POLITICA, ANCHETE, ATITUDINE

* PSD Maramures si CNSRL- Fratia au pactizat
Fratia trandafirilor

* Odiseea mega-scandalului de la C.E.C. continua
MIHALACHE, CERCETATA PENAL

* Maries se joaca de-a “uite monumentul, nu e monumentul”
Sotron cu istoria

* Nereguli si amenintari in Asociatia Nevazatorilor
Evaziune oarba

* Coltu’ meu
Fumigene in PRM Maramures

* GAZETA va dezvalui in fiecare saptamana atrocitatile Securitatii
A fost acuzat de formarea unei organizatii paramilitare
In lanturi, la Gherla

* Protocol intre Nastase si Orban:
“Cumparam etnici”

* Primar aproape de ”racoare”

* Socant: in abominabilul accident de la Berbesti se pare ca
SI Mortul e ”vinovat”

* Ma tot mir
Stanga fisurata

* INTERVIU
Florin Tataru conduce institutia din judet cu cel mai mare volum de bani publici alocati
Profesionistul de la Casa

* PSD Maramures si CNSRL- Fratia au pactizat
Fratia trandafirilor

Saptamana trecuta, Ioan Buda (in postura de presedinte al PSD Maramures) si Gavril Ciceo (liderul Uniunii Judetene CNSRL–Fratia) s-au felicitat languros. Manifestarea a fost determinata de semnarea unui acord de colaborare intre cele doua organizatii.

Fiindca filiala sindicalista Maramures a CNSRL- Fratia numara 16.000 de membri, dupa incheierea protocolului, PSD Maramures se poate bucura de inca 16.000 de “simpatizanti”. Nici liderul Gavril Ciceo nu este mai putin bucuros, binecunoscute fiind peregrinarile sale pe la portile PSD-ului, peregrinari de care GAZETA a mai scris. Dar sa nu uitam ca suntem intr-un an electoral, adica momentul marilor sperante politice. “Fara sa scapam din vedere ca anul acesta este an electoral speram sa obtinem maxim din ceea ce este necesar. Deci, scopul pentru care este facut acest protocol si pentru care o sa fie si altele in relatiile cu alte structuri (la urmatoarea delegatie permanenta se urmareste semnarea unui protocol cu Partida Rromilor, n. red.), este ca sa ajunga oameni reprezentanti din aceste structuri pe liste”, a incercat Buda sa schiteze strategia pesedista. Fiindca nu s-a simtit inteles pe deplin, Buda a tinut sa se explice mai bine. “Cel mai important lucru pe care tara are sa-l faca in acest an este de a face alegeri. Scopul acestor alegeri este de a promova pe cei care ajung in pozitii de conducere. Deci, se are in vedere si consultarea cu sindicatele, cu partida romilor sau cu preotii in listele pe care noi le facem pentru consilieri si primari si in care sa fie inclusi si cei care le convin lor”, a continuat prefectul.

Supararea liderului

Partener cu drepturi egale la acest protocol, liderul Ciceo isi ia rolul in serios si apara “fratia trandafirilor”. “Nu semnam acest parteneriat pentru a ocupa locuri pe lista. Sunt atatea de explicat si sa se explice asa de simplist si sa fie aceste intrebari (se refera la cele legate de o viitoare candidatura a sa pentru un post in administratie, n. red.). Sigur ca pe mine ma supara, dar imi trece repede supararea. Daca credeti ca se semneaza acest acord ca cineva sa ajunga pe liste este tragic. Inseamna ca nici noi, sindicatele, nu vrem sa facem nimic pentru aceasta tara”, spune Ciceo, facand apel la textele patriotice pe care orice lider sindical le are in “portofoliu”. Dupa o vreme, cand supararea i-a mai trecut, o eventuala prezenta pe liste era deja o optiune. “Nu pot sa discut acum… Nu stiu, este inca mult de munca. Sigur va fi vorba de o consultare, fara consultare nici nu ma gandesc”, spune Ciceo, convins ca va avea nevoie si de acordul altora. Alexandru Cosma, vicepresedinte PSD, prezent la semnarea protocolului, gandeste cu totul altfel. Ca de obicei. “Eu zic sa nu ne gandim la aservirea sindicatelor, ci sa ne gandim la sprijinul cu adevarat al sindicatelor. Noi trebuie sa le multumin ca s-au organizat ca societate civila si au ajuns sa-si exprima optiunile politice intr-un mod organizat”, fenteaza Cosma din glezna. Probabil, vicepresedintele PSD Maramures se gandeste sa propuna o noua forma de votare, cea in grup. Totul s-a terminat in spirit de sarbatoare, protocoalele s-au semnat, iar Ioan Buda si Gavril Ciceo s-au pupat zambitori. Traiasca partidul!

Teofil Ivanciuc



* Odiseea mega-scandalului de la C.E.C. continua
MIHALACHE, CERCETATA PENAL

Cazul economistei de la Sucursala CEC Maramures, Simona Mihalache, care a escrocat zeci de persoane cu sume de zeci de miliarde de lei, ia o amploare nebanuita de noi la inceput. Practic, ne aflam in fata uneia dintre cele mai mari afaceri financiare oneroase care a avut loc in Maramures, iar firele escrocheriei duc spre cele patru zari.

