre eternele grupari si centre de influenta din mult incrancenata filiala social-democrata.

Inainte cu cateva zile de ziua „Z” (a alegerilor reprezentantilor PSD in Parlament), prefectul Ioan Buda spunea ca in sfarsit, social-democratii din nord isi vor alege reprezentantii fara „influente”, ca vor alege dupa cum le dicteaza constiinta. „Cei mai buni vor castiga!”, a fost concluzia nerostita de prefect.
Doar la o zi dupa acea declaratie, Ioan Blajan, presedintele organizatiei Baia Mare, a reluat subiectul, dand asigurari ca totul va fi OK, mai ales ca el este presedintele Biroului Electoral Judetean (BEJ). Ceea ce s-a dovedit a fi pana la urma o… minciunica. De fapt, seful alegerilor a fost subprefectul Viorel Deghid.
Inexplicabil si incredibil, dar intr-un moment atat de important pentru filiala, Deghid (care e si secretarul general al organizatiei judetene!) a preferat sa plece… in concediu! Tocmai el, Deghid, care are o putere de munca deosebita, calit fiind in politica de toate felurile. Mai tarziu s-a aflat ca Deghid a plecat linistit, instructajul a fost facut, sarcinile au fost trasate, iar listele au fost „creionate” cand inca membrii PSD nici nu se gandeau la alegerile din 5 septembrie. Axa Deghid-Cozmanca a functionat perfect. Dovada este simulacrul de alegeri democratice.

Prim-solist

Rolul principal in toata aceasta tarasenie l-a avut Blajan (cel care nu a prins nici un loc pe listele de candidati deoarece Bucurestiul a spus categoric: NU). Dupa “sicanele” din primavara, liderul baimarean mai primise o lovitura si singura lui sansa de a ramane intr-un fel sau altul „in carti” a fost sa „asigure bunul mers al alegerilor”. Multora le-a convenit. Nu este chiar asa de usor sa-ti asumi raspunderea pentru rezultate. Interesant este ca doar cu trei zile inainte de alegeri, Blajan stia ca vor fi nemultumiri, stia si in ce procentaj vor intra actualii parlamentari pe locurile eligibile. E drept, calculul matematic al liderului baimarean, destul de greu de inteles, a fost pana la urma corect. Cu mentiunea ca el a fost la „butoane”, deci era firesc sa “prevada”. Daca tot a invocat calculul matematic, il intrebam pe Blajan: de ce unele organizatii locale au primit mult mai putine buletine de vot decat numarul de membri? Explicatia cum ca vor fi trimise doar numarul de buletine corespondent numarului de membri care au fost raportati de presedintii de organizatii locale, nu tine. Scriptele filialei sunt dovada ca s-a jonglat cu buletinele de vot, cu dorinta membrilor organizatiilor de a-i avea pe lista pe cei pe care ii doresc. A iesit cum au fost indicatiile. Cozmanca (prin Deghid si Blajan) a scos „democratic” doua liste de candidati. Cum au dorit.

Godja de… Baia Mare!

Cea mai mare surpriza (la propriu!) pentru filiala din Baia Mare a fost clasarea fruntasa a actualului deputat Petre Godja din Sighet (la deputati). Cel pe care nici colegii lui nu-l prea cunosc, daramite membrii organizatiei Baia Mare!
Si deputatul a fost mirat de succesul lui pe meleagurile baimarene. „Nu pot sa-mi explic. Cu siguranta, faptul ca sunt de opt ani deputat, m-a ajutat sa obtin 2.900 de voturi la Baia Mare”, ne-a spus, neconvingator, Godja. Deputatul, pe care presa baimareana l-a vazut mai mult in fotografiile de arhiva, nu a amintit nici un cuvant despre influenta sotiei sale, primarul de Sighet, Eugenia Godja. Intelegerile din taberele pesediste au fost respectate. Ce a castigat Godja la Baia Mare, a primit prefectul Buda si alti „alesi” in zonele rurale unde influenta primaritei de Sighet este cunoscuta. Suntem convinsi ca in ziua votului, la sediul organizatiei judetene nu s-au prezentat aproape 3.000 de membri. Multi au calculat, concluzionand ca era imposibila o asa afluenta de membri PSD. Listele puteau fi aranjate, iar de tastat s-a tastat intr-o veselie (destui au vazut - in fond cine sta sa verifice daca cei care au semnat au si fost la vot?).

Perfect, prefect

Pana la urma, lista pentru deputati a iesit asa cum si-au dorit Deghid si Cozmanca. Primul, dupa un scor jenant pe Baia Mare, care reprezinta totusi 30% din organizatia judeteana ca numar de membri, a iesit prefectul Buda cu 11.000 de voturi. Interesant este ca in toata tara, prefectii, presedintii de organizatii judetene (cei agreati evident) au obtinut 11.000 de voturi (plus, minus ceva). Aceasta simetrie dovedeste ca eminenta cenusie a partidului, Octav Cozmanca nu are imaginatie.
La Senat, pe primul loc a iesit Ludovica Parvu (surprinzator pentru multi). A fost o victorie a lui „Vica”, dupa multele mizerii indurate. S-ar putea sa fie doar de palmares. In cazul ei, nu prea s-a putut face nimic. Parvu este unul din putinii lideri ai organizatiei care pastreaza o legatura permanenta cu majoritatea organizatiilor locale, fiind cunoscuta si apreciata in Baia Mare. Putea fi „taiata”, asa cum au fost taiati alti lideri valorosi, dar trebuia si un pic de credibilitate. Nu se stie ce se va intampla la Bucuresti. Gurile rele afirma ca pe primul loc la Senat ar urma sa ajunga Livia Sima, in urma aliantei PSD-PUR. Nu e de neglijat nici posibilul candidat impus de la centru. In acest context, Parvu ar cobori.

Cine ce castiga?

Castigatori pot fi considerati Godja si Petre Moldovan. Nici „Petrica” nu a avut un scor bun, de fapt a fost dezastruos la Baia Mare, dar a recuperat miraculos in zonele controlate cu mana de fier de Deghid. Se vorbeste tot mai mult ca Moldovan va primi un post in diplomatie, iar locul lui pe liste va fi ocupat de un tanar „un pic cam furios”.
Cel mai castigat va fi Deghid. Prefectul va trebui sa renunte la functia administrativa, iar inlocuitorul sau va fi subprefectul. Calculul este simplu: daca la alegeri va castiga PSD, dupa doar doua luni de Prefectura este putin probabil ca sa fie schimbat. In concluzie, Deghid ar ramane la conducerea Prefecturii. Daca alegerile vor fi pierdute, oricum ar fi fost schimbat. Uite asa, „magicienii” filialei maramuresene au reusit sa rezolve problema alegerilor preliminare in Maramures. Si tot asa ne vom alege cu un nou PSD: mai curat, mai PUR, mai tanar si mai competitiv. Pe margine au ramas, ca de obicei, tinerii valorosi ai filialei, liderii care ar fi adus un aer proaspat in organizatie si, cu siguranta, multa credibilitate.
Daca asta va fi imaginea noului PSD (in genul: „pesedisto-socialisto-utecist”) si daca lista ramane deschisa sa mai adaugati ce credeti de cuviinta, noua, muritorilor de rand, nu ne mai ramane decat sa emigram pe o insula si sa ne jucam de-a Robinson Crusoe si Vineri. Dar nu ne sfidati inteligenta! Ar fi pacat.

Nicolae Teremtus





*Buda a cedat!