GAZETA de Maramures v-a prezentat in numarul trecut personajul principal al cazului, Simona Mihalache, si modul in care aceasta opera. Economista-model a CEC racola "clientii” din cercul prietenilor, iar prin intermediul acestora, alte persoane "de incredere”. Ea prezenta viitoarelor victime posibilitate de a "investi” sume cat mai mari de bani, in asa-zise afaceri personale cu haine, faina, o tipografie in Recea, o alta in Sighet sau cu depuneri in controversatele conturi CEC. Pentru aceste sume, Mihalache promitea dobanzi fabuloase, de la 50% pana la 120%. Pentru a fi mai convingatoare, ea prezenta in scris o schema cu sumele primite si cu dobanzile pe care le va da. Interesant este ca ea a tratat aceste "afaceri”, in majoritatea cazurilor, cu femei. Pentru tranzactiile incheiate dadea chitante de mana. Conform declaratiilor unor martori, au existat intelegeri incheiate, culmea!, in biroul directorului CEC Maramures, Amelia Chiuzbaian, care a negat ca a stiut ceva.

Contul misterios

Va prezentam, in premiera, fragmente din declaratiile unora dintre pagubiti si inregistrari ale unor convorbiri, care o contrazic pe Chiuzbaian. T.E. este una din persoanele escrocate cu cateva sute de milioane de lei. La indemnul unor cunostinte, s-a dus la CEC pentru a o cunoaste. Mihalache s-a prezentat ca o persoana serioasa, cu o functie in Sucursala, care ii gira posibilitatile de a "manevra” sume importante de bani. "A doua zi, am plecat la CEC sa ma intalnesc cu ea (Mihalache - n. red.), sa ascult sfatul ei. S-a bucurat cand m-a vazut si a inceput cu avantajele la banii pe care ii voi da: dobanzi atractive, sigure. A spus ca e influenta si sa am incredere. Mi-a propus ca, daca cunosc persoane cu bani, sa le cer in numele meu, fara sa fie folosit numele ei, pentru a depune banii la CEC. Toate acestea pe increderea in cuvantul ei” (…) "Fiind convinsa, am inceput sa-i duc transe de bani. La prima suma (50.000.000) am primit un plic pe care a scris numele ei, adresa, telefoanele de acasa, de la CEC si formula de calcul pentru depozitul pe care il am. Dobanda de 92%. Mi-a spus ca pot scoate la fiecare luna, dar nu merita sa imi stric depozitul luand din bani. Am intrebat-o daca mai are si alte persoane in combinatie. A spus ca doar noi, familia mea si ea - cu un miliard de lei. Am intrebat-o daca nu vor fi probleme. A spus ca nu, sa am incredere ca este un cont in care ea poate sa bage oricati bani vrea, dar sa nu spun la nimeni, ca este confidential”. T.E. spune ca i-a dus mai multe transe de bani in sediul CEC, intr-o incapere mica, de langa biroul ei si al directoarei. Dupa mai multe luni, Mihalache a devenit insistenta, cerandu-i sa gaseasca persoane care au sume mari de bani. Povestea a durat din vara anului trecut pana anul acesta, cand T.E. a vrut sa-si recupereze banii. Mihalache a inceput sa se eschiveze, sa nu mai raspunda la telefon. La o intalnire fortata de T.E., Mihalache i-a spus ca "de fapt, nu poate sa scoata bani din cont, dar are voie sa depuna si daca nu am gasit pe cineva cu macar un miliard de lei...” In final, familia pagubita a "prins-o” pe Mihalache in oras si a somat-o sa le restituie macar banii dati. Economista escroaca le-a povestit, cu o voce pierduta, ca are probleme. "Am inregistrat-o. Ne-a spus ca a primit sfaturi sa plece din Baia Mare pentru a nu fi gasita de oamenii care i-ar putea face rau. A spus ca va pleca la Buzau, sa nu o deranjez in martie, iar cand se va limpezi, ma va contacta ea”.

Alte minciuni

Fata de N.R., alt pagubit, economista CEC-ului a pozat ca o persoana care face afaceri cu confectii textile si are nevoie disperata de 11.000 de EURO pentru un transport. Mihalache i-a spus aceeasi poveste, ca are o functie la CEC "si ca este la usa directoarei”. N.R. cade in "plasa” si incepe sa-i aduca mai multe sume in EURO. "Treptat, din noiembrie i-am dat 4.400 de EURO, prezentandu-ma la usa SECRETARIAT, intr-o incapere de langa biroul directoarei. Pe 1 noiembrie, am cunoscut-o pe directoarea Chiuzbaian, care mi-a spus ca este profesoara la Universitatea Goldis. In momentul acela, aveam in mana 1.000 de EURO pe care ii adusesem la Mihalache. Alta data, cand am fost la CEC, era ora 17, nu mai era decat Mihalache si fiica acesteia. Suma pe care am dat-o in transe a fost data lui Mihalache, la locul de munca al acesteia. A inceput sa ma sune, cerand-mi sume mari de bani. Primeam si 20 de telefoane pe zi sau la ore de noapte. Motiva ca nu poate sa-mi dea inca nimic, deoarece nu sunt gata calculele. Mi-a spus ca in afacere sunt sapte familii, ca detine un TIR, ca are doua contabile. Ca daca am nevoie de tiparituri, are o tipografie in Recea. In toata aceasta perioada s-a folosit de functia de la CEC si imi spunea . I-am cerut banii dati, deoarece aveam nevoie pentru a-mi rezolva viza pentru o excursie in SUA. Am fost stupefiata cand mi-a promis ca imi da un extras de cont in valoare de un miliard de lei ca sa-l atasez la dosar. Eu am refuzat, dar totul a inceput sa fie suspect.” (…) "La inceputul lunii martie am intalnit-o, era cu tatal ei si mi-a spus ca pleaca pentru cateva zile la Buzau, ca ma va contacta tatal ei pentru a-mi da banii. Tot atunci mi-a spus ca si-a dat demisia de la CEC”, incheie declaratia pagubita N.R.

Noutati de ultima ora

- Pe numele Simonei Mihalache a fost depusa cererea de incepere a urmaririi penale. Ea trebuia sa se prezinte la IJP, vineri 12 martie. Nu a venit.
- In urma apelului sefului IJP Maramures, Anton Breban, publicat de GAZETA de Maramures in numarul trecut, s-au prezentat la Politie pentru a depune plangeri peste 30 de escrocati.
- Se pare ca Mihalache a imprumutat cateva zeci de milioane de lei de la un CAR baimarean, folosind adeverinte de girant falsificate, pe numele unor colegi de serviciu care nu aveau habar.
- Adeverintele false au fost parafate cu stampila Sucursalei CEC (!!!) si semnate de directorul Chiuzbaian, in fals sau nu. Politistii au refuzat sa ne ofere toate amanuntele pana nu termina ancheta.
- Printre cei mai noi "sositi” pe lista escrocatilor, intalnim lideri de sindicat, un fost director al unui important agent economic, medici cu legaturi ciudate in CEC, angajati ai Sucursalei si de pe la agentiile CEC din oras.
- Se vorbeste ca Mihalache este internata in Spital, pentru ca atunci cand a vrut sa plece la Buzau ar fi fost batuta. O alta varianta este ca ar fi "cazata” la rude sau prieteni care au beneficiat de ingineriile ei financiare.

Senzational

Oculta legatura Baia Mare-Buzau

In timpul documentarii am primit multe informatii care sunt greu de verificat de un ziarist. Dar cele mai senzationale date primite confirma ca Mihalache nu a "lucrat” de capul ei. Se spune ca din 1996-1998 ar fi practicat "sistemul de intrajutorare financiara” prin celebrele conturi CEC. Exista persoane care au fost contactate sa "cotizeze” din acei ani. Ei sustin ca nu au facut-o. Pe de alta parte, se spune, exista multi care "au pus botul”. Exista persoane care au afirmat ca, pe la sfarsitul anilor nouazeci, Mihalache facea depuneri in valuta la banci si ca a fost, in decursul anilor, mana dreapta a directorilor Sucursalei. Se spune ca afacerea ar fi pornit pe vremea fostei directoare Rizea, pentru care Mihalache incasa anumite sume. Exista un dosar pe aceasta tema, uitat prin ceva sertare. Zilele trecute, un post de radio national a dat o stire interesanta: angajati ai Sucursalei CEC Buzau sunt implicati intr-o afacere asemanatoare cu cea din Baia Mare. Socrul lui Mihalache a fost directorul Sucursalei. El are dosar penal pentru infractiunea de luare de mita.

Fragmente din discutii pagubit-Mihalache, inregistrate la inceputul lunii martie

Pagubit: Cum facem?

Mihalache: Eu ma lupt sa facem rost de banii nostri. Imi pare asa de rau prin ce trecem. Asa imi e de rusine… Dar va rog, cumva… suport toate consecintele… stiu ca o sa va sune, rabdati inca un pic. Noi vrem zilele astea sa mergem si pana la Buzau. Incercam sa facem rost si de acolo de bani, sa o duc pe fata… ce se intampla la noi in casa, nu ne putem ocupa de ea. Va multumesc pentru ce ati facut, dar lasati-ma… Toti care sunt in jurul nostru stiu situatia si pe care i-am ajutat ani de zile cu dobanzi la CEC au inceput sa dea telefoane: am 8.000, 5.000, 3.000, care ei ne vor ajuta cu sumele astea, dar nu au spus de azi pe maine. De vineri e dezastrul. Acum toti suntem alarmati pe toate directiile, cum sa facem rost…Va rog...

Nicolae Teremtus, Ciprian Dragos



* Maries se joaca de-a “uite monumentul, nu e monumentul”
Sotron cu istoria

In Romania, monumentele istorice sunt clasate in categoria A (de valoare nationala si universala) si B (reprezentative pentru patrimoniul cultural local - categorie in care este clasat si Castelul Teleki din Satulung). Numai ca unii “cetateni” considera castelul cand casa, cand monument, in functie de propriile interese. Cine sunt ei?