La sfarsitul saptamanii trecute, “razboiul” prefect-presedintele Consiliului Judetean (CJ) s-a incheiat in mod “amiabil”. Presat de situatia idioata in care se afla administratia judetului, prefectul Ioan Buda a renuntat la actiunea in contencios administrativ prin care ataca doua hotarari ale CJ. In zilele premergatoare hotararii au avut loc negocierile solicitate de consilierii judeteni PSD. Asa cum era de asteptat, si cum le-a fost oferit si inainte, PSD a obtinut presedintia a doua comisii, cea Juridica si cea pentru Protectia Copilului. Interesant este ca Buda si colegii lui de partid au renuntat la modificarea regulamentului (dupa cum solicitasera), ceea ce demonstreaza ca PSD s-a jucat de-a administratia pe interesul maramuresenilor. “Piesa de teatru” din registrul tragi-comic: “hai sa blocam un pic activitatea in judet” s-a intors ca un bumerang impotriva celor care au initiat demersul. Este confirmat ca nu toti consilierii PSD au aprobat actiunea lui Buda, de asemenea cam toti primarii pesedisti au resimtit din plin ce inseamna orgoliu si inconstienta politica. Dar, disciplina de partid s-a dovedit mai puternica. Se pare ca la sfarsitul acestei saptamani va avea loc o sedinta de CJ (cu surprize pentru unii!). Scorul in disputa Marinel Kovacs-Ioan Buda este 2-0. Urmeaza runda a treia.

Nicolae TEREMTUS





*Falsul cantec de lebada al unei licitatii… cu cantec

CASTRU(M) de fonduri europene


Banii investiti de Banca Mondiala in reabilitarea scolilor din satele romanesti a fost o oportunitate de a ”ciupi” din fondurile europene, speculata de directorii programelor. Nicolae Postavaru si-a impus propria strategie in Maramures, lasandu-l printre judetele codase. CASTRUM, firma de casa a lui Postavaru, a incalcat termenii contractului, oferind lucrarea in subantrepriza. Rezultatul? Lucrari de 16 miliarde prost efectuate, care deja necesita alte investitii.

In “serialul” fara happy-end Programul reabilitarii scolilor din mediul rural prin finantare de la Banca Mondiala, “regizorul” Nicolae Postavaru, directorul national al programului, s-a intrecut pe sine. Ca un veritabil dirijor, Postavaru a coordonat banii in contul firmei satmarene CASTRUM (cu sediul in Negresti-Oas), lucrarile de reabilitare fiind adjudecate dupa un scenariu aranjat, asa cum declara chiar Ioan Plaian, inspectorul general de atunci al Inspectoratului Scolar Judetean. Insa regizarea castigarii licitatiei nu a fost singurul aspect ilegal al derularii programului in Maramures.

Restrictii pentru Maramures

Desi ideea unui imprumut la Banca Mondiala pentru reabilitarea scolilor dateaza inca din 1994, cand s-a intocmit o prima lista cu scoli care necesita o restructurare urgenta, programul national a dovedit ca Maramuresul a fost unul dintre cele mai vaduvite judete. Din totalul de 25 de scoli propuse, in final au fost acceptate doar 6. Reducerea a fost facuta taman pe ultima suta de metri, cand situatia trebuia trimisa la finantatorii europeni. Cu alte cuvinte, la acest capitol judetul nostru a fost “umplutura”, primind ce a mai ramas de la altii.
”Initial, am crezut ca nu vom prinde nimic. Am facut demersuri la ministrul Andrei Marga si am ramas cu 9 scoli, iar in final cu 6”, a spus Gheorghe Barle, ex-prefect al judetului, declaratie la care subscrie si Ioan Plaian. Pentru comparatie, in judetul Vaslui a fost aprobat un numar de 146 de scoli ca parte a programului de reabilitare. Diferenta spune tot. In general, media a fost de 20-30 de scoli in fiecare judet: Bacau - peste 15, Suceava - peste 30, Timisoara - peste 35. Pe regiuni, cea mai mare felie a primit-o Moldova, unde 60 – 70% din scoli au beneficiat de acest program. Evident ca lucrurile vin stabilite de la centru, iar directorul programului, Nicolae Postavaru, a avut un cuvant greu de spus.
Tot Postavaru a fost responsabil si de faptul ca pentru Maramures s-au alocat mult mai putini bani pentru lucrari decat in alte judete. De exemplu, la scolile daramate si reconstruite din Vaslui s-au dat 400 dolari/mp, in timp ce in Maramures au venit 250 dolari pentru aceleasi lucrari. Iar pentru executia lucrarilor la scolile renovate in Salaj, Iasi, Vrancea, Bacau, Vaslui s-au dat intre 200 – 250 dolari/mp, in timp ce la noi au venit 100 – 150 dolari. De ce in unele cazuri Ministerul (prin Postavaru) a fost mai generos si in altele mai zgarcit, si unde a ajuns diferenta, judecati singuri.
Tot la capitolul restrictiilor putem aminti ca in Maramures, consiliile locale au suportat o parte din cheltuieli, care au inclus: instalatiile de incalzire, imprejmuiri, alimentarea cu apa (prin put forat), statii microbiologice de epurare (in valoare de 10.000 euro). In alte judete (in special cele din Moldova), aceste dotari au fost suportate in totalitate de program. La acea vreme, Postavaru sustinea ca Ardealul are destui bani(!). In concluzie, din cele 297 de unitati de invatamant din judet, doar pentru 6 s-au alocat fonduri (si acelea injumatatite), dupa interventii pe la Guvern.

Protectie pentru CASTRUM

Dupa adjudecarea licitatiei, CASTRUM (director Gheorghe Mois) s-a apucat de treaba. Din nefericire, jumatate din lucrari s-au executat cu “perversiuni”, in acelasi stil in care a fost castigata si licitatia, nerespectandu-se termenii initiali.
In primul rand, toate lucrarile au fost subcontractate firmelor de constructii din judet, desi acest lucru nu fusese stipulat in contractul de baza si nu reiesea nici din documentele depuse pentru licitatie. Deci, ilegal. Apoi, la trei dintre scoli (Ieud, Gardani, Valeni), lucrarile s-au incheiat dupa termenul stabilit, dar nu s-a aplicat nici o penalizare. Iar ilegal.
In mod si mai curios, in unele cazuri (Gardani), receptia lucrarilor a avut loc cu aproape un an inainte de finalizarea acestora. A treia oara ilegal. ”Cei de la Inspectorat au spus ca de la Minister li s-a cerut receptia lucrarii, ca o justificare in fata Bancii Mondiale. Atunci CASTRUM si-a luat angajamentul scris ca va finaliza lucrarea”, a declarat Ioan Sava, directorul scolii din Gardani. Halal exemplu ofera institutia model a invatamantului nostru! E ca si cum in timpul tezei, profesorul ar trece notele in catalog, urmand ca elevii sa isi ia angajamentul scris ca vor termina teza inainte de a iesi in pauza.
Tot despre subcontractari, amintim ca in Gardani au lucrat 5 echipe, la Ieud 3 (lucrarea nu are continuitate si prezinta defectiuni majore), iar la Sieu s-a inceput cu o echipa a Primariei (!) si s-a continuat cu o alta din comuna. Asa se explica faptul ca la scolile ”de peste Deal”, lucrarile sunt subrede, prezentand numeroase defecte de executie. La Sieu, in salile de clasa vopseaua de pe socluri se exfoliaza, scarile de acces si evacuare sunt crapate, mozaicul e fisurat, tencuielile sunt intesate de numeroase crapaturi, treptele sunt inclinate inspre interior (apa persistand dupa ploaie). Tot la Sieu, centrala termica nu este omologata, nu are carte tehnica si nu poate fi autorizata de ISCIR. Asta inseamna ca va trebui schimbata, iar pretul nu este la indemana autoritatilor locale (350 milioane lei). La Ieud, sarpanta a cazut dupa primele ninsori, usile au fost facute din lemn verde, care a crapat (!), instalatia sanitara nu a fost finalizata, iar instalatia de incalzire are pierderi cauzate de lipsa izolarii complete a conductelor.