V-am demonstrat ca prin masinatiunile vanzarii primului castel din Maramures, Statul a fost prejudiciat cu miliarde de lei (Mircea Maries, cumparatorul magnat si fiu al comunei Satulung, achizitionand un imobil de patrimoniu cu o suma care nici macar nu acopera investitia Statului din ultimii trei ani pentru stoparea degradarii si inceputul reabilitarii cladirii) au fost indusi in eroare potentialii cumparatori si instutiile Statului (prin formularea anuntului de catre Consiliului Local Satulung care prezenta vanzarea unei “case cu curte”). Apoi v-am aratat cum au fost prejudiciati urmasii propietarului (prin trecerea castelului in patrimoniul Statului in 1991, in baza unor legi din anii ’60, dupa ce, in prealabil, autoritatile comuniste l-au expropiat pe mostenitorul legal al contelui Teleki) si ca au existat proiecte viabile intocmite de catre specialistii Inspectoratului pentru Cultura Maramures (care s-au zbatut pentru a repune in circuit proprietatea istorica si a-i reda stralucirea de alta data). Astazi e randul episodului in care Castelul Teleki a trecut de la faza de monument la cea de “casa cu curte”, de cate ori au dorit si au considerat in beneficiul lor autoritatile si noul “Conte de Fersig”, fostul merceolog Mircea Maries.

“Nu era monument” (!)

Bujorel Vasile Muresan, primar in Satulung, declara ca acea constructie era intr-un stadiu avansat de degradare, comuna nu avea buget pentru reconstructie si, atentie!, nu era monument istoric. “Dupa ’90, Castelul Teleki a intrat in proprietatea privata a comunei, reprezentantul Statului in teritoriu. Nici nu e monument istoric, ca numai dupa aceea (se refera la vanzare – n. red.) au zis ca e. Si Consiliul Judetean au solicitat sa... Dar in Consiliul local s-a decis ca nici nu se pune problema sa renuntam la bunul comunei. Vanzarea a fost perfect legala, in urma unei hotarari de consiliu care a fost pusa in aplicare dupa sapte luni. Deci, a fost scos la licitatie in 1999, sub presiune”, a incercat sa justifice Muresan graba si modul in care a fost efectuata vanzarea. “Presiunea” se refera la solicitarea Consiliului Judetean (CJ) ca acest Castel sa treaca din patrimoniul comunei (unde ajunsese “intr-un mod discutabil”, fapt confirmat si de catre Teodor Luputiu, pe vremea accea presedinte CJ) in patrimoniul institutiei judetene. Teama consilierilor comunali ca “ar putea ramane cu buzele umflate” a facut posibila o vanzare ilegala (conform parerilor prefectului, presedintelui CJ, procurorului care a anchetat cazul, reprezentantilor Ministerului Culturii).

Maries intra in scena

Dupa ce s-a vazut cu castelul-casa in caruta personala (metamorfozata in caleasca trasa de boi), Maries s-a bucurat, zambind ca un fersigan adevarat in aula Filarmonicii din Viena. Era “castelan”, deci avea dreptul. In continuare, insa, a considerat Castelul Teleki (pe care l-a cumparat cu pretul unui ”bordei” cu toaleta in “fundu’ curtii”) o casa. Altfel, ar fi intrat sub incidenta legii si ar fi trebuit pedepsit, pentru ca nu avea voie sa “omita” consolidarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentului istoric (conform Legii 422 din 2001). Dar el a lasat castelul timp de trei ani sa fie casa (adica nefacand nimic pentru stoparea degradarii). Numai ca, la sfarsitul lui 2003, Maries s-a gandit sa-si faca din nou “casa”… castel. Asa ca, a trimis o “adresa” la Primarie si prevalandu-se de Legea 422 (de “Protectie a monumentelor istorice”, aceeasi ale carei articole le incalca) a solicitat sa fie scutit de plata impozitului pe cladiri, pentru ca detine… un monument istoric (iar acestea sunt scutite de la taxe)!!! Ingenios, nu? Sa joci ping-pong cu legea si cu monumentul istoric. Dar, era (este?) Castelul Teleki monument istoric? Daca era, vanzarea a fost ilegala (Statul fiind cel care trebuia sa aiba dreptul de preemtiune).

Reactia specialistului

Gheorghe Mihai Barlea, fost prefect de Maramures (taman in momentul vanzarii Castelului Teleki) si fost inspector sef al Inspectoratului Judetean pentru Cultura, asadar o persoana avizata, considera “joaca de-a monumentul istoric” o… mascarada. “Ca acest Castel nu era pe lista monumentelor istorice, e o afirmatie greu calificabila. Argumentul principal sta tocmai in finantarea acordata de Ministerul Culturii pentru stoparea degradarii. Daca, presupunand prin absurd, nu ar fi fost monument istoric, indiferent de lobby-ul pe care l-am facut personal la ministrul Caramitru, nu ar fi avut nici un rezultat. Bineinteles ca era pe lista monumentelor istorice!” De altfel, in sesizarea pe care a facut-o Parchetului referitoare la “actele intocmite cu intentia vadita de eludare a legislatiei de protejare a patrimoniului cultural national”, prefectul de atunci semnala faptul ca acea “constructie” scoasa la vanzare de catre Consiliul Local Satulung era, de fapt, “Castelul Teleki, monument istoric 25 B 196” (incadrarea tehnica din lista monumentelor istorice, n.red.)! Aceasta e demonstratia. Fara dubiu. Cu restul episoadelor vom reveni. Curand.

Catalin Vischi



* Nereguli si amenintari in Asociatia Nevazatorilor
Evaziune oarba

GAZETA deschide o noua fila din dosarul neregulilor din Asociatia Nevazatorilor, filiala Maramures, aflata sub presidintia lui Gheorghe Simon: cotizatii de membru incasate fara eliberarea chitantei, incasari fara data si amenintari impotriva “indisciplinatilor”.

Ofensat de “neobrazarea” membrilor critici ai activitatii Asociatiei Nevazatorilor Maramures (AN), presedintele Gheorghe Simon, a promis sa-i descopere pe “turnatorii mincinosi” si sa–i dea afara din asociatie in cel mult doua saptamani! Ciudata reactie. Ca pe feuda personala! Probabil Simon nu a constientizat ca momentul decembrie ’89 a adus cateva schimbari. Printre acestea, respectarea legilor. Fara dispensa!

Legalizarea functiei eterne

Simon considera normal sa poata ocupa fotoliul prezidential intr-un numar infinit de mandate. A omis sa spuna ca, pentru implinirea viselor de marire, in statutul Asociatiei nationale a fost schimbat articolul ce mentiona ca presedintele unei asociatii nu are dreptul sa candideze la mai mult de doua mandate consecutiv, cu o hotarare care nu mai specifica numarul de mandate la care are dreptul un presedinte de filiala. Practic, s-au votat “fotolii pe viata”! Uraaa! Cu locuintele sociale pentru nevazatori e alta mancare de peste, dar cu acelasi gust… discutabil. Desi Primaria a dat AN un apartament, acesta a fost schimbat cu garsoniera unui membru al filialei (pe motive sociale). Numai ca acum, aceasta garsoniera e considerata de Simon “o donatie”, iar AN nu ar mai avea, chipurile, nici o locuinta data de Primarie. Desi cererile nevazatorilor pentru locuinte sociale stau doldora la asociatie, Simon ne-a lamurit ca pastreaza garsoniera “donata” pentru vizitatorii din afara orasului (“un fel de locuinta de servici”). Nici cu obtinerea de alte locuinte nu rezolva prea multe, desi statutul prevede ca nevazatorii au dreptul sa fie primiti in dormitoare comune de nefamilisti sau in casele de odihna ale asociatiei.

Fara chitanta!

Fiind salarizat de AN cu o suma rezonabila, Simon nu “joaca” legal cu cotizatiile bietilor nevazatori. Desi statutul prevede ca nevazatorii trebuie sa achite periodic cotizatia de membru al AN, nu este specificata nici o masura impotriva celor care nu o achita. Numai ca oamenii platesc, dar Simon face economie de hartie si uita (?) sa taie chitanta. "In luna decembrie a anului trecut mi s-a cerut o cotizatie ca nou membru intrat in asociatie, in luna noiembrie. Am achitat suma de 650.000 de lei. N-am primit explicatii despre obligativitatea achitarii cotizatiei, eventualele facilitati si nici chitanta. La inceputul acestui an, mi s-a solicitat din nou aceasta suma ca si cotizatie, de data aceasta am primit chitanta”, a spus D.I., un nevazator din Baia Mare, caruia ii vom pastra anonimatul.

Aberantele explicatii

Sigur ca am acceptat invitatia lui Simon de a verifica daca respectiva cotizatie figureaza in registrul cotizatiilor nevazatorilor. Surpriza! Cotizatia platita in luna decembrie nu este trecuta in registru! Contabila si-a scuzat explicatia (la fel de aberanta ca si cea a lui Simon), motivand ca e foarte emotionata. “Poate i-am zis ca e valabil din noiembrie. Daca vin si ne intreaba si atunci le spun . Deci, aaa, nu stiu cum sa zic, ne, ne, ne… descurcam si noi cu ei cum, cu care cum… nu in ideea de a-i fraieri… dar si pentru noi astea sunt vitale, pentru asociatie… pot sa spun ca subzistam. Si inainte si de acum incolo, daca va mai fi sa fie, sa nu ne stearga complectamente”, s-a balbait Adriana Teleptean, contabila AN. Ne intrebam, economic vorbind, daca nu s-a eliberat chitanta pentru incasarea cotizatiei, n-o fi nitica evaziune fiscala?

“Cine ne paraste?”

Dar neregulile insa nu se opresc aici. Nici una dintre sumele trecute in registru de consemnare a cotizatiilor, nu are data incasarii! Exista posibilitatea ca incasarile sa fie inregistrate tardiv, iar banii sa poata fi folositi in scopuri… diferite. Si ar mai fi ceva. Pentru ca nu toti nevazatorii au carnete de membru al AN, “certificarea” ca respectivul si-a platit cotizatia este rezolvata prin aplicarea stampilei asociatiei pe cuponul de pensii! In registrul de casa al AN figureaza respectiva cotizatie, dar nu si data achitarii. De fapt, pentru nici una din incasari nu este specificata nici luna, si nici ziua. GAZETA pastreaza pentru factorii de control un cupon de pensie care are pe verso parafa asociatiei si semnatura (pentru autenticitate), cupon care certifica achitarea cotizatiei anuale (650.000 de lei) de catre o nevazatoare din Sisesti. Desi “omisiunea” e contraventie si se pedepseste cu amenda, Simon nu-si face probleme. "Nu mergem zilnic la banca sa depunem banii, de aia nu avem data in registru. Oricum nu ne verifica nimeni. S–apoi, cine ne paraste?”, se intreaba, deocamdata retoric, presedintele AN Maramures. Cert e ca vom reveni.