Comisionaru’ SRL

Ca un “atent” antreprenor general, CASTRUM a pretins subcontractantilor 20% din valoarea lucrarii (10 % cota de subantrepriza si 10 % garantie de executie). Cine suporta proasta calitate a lucrarilor, nu intereseaza pe nimeni. A trecut mai mult de un an de la expirarea garantiei, subiectul este incheiat, ne culcam pe o ureche. Totusi, Gheorghe Barle recunoaste ca ”afacerea” CASTRUM i-a parut suspecta inca de atunci. ”Evident ca nu doream o firma din afara judetului sa castige licitatia, mai ales ca veneau cu o oferta cu aproape 5 miliarde mai costisitoare. In momentul licitatiei nu eram in localitate, iar cand am auzit cine a castigat, l-am sunat pe ministrul Marga. Era in strainatate. Ce sa se mai faca? A avut de pierdut judetul”, a declarat Barle. Regretele sunt, evident, tardive, dar sa nu uitam ca avem in fata o alta etapa din programul de reabilitare a scolilor, in care sunt cuprinse 25 din Maramures. Vom avea si de aceasta data un CASTRUM la mijloc?

Ciprian Dragos





*Consiliul Local Sighetu Marmatiei a bagat orasul in datorii pana in gat!

Tratatul de vasalitate cu ADIL

In 6 septembrie, in cadrul unei sedinte extraordinare a Consiliului Local Sighetu Marmatiei, (CL) a fost parafat ”tratatul de vasalitate” fata de ADIL Maramures. Prin aceasta decizie, CL se obliga sa faca sluj vreme de trei ani pentru asociatie. Reabilitarea a 24 de kilometri de retea de apa potabila va costa orasul ”modesta” suma de 3,3 milioane de euro. Rezultatul? Pretul apei va “exploda”.

Asociatia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Locale (ADIL) rasufla usurata. CL Sighet a semnat tratatul de vasalitate. Pentru a intelege mai bine “strategia” prin care apa va deveni in Sighet la fel de pretioasa ca in Sahara, sa lamurim cum sta treaba cu “relatia nefireasca” dintre SAMTID si ADIL Maramures.

Relatia nefireasca

SAMTID este un program de finantare europeana, un fel de frate cu PHARE, SAPARD, ISPA sau TACIS. Programul SAMTID este unul pilot, aflat la inceput de drum, si care, din cauza stufoasei birocratii vesteuropene, inca scartaie. Prin acest program se finanteaza proiecte de reabilitare a retelelor de apa din orasele mici ale Romaniei. ADIL reprezinta un fel de tampon intre SAMTID si operatorii de apa, intermediarul, interfata care preia si imparte atributiunile, papirele, banii.
ADIL Maramures s-a infiintat in noiembrie 2001, director executiv fiind numita Daniela Crisan, la acea vreme inspector in cadrul CJ. Din ADIL fac parte toate orasele Maramuresului (cu exceptia municipiului Baia Mare, care opereaza reabilitarea retelelor de apa prin mult mai eficientul program ISPA, si a Cavnicului, care a iesit din combinatie, gasind alte solutii mai viabile).
La categoria “Surse de venituri” a ADIL Maramures apar o multitudine de posibilitati: cotizatii, donatii, sponsorizari, furnizare de servicii, foloase. Pentru statisticieni si pentru cei interesati de dirijarea finantelor publice, trebuie mentionat ca la momentul actual ADIL are 26 de membri si 23 de salariati (care lucreaza 4 ore pe zi, epuizant!), dar se spune ca deciziile le iau doar patru persoane. Acestia urmeaza a imparti 7,3 milioane euro. A pomenit cineva de proverbul: “cine-mparte, parte-si face”? E o rautate, zau!
Dar ADIL Maramures are o relatie primejdios de apropiata cu Alexandru Cosma, fostul presedinte al Consiliului Judetean (CJ). Acelasi Alexandru Cosma care este si proprietarul, pardon, fostul proprietar (dupa legea nemiloasa cu incompatibilitatile, Cosma a trebuit s-o avanseze in postura de sef pe propria fiica pe timpul mandatului de presedinte al CJ), al unor celebre firme care au fost subiectul anchetelor noastre: CIMP si Nagelin. Printr-o “placuta” coincidenta Cosma este si… presedintele ADIL Maramures!

Stratagema pentru Sighet

In 7 iulie 2003, primarul Sighetului impreuna cu primarii altor sase orase si CJ (era culmea sa se opuna Cosma sa semneze cu el!) semneaza parteneriatul cu ADIL. Cu exceptia Sighetului, restul participantilor la proiect au jucat asa cum a cantat ADIL. Insa CL Sighet a votat sase hotarari, unele neviabile din punctul de vedere al ADIL, dar bune pentru municipiu (de exemplu, una dintre hotararile CL Sighet conditiona acceptarea proiectului doar daca operatorul unic de apa pe judet va fi SC Acaterm SA, furnizorul sighetean de apa-canal). Din aceasta cauza, Sighetul s-a trezit izolat si blamat.
Timpul a trecut, structura CL s-a schimbat, proiectul a avansat sontac-sontac. Pe 30 august, consilierii sigheteni au fost chemati de urgenta la vot. Motivul? Li s-a spus ca daca nu se hotara pana in 2 septembrie ca operator unic avea sa fie Vital SA Baia Mare se pierdea intreg proiectul! Aceasta a fost stratagema prin care au fost dusi de nas sighetenii. Consilierii locali s-au adunat, dar n-au votat decat in 6 septembrie (fara ca banii sa se piarda defel, totul fusese doar vrajeala).
Hotararile votate de consilierii sigheteni au cuprins puncte controversate: s-a imputernicit SC Vital ca si concesionar pe perioada derularii proiectului, s-a acceptat ”ajustarea tarifelor in termeni reali, astfel incat operatorul sa poata functiona pe baze economice reale, pentru a acoperi serviciul imprumutului.” De asemenea, CL s-a angajat sa suporte toate costurile neeligibile ale celor ce depasesc valoarea proiectului. Urmarea? Contributia financiara a Sighetului urmeaza a fi cuprinsa in bugetul orasului pe anii 2005-2007.