Simon “ne-a dat voie”!

Iritat de vizita neanuntata a GAZETEI, presedintele AN, s-a cam incurcat in explicatiile contradictorii servite pe un ton cu cativa decibeli peste limita bunului simt. “Tat aiestia reclama care i-o dus domnu’ doctor si domnu’ nu-stiu-care si i-o facut nevazatori. Un om care o terminat o scoala speciala si care asta… deci tat astia care or’ o fost inginer, or’ o fost… o lucrat tata viata, si-o facut facutele, si-o trait traiul, si-o mancat malaiu’ si acuma o vinit aici si…. Pa mine nu ma intereseaza. Vreau sa va spui, ase indirect, mai treceti pa la usa aceia unde s-o format comisiile, acolo vedeti ce aranjamente sa fac … Mereti la domna de dincolo si verificati… AN, pantru nevazatori, e ca un fel de jurist, un fel de avocat, ca acela care il apara la tribunal. Pa langa obligatii, aaa, pa langa drepturi pa care le-o avut, o avut si-o obligatie, de a deveni membru al asociatiei si de a plati o cotizatie, ala ii trecut in statut… Domnule (!?) io nu m-am dus la nime’. Ca si membru plateste cotizatie, io nu m-am dus la nime sa-l trag de maneca. Daca dumneata esti membru, daca vrei platesti daca nu, nu. Si doamna Ilea sa-si vada de-a ei, ca are ea bugate, sa nu sa bage in ciorba AN. Daca vreti sa publicati, puteti sa publicati si treaba asta”, ne-a “dat voie” Simon.

Ioana Lucacel



* Coltu’ meu
Fumigene in PRM Maramures

Spre deosebire de PSD, organizatia peremistilor maramureseni (la fel de macinata la moara intereselor de grup, a orgoliilor de politicieni "importati” si a loviturilor cu bocancul in gura, aplicate cu sadism intre ei) a lasat impresia unei filiale cuminti de partid. Cu lideri voiosi, ce-si vad de treaba si campania electorala ce oficial nu a inceput, dar care se face cu asiduitate, mai ales la tara. Venirea senatorului Liviu Doru Bindea a adus un suflu proaspat in organizatie, mai ales ca este ultimul dintre liderii PRM maramureseni care a dat mana si l-a salutat pe C.V. Tudor. Bindea a ajuns sa fie peremistul maramuresean al momentului si, de ce sa nu recunoastem, este un politician de forta. Scapat din cosmarul pesedist, senatorul-avocat a dat peste cosmarul peremist. Vrand, nevrand, el este obligat sa-i asculte pe toti si pe toate, pe seniori si pe tinerii lideri, care vin pe rand sau in grup sa-l puna la curent ce s-a si se intampla in filiala. Cei care-l viziteaza in scop informativ au in dotare perie moale, din par de camila, pamatuf pentru scame si praf imaginar si limba de lemn, ori de lins - dupa caz. Bietul Bindea tre’ s-asculte povestile nemuritoare ale celor care pana mai ieri au "zburdat” in voie prin ograda PRM Maramures. Aceasta actiune de tipul Cooperativa "Igiena” este ca un cutit cu doua taisuri. Se poate taia si senatorul, dar si cei care stau la coada la cabinetul senatorial. Ultima actiune ce se inscrie in tiparele de mai sus a fost mini-povestea Turicu. Nu stiti cine este Adrian Turicu? Pentru o zi, doua a fost candidatul organizatiei la Primaria Baia Mare. De mult timp, liderii necarismatici ai PRM Maramures cautau un candidat mai prezentabil pe care sa-l lanseze in cursa infernala impotriva "inamicului numarul unu” pentru toate filialele de partid, Cristian Anghel. Majoritatea partidelor au gasit contra-candidati pe masura actualului primar. Dumitru Matei, Vasile Barbul, (chiar si democratii au un candidat cu firma) sunt politicieni ce pot fi aruncati "in groapa cu lei”. Doar PRM nu a gasit persoana potrivita. A fost vehiculat numele fostului lider de sindicat din perioada de glorie a Combinatului "Phoenix”, Ioan Buteanu, dar s-a renuntat. Asa s-a ajuns (din multele noastre posibilitati ce vor fi surprize, spuneau liderii) la varianta Turicu, fost sef la Telefoane, fost ministru in nu mai stiu care cabinet. Prezentat si la Centru ca o alegere excelenta, solutia Turicu s-a dovedit un fas. La scurt timp dupa ce a acceptat, el s-a razgandit si a intrat in anonimatul din care a fost scos. Sincer, nu imi aduc aminte daca Turicu are sau nu mustata!