Mulgand miliarde

Sighetu Marmatiei a platit pana acum 1,3 miliarde de lei pentru studiul de fezabilitate. Urmeaza sa achite alte 17 miliarde de lei (434.000 euro), cheltuieli neeligibile. Apoi, un imprumut luat de municipalitate in valoare de circa 1,3 milioane euro. Plus majorarea pretului apei.
Deocamdata verbal, s-a vehiculat marirea costului de livrare a metrului cub de apa, de la 2.800 de lei (in plus fata de tariful actual de 5.600 lei), la 10.000 de lei.
In fine, in prima faza, afacerea cu reabilitarea tevilor (vechi unele de 40 de ani) va costa municipalitatea minimum 40,1 miliarde lei (in fapt, se estimeaza o suma totala de 3,3 milioane euro)! Numai dobanzile pe primii doi ani vor fi de 11 miliarde lei! Foarte mult.
E adevarat, o parte a tevilor sunt din azbociment cancerigen si trebuie inlocuite, dar daca s-ar reabilita din surse proprii, costurile minime ar fi de 50 de miliarde lei. Si, pana la urma, municipiul ar putea accesa un alt program extern de finantare, pe cont propriu, fara nici o ghiulea ADIL legata de picioare.
ADIL, cu cei patru angajati constituiti intr-o unitate de monitorizare, va fi platit, din banii publici judeteni si europeni, cu suma de 147.000 de euro, pe perioada celor trei ani de derulare a proiectului. Va reamintim ca ADIL Maramures este furnizorul urmatoarelor servicii: consultanta, consiliere, instruire. Pentru aceste servicii, fiecare angajat va fi platit cu aproape 1.000 de euro lunar!
Este cert ca Sighetul are nevoie de reabilitarea retelelor, dar mai ales a pompelor, care cheltuie aproape un miliard lunar pentru curentul electric. De asemenea, exista si pierderi pe retea (Grigore Stet, directorul Acaterm, a estimat pierderile la circa 12-15 % - desi in acte urca la peste 40 % din cauza “piratilor” care nu platesc apa consumata si din cauza randamentului scazut al pompelor), dar o solutie mult mai ieftina ar fi ca totul sa se faca pe cont propriu, sau cu finantari externe luate in numele municipiului, si nu ale unei asociatii. Din cei 140 de kilometri de strazi, abia 47 au retele de apa. Dar despre asta nimeni nu scoate un sunet.
ADIL Maramures pare o capusa buna de supt banii a sase orase maramuresene. Jumatate din costul proiectului (de peste 7 milioane de euro) va fi suportata de Sighet. Pana la urma, afacerea miroase a fraiereala.

Pretul suspect al tevii ADIL

Referitor la votul care cocoseaza financiar orasul, consilierii sigheteni au avut opinii pro sau contra. Astfel, Tiberiu Valeanu (PSD), a fost ferm pe pozitia ADIL: ”Daca ne retragem acum din proiect, impovaram celelalte orase” (de parca Sighetul ar fi CJ!, n.red.). Ioan Bledea (PNL): ”Unde e urgenta? Nu avem apa, canal, caldura, in mare parte din oras, nu avem asfalt, dar avem nevoie de reabilitarea a 24 de kilometri de tub? La ADIL pretul unui metru de teava cu diametrul de 16 centimetri face 1 milion de lei, cat timp in magazine costa 80.000 de lei!”

Teofil Ivanciuc





*Cap de afis: procesele penale ale lui Chiuzbaian si Mihalache

Abonament la Tribunal, cu “file” CEC!

Luna septembrie poate fi denumita cu usurinta ”luna proceselor marca CEC”. Trebuie sa ne cerem scuze de la cititori. Am gresit cand am afirmat ca CEC Maramures are pe rol 12 procese cauzate de fostul director, Amelia Chiuzbaian. Numarul acestora este de 17, si probabil vor mai fi inca doua (in Viseu). Si Mihalache…

Un cititor mi-a trimis un mesaj prin posta electronica cu o intrebare retorica, dar pertinenta: „Cand mai au timp sa lucreze cei din CEC avand in vedere puzderia de procese, controale?”. Evident, ii vom raspunde. Nu stim. Putem doar presupune ca managementul dezastruos al Ameliei Chiuzbaian a dus Sucursala CEC Maramures intr-o situatie grava, impardonabila pentru institutia financiara cea mai cunoscuta de romani.
Ce credibilitate mai poti avea in CEC, cand ditamai directorul este cercetat in mai multe dosare penale, cand cazul Mihalache (fost economist al Sucursalei) a adus in sala de judecata zeci de baimareni pagubiti cu peste 12 miliarde de lei?
Sirul proceselor lui Chiuzbaian a inceput cu cel in care fostul director solicita plata unor foi de boala cu o provenienta dubioasa.
A urmat procesul in care fostul director contesta ordinul Centralei CEC prin care a fost data afara din motive disciplinare. Tot saptamana trecuta, a mai fost o prima infatisare in procesul „fosta”, contra directorului interimar al Sucursalei. Cica, Chiuzbaian a fost calomniata (chestia asta chiar ne-a amuzat!). Interesant e faptul ca la aceste procese, fostul director a cerut amanare pe motiv ca… trebuie sa-si angajeze avocat!

Mina de aur

In cursul acestei saptamani vor mai fi infatisari la alte 7-8 procese cu si despre Chiuzbaian, aflata in postura de „acuzator” ori implicata in situatii grave prin functia pe care a avut-o. Cei mai fericiti sunt avocatii. Au de lucru. Mira ca fostul director al Sucursalei nu are inca avocat, nu cu mult timp in urma se lauda ca are. Nu unul, ci doi. Si “nu pe oricine”. Daca tot vorbim de avocati, ar fi interesant de stiut de unde poate sustine Chiuzbaian, financiar, atatea procese. Este clar ca dupa scandalul de la CEC, tarifele avocatilor, oricare ar fi ei, vor fi pe masura. Carcotasii, aia rautaciosi!, spun ca „sunt bani de la Mihalache”. Noi nu comentam. Poate are femeia economii, “ca tot omu’”, insa Politia ar putea, in limita legalitatii, sa verifice de unde sau de la cine are bani pentru procese. Prea este o frenezie a proceselor, asa, de-a moaca.
GAZETA sustine aceeasi ipoteza: Mihalache a instrumentat escrocarea maramuresenilor pagubiti cu binecuvantarea mai multor sefi ori oameni cu greutate. Pe de alta parte, este greu de crezut ca cei peste 12 miliarde de lei (minimum) au fost „tocati” de o economista ce locuia intr-un banal apartament.

Imblanzirea scorpiei

La inceputul acestei saptamani va fi o noua infatisare in procesul lui Mihalache cu pagubitii baimareni, dar si vreo trei procese in care capul de afis e detinut de Chiuzbaian. Va fi o noua mostra de umor negru (cele doua doamne s-ar putea intalni prin holul Palatului de Justitie, o parte din procese fiind in aceeasi zi!).
Titlul unui film de succes, pare a avea o urmare in povestea proceselor CEC Maramures. Cu ceva timp in urma, cand Constantin Teculescu mai era presedinte al Centralei CEC, fostul director Chiuzbaian afirma in cercul ei (restrans) de apropiati ca, Parchetul Maramures o va scoate „basma curata”. Adica, dosarele penale in care este cercetata vor purta apostila minune . Chiuzbaian nu numai ca afirma, dar si ameninta ca se va intoarce la conducerea Sucursalei! Pana la un punct, mai ca a avut dreptate. Insa in ultimele doua saptamani, fostul director nu a mai avut aceeasi vehementa, parca s-a imblanzit.
Reamintim ca in urma cercetarilor IJP, ale controalelor Centralei CEC si BNR s-a ajuns la aceeasi concluzie: abuz in serviciu, acte de coruptie, credite penale, insusirea de foloase necuvenite… Suficient pentru a demara cercetarea penala. Politistii maramureseni au venit cu concluzii si date noi, iar Parchetul nu a dat doritul NUP (cum doreau unii, prin targ), ci au facut o declinare de competenta si dosarul Chiuzbaian a fost trimis la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj cu recomandarea de a ajunge la PNA.
Noi suntem rabdatori si mai asteptam. Apoi, vom incepe sa publicam dovezi clare care ar trebui sa duca la inceperea urmaririi penale.