Nicolae Teremtus



* GAZETA va dezvalui in fiecare saptamana atrocitatile Securitatii
A fost acuzat de formarea unei organizatii paramilitare
In lanturi, la Gherla

Peste doi ani, va implini 70 de ani. Este presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Baia Mare si una dintre numeroasele victime ale Terorii Rosii. A fost inchis timp de sase ani, plimbat prin cele mai severe inchisori din tara, dar a supravietuit unui sistem care i-a inscenat un complot impotriva statului.

Regimul diabolic promovat de comunisti a incercat dezumanizarea si infrangerea oricarei urme de demnitate. “Cine nu-i cu noi, e impotriva noastra!” a devenit sloganul securistilor care s-au impus prin Teroarea Rosie. Desi a trecut o jumatate de veac, amintirile amarelor suferinte sunt inca vii in memoria lui Silviu Dragomir. ”Tot necazul a inceput in 1952, cand, impreuna cu sora mea, am fost dat afara de la scoala. Motivul: eram fiu de preot, adica de chiabur, cum se spunea. In aceeasi perioada, tatal meu a fost inchis. Pentru ca eram marginalizati, toti copiii am trecut pe numele mamei. Asa ne-am continuat scoala, pe care am terminat-o in ‘54, dupa care am lucrat ca tehnician miner la EM Nistru. In 6 august ‘58, am fost arestat. Eram acasa (pe strada Horia, din Baia Mare), cand am auzit pe cineva batand in geam. Un tip pe bicicleta mi-a zis ca sunt chemat la Securitate, pe fosta Scanteii, sa dau o declaratie. Stiindu-ma curat, am mers. De la poarta m-au trimis intr-un birou de ancheta, la parter. Era o camera obisnuita, cu o masa tipica de lemn, pe care trebuia sa tii mainile la vedere. Imediat a aparut si anchetatorul. Era tipul cu bicicleta, locotenentul major Nicolae Arghira, cu o cicatrice pe partea stanga a fetei. Azi locuieste pe Bulevardul Bucuresti, nr. 14.

“Inimile negre”

Ancheta a inceput cu tot felul de prostii, cum ar fi: ascultarea postului de radio ; vorbirea impotriva guvernului si a partidului comunist; pastrarea de materiale interzise. Cel care ma turnase era Teodor Darvai. Nu l-am cunoscut niciodata, dar era prieten cu un amic de-al meu. Am negat tot. Apoi a venit (inima neagra, in limba turca - apelativ dat gardienilor si tortionarilor, n.red.), mi-a pus ochelari de tabla pe ochi si m-a aruncat intr-o celula. Era o camera cu doua paturi din beton, o saltea si o masa din beton pe care statea o cana rosie. A doua zi a inceput ancheta, care a durat trei luni. La ancheta a venit intr-o zi maiorul Dascalu (Deutsch, n.red.). S-a uitat la anchetator si l-a intrebat: (pentru ca nu recunosteam nimic). Mi-au tras o bataie zdravana, am lesinat si m-am trezit in celula. A fost una dintre multele batai pe care le-am incasat la ancheta. In 24 octombrie am fost confruntat cu turnatorul Darvai, care a zis ca ma cheama Ticu (nume pe care anchetatorul l-a luat ca fiind cel de conspirator). In final, Darvai a afirmat ca am constituit o organizatie contrarevolutionara impreuna cu Ioan Filip si Simion Pop (decedat). La una dintre sedinte as fi propus sa procuram armament prin atacarea militienilor pe strada, iar la o alta, as fi zis ca am un prieten in armata si ca imi iau angajamentul sa recrutez, prin el, cadre militare pentru organizatie. Concluzia: pregateam o . Cu aceasta acuzatie am fost judecat de Tribunalul Militar Cluj, Regiunea a III-a, la Satu Mare. Presedintele a fost Finichi Paul – locotenent colonel de justitie, iar procuror militar Ioan Onutiu (din Baia Mare). Ultimul a cerut sa primesc pedeapsa capitala, pe motiv ca eram fiu de preot si exploatator. In final, mi-au dat 20 de ani munca silnica.

In inchisoare

In inchisoarea din Satu Mare am stat trei luni. In februarie ‘59 am fost dus in lanturi la Gherla, iar in toamna m-au trimis la Colonia Salcia, in Balta Mare a Brailei, la munca fortata. Timp de patru ani (‘59-’63), m-am perindat pe la coloniile Deltei: Periprava, Grind, Sistofca. Lucram la dig, carand pamant cu roaba, de dimineata pana seara. Norma era de 3,2 mc pamant. Daca nu o faceam (si nu aveam cum s-o facem, pentru ca era imposibil, asa neodihniti si infometati) ne bateau toata noaptea. Locuiam in baraci sau in saivane de oi. Noaptea, la ora doua, suna alarma. Ne scoteau pe platou, la pielea goala, pentru perchezitie, in bataie de joc. Ce sa gaseasca la niste obositi ca noi? Era doar un mijloc de teroare si un prilej in plus sa ne bata. In ‘63 m-am imbolnavit (am avut un puseu reumatic). M-au dus la Penitenciarul Galati (pentru doua luni) si apoi la Jilava, unde am stat pana in ‘64, cand am fost eliberat, o data cu gratierea din acel an. Regimul era foarte sever, dar macar am fost scutiti de vant si ploi, fiind o inchisoare subterana. De la ora 5 dimineata trebuia sa stai in picioare pana la 10 seara, in zona vizetei. Nu te puteai aseza decat cand mancai. Daca vorbeai trebuia sa o faci in soapta, altfel te lua la bataie. Comunicam prin perete cu cana sau semnalul morse. Daca te prindeau trimitand mesaje in alte celule, la ”Neagra” cu tine. Iarna inghetam de frig, iar vara eram plini de bube, de la caldura.