Nicolae Teremtus





*Toamna politicienilor

Mai sunt doua luni pana la alegerile generale si filialele de partid maramuresene se pregatesc de zor pentru eveniment. Liderii politici, pregatind listele pentru „parlamentare”, sunt ca gospodinele ce pun pe iarna muraturi, zacusca ori gemuri. E drept, in ultimii ani acest obicei gospodaresc a inceput sa dispara. Fie din lipsa de bani, de saracie, fie din obisnuinta. La politicieni nu se pune problema banilor. Ei nu sunt cumparati, ca la piata, ei trebuie sa dea pentru un loc pe vreo lista sau pentru o functie. Asa se face la noi politica, dar trebuie sa recunoastem ca nici prin alte zari nu e altfel.
PSD a terminat cu alegerile preliminare si a „emanat” listele cu posibilii candidati pentru Parlament. Bune sau rele, vom vedea in noiembrie. De punctat este ca pesedistii maramureseni nu s-au dezmintit nici de data aceasta. Selectia s-a facut „democratic” si cu zurgalaii din dotare.
Mai pragmatici, liberalii si democratii au finalizat listele Aliantei de vreo cateva saptamani. Pentru opozitia din judet este un avantaj fata de PSD. Candidatii liberalo-democrati au inceput sa fie scosi in fata, mediatizati, pentru ca electoratul sa-i cunoasca mai bine. Saptamana trecuta, Alianta si-a desemnat si directorii de campanie electorala pentru prezidentiale si pentru „parlamentare”. De la liberali, Cristian Anghel va coordona campania maramureseana pentru Stolojan. O miscare politica inteligenta. Primarul baimarean, „locomotiva” liberala, are capacitatea de „a trage” un scor bun pentru Stolo si, implicit, pentru Alianta.
A fost anul politic al lui Anghel. Toate i-au iesit asa cum si-a dorit si este de presupus ca va dori sa incheie anul in aceeasi nota.
Peremistii inca mai studiaza problema. Oficial, inca nu au listele, neoficial sunt vehiculate mai multe nume de politicieni ori nepoliticieni. La PRM, situatia e putin mai complicata decat la celelalte partide, stiut fiind ca cei din Bucuresti, de fapt, fac listele. Celelalte partide, excluzand UDMR, se vor bate intr-un razboi cam mare pentru palaria care o poarta.
Mai ramane Nicolae Bud, ce va candida pentru Parlament ca independent. De data aceasta, fostul parlamentar va avea o campanie exemplara. Curajul lui Bud, puterea lui Anghel, listele PSD, cu comentariile de rigoare, surprizele PRM, ne indreptatesc sa asteptam cu nerabdare alegerile.
Vom avea ce scrie!

Nicolae Teremtus





*Atentat la siguranta elevilor maramureseni din mediul rural

Inspectoratul inconstientilor

Scoala din Danesti, pericol de prabusire! l Alte scoli asteapta renovari vitale l Primarii: ”am alocat fonduri peste limita” l Efecte: 65 % dintre scoli risca sa inceapa anul scolar fara autorizatie sanitara l Specialistii: ”siguranta copiilor e periclitata!”

In saptamana in care trebuie sa inceapa anul scolar, multe dintre scolile din mediul rural sunt focare de infectie. In pofida declaratiilor sforaitoare a responsabililor din Inspectoratul Scolar Judetean, in mileniul III, in Maramures mai sunt scoli fara apa curenta sau cu grupuri sanitare a caror singura dotare sunt… patru scanduri! Primariile aloca sume ridicole, directorii ridica din umeri, iar Inspectoratul vede situatia infloritoare (!).

Dupa aproape trei luni, timp in care ar fi trebui sa se realizeze renovari, scolile isi asteapta elevii in aceeasi catastrofala situatie in care s-au gasit si la incheierea anului scolar precedent. “Pentru a putea incepe anul scolar, unitatile de invatamant trebuie sa aiba autorizatie sanitara de functionare. Din punctul nostru de vedere, situatia e catastrofala. Din cele 303 scoli din judet, 65% nu au primit autorizatie sanitara pentru noul an. Cauzele sunt: cladiri vechi, degradate, probe de apa necorespunzatoare, latrine neigienizate, nevidanjate, cu mobilier vechi. Lipsa igienei poate duce la epidemii in colectivitate (boala diareica acuta, hepatita – boli ale mizeriei), parazitoze (scabie, raie), pediculoza (cauzata de paduchi). O conditie esentiala pentru autorizarea scolii o reprezinta reteaua curenta de apa. In multe locuri, aceasta lipseste”, Calin Man, purtatorul de cuvant al Directiei de Sanatate Publica Maramures (DSP).
Scolile din comunele Sisesti si Copalnic Manastur nu sunt autorizate de DSP de cativa ani. Cu toate acestea, scolile functioneaza “fara probleme”. “Nu am primit aviz din partea DSP-ului, din cauza apei, care nu a fost gasita corespunzatoare. Situatia este la fel si in celelalte scoli din comuna”, a confirmat Gheorghe Fat, directorul Scolii Generale din Danesti. Numai ca apa curenta lipseste din majoritatea scolilor din mediul rural, singura sursa fiind… fantanile vecinilor.

Sta sa cada

Cea mai grava situatie din judet se intalneste la Danesti, unde scoala sta sa se prabuseasca. ”Daca vine zapada pe acoperis, e gata. Cade un element, cad toate, ca la domino. Nu mai prezinta siguranta in exploatare. Apoi trebuie refacuta instalatia electrica, zugravit. Consiliul Judetean trebuie sa aloce bani din fondul de rezerva pentru a se rezolva situatia acestei scoli”, a spus inginer Sandu Baban, seful departamentului Investitii din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Maramures.
Inca din 2002, scoala a fost expertizata de inginerul Dorin Tarog care a concluzionat ca reprezinta un pericol pentru siguranta copiilor. “Elementul de rezistenta privind siguranta este planseul, care e din lemn, aflat intr-un grad avansat de putrezire. Acoperisul prezinta pericolul prabusirii iminente, adica se poate intampla oricand. Accesul elevilor trebuie interzis de azi! Planseul de acoperis trebuie refacut integral”, a confirmat si dr. ing. Victor Pantel, expert tehnic in constructii.
Cu toate semnalele date de specialisti, siguranta copiilor e periclitata in continuare cu o stranie inconstienta, directorul scolii asteptand o solutie miraculoasa. ”Pentru scoala s-au alocat 14,5 milioane de lei. Asteptam rezolvarea problemei acoperisului. Daca nu ai umbrela si stai in ploaie, ce faci? Raspunsul Consiliului Local este: De 50 de ani, aici nu s-a investit nimic. Numai din banii adunati de noi, din gospodarire proprie. Singura solutie ar fi refacerea pe etape: sa tinem cursurile in doua sali si apoi sa ne mutam in celelalte”, a spus directorul scolii, dand o solutie care contravine deciziei expertului tehnic.

Operatiunea “Varuirea”

Multe scoli nu au beneficiat de reparatii capitale de zeci de ani. ”Dupa aproape 60 de ani, abia in 2003 am primit ceva bani pentru renovare, dar scoala e din chirpici, iar tencuiala interioara e din pamant si var. Anul acesta am primit 1 milion de lei pentru reparatii! Ce sa faci cu milionul ala? Cu sprijinul parintilor am refacut o sala ruinata”, a declarat Valeria Fat, directorul Scolii din Bontaieni.
Cu doua galeti de var, primariile se spala pe maini. “Asteptam o sursa de finantare, probabil Consiliul Judetean. Bani de la bugetul local, nici vorba! Pentru scoala din Danesti se vorbeste de 6 miliarde de lei. Pai nu am atatia bani la buget pe tot anul!”, a declarat Gheorghe Bud, primarul din Sisesti.
La Scoala Generala din Tautii de Sus sunt geamuri sparte, iar in grupurile sanitare sunt urme de var proaspat aruncat peste mizeria lasata mostenire din anul scolar trecut, desi Aurelia Chiuzbaian, directoarea scolii din Tautii de Sus sustine: “am reparat garduri si am realizat igienizarile grupurilor sanitare.” De aceleasi igienizari vorbeste si primarul, desi rezultatele nu se vad. ”Am facut igienizari de peste 300 milioane in acest an. Toaletele? Alea asa au fost de cand scolile, trebuie sa intre in modernizare, evident. Probabil prin acest program nou”, s-a justificat Valer Barboloviciu, primar in Baia Sprie.
Situatia este identica si in Hideaga si Mogosesti, unde toaletele au iz medieval impregnat intr-o atmosfera pestilentiala, iar apa se aduce “din vecini”. “Am facut vidanjari si igienizari la toate scolile. S-a zugravit, s-a vopsit mobilierul. O sa ne ocupam si de toalete. Facem ce putem, ca nu avem banuti”, a spus Augustin Panici, primarul din Satulung, uitand probabil de scoala din Hideaga. Aici, singura situatie in care s-ar putea sugera un varuit este acoperirea urmelor lasate de apa infiltrata in tavan.
Conducerea ISJ a inaintat Consiliului Judetean o adresa in care prezinta situatia grava in care se afla trei dintre scolile din judet, solicitand sume consistente pentru refacerea acestora. Raportul precizeaza ca la Iadara, scoala este afectata structural (sarpanta din lemn, peretii si fundatiile prezentand fisuri), salile au igrasie, iar instalatia electrica nu mai prezinta garantie. La Danesti, expertul tehnic a interzis accesul elevilor si al cadrelor didactice in scoala, iar la Oncesti, structura de rezistenta este compromisa (la nivelul acoperisului, peretilor, fundatiilor), nemaiprezentand siguranta. Pentru repararea cladirilor, ISJ a solicitat, in total, 8,1 miliarde lei, dar pana cand isi va asuma cineva si un dram de raspundere vor mai trece cativa ani.

Treziti-va!

“Colaborarea cu unitatile administrativ-teritoriale este buna. Intreaga raspundere cade in sarcina lor. Totul e conditionat de bani. Lucrurile se complica rau de tot in cazul Danesti. Nu dispunem de masina pentru a-i transporta pe copii la scoala din Sisesti. Problema apei si a grupurilor sanitare nu se va rezolva decat prin programul de reabilitare a scolilor, cu finantare prin Banca Mondiala, in care sunt cuprinse in prima etapa 15 scoli, iar in a doua 52”, a spus Pavel Filip, purtatorul de cuvant al ISJ Maramures. Asa cum ne-au obisnuit, cei de la Inspectorat sunt in continuare virusati cu “optimism neargumentat”. Cine le face o “injectie”?

Ciprian Dragos,
Mihaela Mihalea





* “Bratele-mi nervoase, arma de tarie / Construim haotic, intr-o veselie!”

Face to face (Fata-n fata)

In virtutea unui ramasag intre primul ministru si presedintele Comitetului Olimpic Roman (miza era… “insignifianta”: un Mercedes), a debutat “programul Mesterul Manole”. Ce-au visat noaptea Nastase si Tiriac, a inceput sa fie pus in practica ziua. Asa s-a dat startul construirii a 400 de sali de sport (“finalizate” pana acum 323, dintre care 9, in Maramures). Dar, care este realitatea?

Asadar, in Maramures au fost “finalizate” 9 sali de sport. De ce necesita ghilimele ironice verbul, veti afla, insa este momentul sa mentionam ca 2 dintre aceste sali (e drept, polivalente!) au fost facute in cadrul altui program, dar in scriptele Guvernului au fost puse in aceeasi oala cu restul (pentru ca seful executivului sa se-nfurie la posibilitatea pierderii pariului?).

Pe banda rulanta

Anul trecut, in Sighetu Marmatiei, in prezenta festiva si obligatorie a premierului-parior Adrian Nastase a fost inaugurata o Sala Polivalenta de dimensiuni olimpice. Investitia a fost de 20 de miliarde de lei (17 miliarde furnizate de Compania Nationala de Investitii, si 3 de catre Consiliul Local).
E drept ca Sala Polivalenta este amplasata cum nu se poate mai nefericit, in mijlocul unui cartier de blocuri, si ca tribunele sunt mici si dotate cu bancute ”model 1907”, dar acum n-om fi atat de carcotasi incat sa nu observam ce pasa magica a dat premierul, desi il cam incomoda costumul.
In fine, dupa acest “memorabil eveniment”, in 31 august 2004, pe calendarul realizarilor s-a mai bifat (cu chimic rosu ’muiat in coltu’ gurii) inca doua noi sali de sport sighetene. Beneficiari: Colegiul National ”Dragos Voda” si Liceul maghiar ”Loevey Klara”. Acestea au costat impreuna alte 19,5 miliarde de lei (18 cheltuiti de CNI, si 1,5 de administratia locala).
Dar, tot raul spre bine: cu ajutorul usturator al sumei de 40 de miliarde de lei, Sighetul se captusise cu trei noi sali de sport (frumoase, nimic de zis, executantul lucrarilor prestand o munca de calitate). Atunci “care-i problema” (citat din presedintele Iliescu)? Problema e ca proiectele sufera de… lipsa de orientare in spatiu (debusolate mai sunt proiectele astea!).

Sali, dialogand

Salile celor doua licee sighetene sunt amplasate la… 10 (zece!) metri una de alta, intr-o simetrie amuzanta, daca nu s-ar fi risipit atata banet din bugetul public. Observatorii modului de implementare a proiectului-pariu s-au amuzat copios vazand cat de mult a contat sensibilitatea nationala a scolerilor sigheteni. Practic, cele doua sali au fost construite deodata. Se ridica un perete de doi metri la sala maghiara, se stopa apoi lucrul si se trecea la inaltarea unui zid la fel de inalt si la sala vecina. Chiar si receptia obiectivelor s-a facut simultan.
Proiectul salilor scolare, identic in toata tara, nu prevede tribune pentru spectatori, desi se puteau face mai putine, dar fara acest inconvenient. Ah, uitasem de pariu, scuze! Apoi, cele doua sali din Sighet sunt inghesuite in spatele bisericii catolice, accesul fiind dificil. In sfarsit, un alt defect este incalzirea, care se realizeaza cu ajutorul unor centrale termice pe motorina. Cea mai scumpa varianta posibila. Sau nu, cu kerosen sau uraniu imbogatit era inca mai usturator… Pana cand va veni gazul metan (cand oare, Doamne?), liceele vor cheltui bani grei pe combustibil.
Peste toate aceste “scapari” ale proiectului, ar mai fi o ghidusa decizie, care a dus la urmatorul rezultat: Colegiul National “Dragos Voda” mai avea inca o sala de sport, ceea ce inseamna ca acum sunt trei sali inghesuite pe o suprafata de 2.000 de metri patrati! Probabil nu prea are importanta ca Grupul Scolar Forestier din Sighet nu are nici o sala de sport, iar scolile generale nr. 2 si 9 au sali improprii, amenajate in clase dezafectate. Cat despre comune, mai bine sa nu mai vorbim. In intreg Maramuresul istoric exista o singura sala de sport in mediul rural, cea din Rozavlea (nici macar orasul Viseul de Sus n-are vreuna!).
Revenind la salile sighetene, desi s-a investit atata amar de bani in dotari, orasul nu are nici macar o echipa sportiva la nivelul diviziei C. Nici fotbal, nici baschet, volei sau handbal, nimic. Bugetul local ofera sportului abia 300 de milioane de lei anual, un fleac. Bun, avem trei sali. Acum trebuie sa gasim un raspuns la intrebarea: ce facem cu ele?
O propunere ar fi sa inscriem candidatura Sighetului la Comitetul International Olimpic, incercand sa convingem ca avand atata infrastructura am putea organiza Olimpiada de vara din… 2020. Dar, vor mai exista salile atunci?

Teofil Ivanciuc





* Schimbul de azi

Adrian Nastase, fotograful nuntilor din Chicago

... si-a pregatit indelung fixativul, ca si cand urma sa-nceapa o importanta conferinta de presa. Una preelectorala. Numai ca nu incepea nici o conferinta. De fapt, nu incepea nimic. Se pregatea doar sa-si desavarseasca opera. Revelatorul? Aha, era pregatit! In acele momente tensionate, Adrian Nastase era aidoma unui fotograf de nunti. Bine, a unuia profesionist. De ce parea Adrian Nastase un fotograf de nunti? Pentru ca asta era: un fotograf de nunti.
Inainte de a aprofunda aceasta tema... Va tin in tensiune? Imi cer scuze, dar de aceasta data tensiunea este ingredientul necesar unei viitoare bune ”digerari” a povestii. Ca atunci cand candidatul asteapta afisarea rezultatului, privind impasibil ecranul pe care se va anunta dintr-un moment in altul victoria sau, vai!, infrangerea sa intr-o disputa in care locul II nu conteaza. Incercati sa va imaginati? Are pe chip ”morga politica” de rigoare, afiseaza o siguranta molipsitoare, dar in suflet zac movile de indoieli si o tensiune cauzatoare de ulcer. Asadar, inainte de a aprofunda povestea nestiuta a lui Adrian Nastase, acest fotograf de nunti, se cuvine o mentiune care se vrea lamuritoare: nu este vorba despre nici un joc de cuvinte. Adrian Nastase este un fotograf de nunti!
Asa cum unii sunt frizeri, ministri (prim-ministri, chiar!), dulgheri, medici, melci, fotbalisti, sculeri-matriteri, ingineri, aviatori, alea-alea, asa e Adrian Nastase fotograf de nunti. Repet, profesionist. Cum ajungi la aceasta concluzie, altfel de modul in care am ajuns eu? Nu stiu. De aceea, ar fi indicat sa urmati aceiasi ”pasi” (sau sa gasiti vreo solutie geniala, care nu-mi e la indemana, scuzati expresia).
Asadar, in primul rand trebuie sa cunoasteti o persoana care, din cauza unor reflexe inverse decat ale celorlalti, in loc sa butoneze telecomada televizorului in momentul in care ”se baga reclame”, butoneaza... cautand reclame! Stiu ca e dificil, dar e doar aparent imposibil. Cu putina perseverenta veti gasi acea persoana care va reusi (involuntar?) sa va determine sa va treziti cu migrene cauzate de: ”Gogule, probleme ma?”, ”Siiigur ca da! Si marmota...” sau ”M-am trezit in Paradis!”. In cazul meu s-a aplicat ultima ”teroare” (aia cu Paradisu’). Din cauza terorii, cand am ajuns in redactie am cautat sa ajung in, pardon, Iad. Asa ca am intrat pe Google si am tastat ”Adrian Nastase”. Vad www.adriannastase.com, mormai ingrijorat un ”Doamne-Dumnezeule, si-a facut si asta site!” si dau click.
Acestia sunt pasii pe care trebuie sa-i urmati pentru a va convinge de veridicitatea titlului. Deci (copyright Petre Ciotlos, ex-presedintele Casei Nationale a Pensiilor), click pertinent pe ”adriannastase” si surpriza. In toata splendoarea sa, domnul Adrian Nastase, fotograf de nunti din Chicago, isi dezvaluie in fata ochilor dumneavoastra realizarile. Color sau alb-negru, instantanee de la ”cel mai fericit eveniment din viata ta”. P.S.: Consideratie personala: cel mai mult mi-a placut poza numita ”eunice and adrian - june 2003”, unde pleoapele lui ”eunice” sunt fardate cu galben. Banuiesc ca e fard.

Catalin Vischi





* Noi ipoteze in cazul italianului-traficant de bunuri de patrimoniu

Traficul dezvinovatirilor

In cazul “evenimentului” petrecut in urma cu cateva saptamani la vama Bors, cand un cetatean italian a fost retinut in timp ce incerca sa treaca granita avand asupra sa mai multe obiecte de patrimoniu, s-au ivit noi informatii interesante. In tentativa de a se disculpa a maramuresenilor pe care i-am nominalizat ca posibili furnizori ai italianului, a aparut ipoteza ca piesele numismatice sa provina dintr-un sit arheologic necunoscut, situat in zona Craciunesti!

Maramuresenii banuiti de implicare in cazul cetateanului italian depistat la vama Bors in timp ce incerca sa iasa din tara incarcat cu mai multe obiecte de patrimoniu, printre care peste 50 de monede romane, se disculpa, aruncand fiecare vina in carca celuilalt. Va reamintim ca italianul a declarat ca a cumparat piesele numismatice de la Samuel Barothi, un comerciant de antichitati din Sighetu Marmatiei. Ceilalti maramureseni implicati in afaceri cu obiecte antice si nominalizati in articolul care a relatat despre caz si-au declinat orice imixtiune in aceasta “afacere neagra”.

Dezvinovatirile

Fredi Fabri sustine ca nu a stiut nimic despre valoroasele piese de metal, ca nu are legaturi cu Samuel Barothi (chiar sunt certati), si ca tot ceea ce face, respectiv comertul cu antichitati, este absolut legal. De altfel, el detine un magazin autorizat in Sighet prin care desface produsele antice si sustine ca toate tranzactiile se fac cu acte. Fabri a tinut sa precizeze ca se ocupa mai mult de arta populara si minora, nicidecum de numismatica romana sau icoane. V.H., ultimul personaj intrat in hora, a sustinut, revoltat, ca nici el nu are habar despre monede si ca se ocupa de alte tipuri de antichitati.
De cealalta parte, Samuel Barothi este nemultumit ca am amintit ipoteza ca el sa fi scapat in trecut din ghearele militiei cu ajutorul unor cadouri: ”ce credeti ca lor le trebuie vechiturile mele? Nu, domnule, nu e adevarat. Si apoi, faptul ca sunt acum cautat de politie chiar imi face placere, pentru ca astfel tiganii care ma tot fura stau la distanta.”

Socul

Lucrurile sunt insa departe de a fi lamurite. Impricinatii se acuza reciproc de tot felul de manevre si ilegalitati (in casta lor, cand rupi tacerea e de bai). Asa am aflat ca cel mai mai mare traficant de monede din Maramuresul istoric este un cetatean din Viseu (“un ins periculos, inspre care duc multe fire si despre care nu e bine sa scrii in ziar” - asa ca nu scriu). In final, persista o intrebare despre monedele romane traficate pe reteaua Italia: din ce loc au iesit la iveala? Sa fie reala prezumtia ca in zona Craciunesti exista un sit arheologic necunoscut, foarte bogat, care a dat de-a lungul timpului tot felul de monede din aur si argint? Sau pelegrinarile unui aprig maramuresean pe la Odessa au avut ca rezultat vanzarea unui “pumn de arginti”? Pentru ca nu este vorba doar de cele cateva monede descoperite asupra italianului, ci de cateva linii de trafic de antichitati bine puse la punct. Se scot TIR-uri intregi de ”marfa” prin vamile vestice: mobile, icoane, tablouri sau sculpturi. Monedele depistate recent (sau garnitura de mobila antica dibuita tot in vama Bors si plecata tot din Sighet), constituie doar varful aisbergului.

O posibilitate neglijata de anchetatorii cazului in care a fost implicat italianul care a incercat sa treaca granita avand asupra sa bunuri de patrimoniu: piesele numismatice ar putea proveni dintr-un sit neexplorat situat in zona Craciunesti!

Teofil Ivanciuc





* Aberanta decizie a guvernului Nastase de a reintroduce mercurialul

Infloreste morcovu’

In pietele Maramuresului istoric e haos. Bunaoara, in cele agroalimentare, se vinde orice, incepand de la ciorapi de dama si prezervative, pana la rosii turcesti, banane sau marfa de contrabanda. In loc ca guvernantii sa rezolve anormalitatea, au reusit doar sa o incurce mai rau, cu mercurialul de sorginte comunista.

Piata agroalimentara din centrul Sighetului seamana cu un bazar turcesc. Inainte de intrarea in piata propriu-zisa, pe strada Vasile Alecsandri, cunoscuta de localnici sub denumirea “strada Kent”, zac comerciantii de tigari ucrainene. Desi stau chiar in umbra Casei de Cultura a Politiei de Frontiera, nimeni nu-i vede. La mica distanta de “tigarari”, bat matanii calugarii cersetori, iar in bazar, pe stanga, rromii localnici isi etaleaza marfa industriala turceasca si chinezeasca.
Din cauza tarabelor plasate de fiecare dupa cum l-a tocat capul, piata e supraaglomerata, sufocata si fara alei de acces. Din cand in cand, politia sau gardienii publici se aventureaza in cate-o patrula.

Contradictii pe-o tema data

Anul trecut, primaria Sighet a semnat un controversat contract de concesionare a pietei cu o societate comerciala din Cluj, despre care nu s-a mai auzit apoi nimic. Insa acum, alta e durerea.
In curand va intra in vigoare o Hotarare de Guvern care va reglementa problema mercurialului. De asemenea, prin acel normativ, in piete nu vor mai avea voie sa vanda decat producatorii care poseda documente cu date de identificare, iar pretul produselor va fi anuntat zilnic prin intermediul postului public de radio.
Numai ca guvernantii sunt la fel de schimbatori ca vremea. In consecinta, in 24 august, purtatorul de cuvant al executivului a declarat ca Legea mercurialului nu va mai fi a mercurialului: ”la urmatoarea sedinta de guvern se va promulga o , care va permite instalarea unor birouri de politie in piete, care sa-i verifice pe vanzatori.”
Reactia chestorului Ioan Carlig, seful Directiei de Ordine Publica din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane contrazice posibilitatea aplicarii fantasmelor celor din guvern: ”Mercurialul nu poate fi introdus, pentru ca in Romania exista piata libera.”
Cu toate declaratiile contradictorii, mercurialul continua sa fie bau-baul producatoriilor.
Despre pretul maximal, ce sa mai vorbim? Aberatii radiofonice. In 25 august, preturile proclamate prin intermediul radioului national erau: 7.300 lei kilogramul de cartofi, 9.800 cel de rosii, 8.500 kilogramul de vinete etc. Dar realitatea din teren e alta decat cea de la “pupitrul de comanda”. In piata agroalimentara din Sighet, aceleasi preturi se traduceau altfel: 15.000 kilogramul de rosii, vinetele costau 10.000 de lei kilul, iar cartofii 10-12.000 de lei. Rezulta: Bucurestiul e departe, in sud, acolo unde iarna nu tine opt luni pe an, ca in tinutul montan al Maramuresului istoric.

Supusi “greselii”

Desi scriptele primariei Sighet spun ca exista doar vreo 20 de agricultori, la registrul agricol s-au inregistrat 75 de certificate de producatori! Cum se obtine certificatul de producator care iti da dreptul sa vinzi in piata, ne-a lamurit Marcela Mihnea, seful biroului Agricol din Primaria Sighetu Marmatiei:
”Se face o cerere, in urma careia o comisie descinde in teren, intocmind un proces verbal. Daca se indeplinesc criteriile (minim doua hectare de teren, 50 de ari de teren arabil sau 50 de familii de albine), se achita o taxa de 500.000 de lei si se emite un certificat valabil pe un an, certificat care trebuie vizat trimestrial. Anul agricol incepe in 1 iulie si se termina pe 30 iunie. Cei care comercializeaza banane sau citrice, nu au certificate de la noi, ci autorizatii de comert ambulant, obtinute de la biroul comercial.”

Comerciantii acuza

Practic, e destul de complicat sa obtii un certificat de producator, fara sa indeplinesti criteriile. In fapt, totul e “la mana comisiei”. Si… oameni suntem. Iar oamenii sunt supusi “greselii”.
Cativa dintre realii producatorii agricoli care-si comercializeaza propriile produse pe piata sigheteana au acceptat sa dezvaluie modul in care se poate “insela” comisia. ”In piata sunt multi asa-zisi producatori din cartierul Iapa, care vand leguminoase pe care le cumpara din zona Banatului. Ei ar putea produce fructe sau cartofi, nicidecum legume (ni s-a explicat ca solul din acel cartier este impropriu legumiculturii, fiind situat pe dealuri si supus unui climat rece, iar respectivii au certificate de producator de cartofi sau fructe, insa vand legume, n.red.). Ati spus 75 de producatori agricoli? In piata aceasta? E o prostie, in tot Sighetul suntem numai noua legumicultori! Stim ca politia ii protejeaza in piata de alimente pe unii falsi producatori. Apoi e plin de cei veniti din sud cu legume. E greu. Nu e nici o organizare aici, fiecare face aici ce vrea. Pe langa faptul ca in piata sunt o multime de comercianti de legume turcesti, care au inchiriat zeci de mese, mai e plin si de rromii cu industrialele lor. Uneori, rromii cumpara produsele aduse de tarani, pe care le revand apoi cu profit”, a declarat unul dintre legumicultorii sigheteni. Opinia acestuia a fost impartasita si de alti “colegi de breasla” prezenti la dialog. Despre mercurial, legumicultorii sigheteni nu cred ca va putea fi aplicat, pentru ca nici conditiile de obtinere a productiei nu sunt unitare pe tara. “Putin ne pasa de mercurial! Nimeni nu ne poate obliga sa vindem la pretul lor. Numai noi stim cat cheltuim pentru produse. Nu putem compara Maramuresul istoric cu zona Banatului sau cu Muntenia, unde rosiile cresc pe camp si nu in sere. Urmeaza alegerile si guvernu’ vrea sa arunce totul in carca noastra: ”
In absenta lui Gheorghe Cordis, seful pietei, subalternii acestuia au refuzat sa dea explicatii despre comerciantii dintr-o piata in care domneste haosul. Pe peretii scorojiti ai pietei “defileaza” umbra lui Nastase, cu mercurialul sau cu tot, care ii sperie pe producatorii agricoli si ii pacaleste pe saraci, singurii care isi mai inchipuie ca vor cumpara zarzavaturile mai ieftin. Ceva mai incolo, falsii agricultori prospera. Si, pe langa ei, multi, multi altii.

Teofil Ivanciuc