Rafinament in zeghe

In inchisorile prin care am trecut, m-am intalnit cu diferite personalitati ale vremii si cu oameni de valoare. La Gherla am stat de vorba cu Radu Radoveanu (care facuse parte din Consiliul de Coroana), Stefan Eftimie (comandor de curse lungi). Tot la Gherla i-am cunoscut pe istoricul Paleologu, medicul Miltiade Ionescu si pe Vladimir Penescu (fiul fostului ministru de externe din vremea lui Antonescu), iar la Jilava pe Raul Volcinschi (profesor universitar; a facut o organizatie secreta) si pe Ioan Iuga (conferentiar doctor, la Cluj). Seara, ei povesteau, iar noi ii ascultam atenti. Cei ce voiau puteau invata diferite materii si chiar limbi straine. Eu am invatat franceza. Odata, la Jilava, eram 12 intr-o celula de 6 persoane (impreuna cu profesorul Volcinschi, care preda franceza). Intr-o duminica aveam sapunul scris cu cateva cuvinte. Borca (un turnator) l-a chemat pe si i-a spus ca eu scriu pe sapun. ”Iti aratam noi cum se invata franceza!”, mi-a zis paznicul. Cred ca daca era in alta zi, ma omora. Am stat 14 zile in lanturi.” Dupa sase ani de penitenta, Silviu Dragomir a fost eliberat si a venit in Baia Mare. S-a angajat la EM Nistru, in ‘68. Apoi a urmat cursurile Facultatii de stomatologie din Iasi si Cluj. In prezent, locuieste in Baia Mare, unde are un cabinet stomatologic. In acelasi timp, este presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, filiala Baia Mare.

Spaima carcerelor

”Neagra era o celula fara ferestre, ingusta si lipsita de mobilier. Dimineata, “caraleul” arunca doua galeti de apa pe ciment, ca sa nu te poti intinde. La amiaza, primeai o jumatate de litru de apa calda cu sare si inca doua galeti de apa pe jos (intre timp se uscase). Seara, primeai doua scanduri si o patura, pe post de pat. Din trei in trei zile ti se aducea meniul de penitenciar. Adica terci.”

Ciprian Dragos



* Protocol intre Nastase si Orban:
“Cumparam etnici”

Guvernul maghiar stimuleaza locurile de munca din Inspectoratele Scolare! 20.000 de forinti sunt suficienti pentru a-i convinge pe parinti sa-si inscrie copiii la o scoala cu predare in limba maghiara. UDMR-ul castiga la capitolul imagine prin intermediul unui proiect semnat intre guvernul roman si cel maghiar.

In urma cu doi ani, guvernul Nastase “a girat” un proiect prin care guvernul Ungariei urma sa acorde sprijin maghiarilor din Romania. Ceea ce se dorea a fi o masura de protectie sociala s-a transformat incet intr-o strategie de cooptare de noi etnici. In primul an al proiectului, un ajutor de 20.000 de forinti din partea guvernului Ungariei se indrepta catre familiile maghiare cu minim doi copii. Fiecare copil urma sa primeasca aceasta suma o data pe an, iar banii trebuiau cheltuiti exclusiv in folosul celor mici. Pentru inscrierea la bursa, trebuiau indeplinite doua conditii: beneficiarii sa aiba legitimatie de maghiar, iar copiii sa urmeze o forma de invatamant in limba maghiara. Acest proiect a adus beneficii tuturor! Guvernul Ungariei isi indeplineste visul si sprijina maghiarii din afara tarii, iar Nastase se poate bate cu caramida in piept ca protejeaza minoritatile… pe banii lor. Dupa o pauza de un an, proiectul a suferit schimbari de continut. ”Anul trecut, din anumite considerente, mai mult practice, nu s-au mai acordat aceste burse. Toti cei care primesc acesti 20.000 de forinti mai au dreptul la inca 3.000 pentru cumpararea de stilouri, caiete. Incepand cu anul acesta se dau si familiilor care au un singur copil, singura conditie este sa frecventeze o scoala cu predare in limba maghiara si, bineinteles, sa se inscrie la bursa ”, a spus Zoltan Farkas, vicepresedintele UDMR Baia Mare.

Cautam profesori de “maghiara”

Desi pe plan national exista numai cateva universitati cu sectii maghiare, iar locurile de munca care solicita cunoasterea acestei limbi sunt aproape inexistente, statul maghiar a hotarat “subventionarea” invatamantului in limba maghiara. Intr-un exces de “generozitate” a renuntat la conditiile pentru inscriere la burse, punga s-a largit, iar invatamantul in limba maghiara a devenit accesibil tuturor. “Unde nu exista clase cu predare in limba maghiara, dar elevii fac intr-o forma institutionalizata un curs facultativ de limba maghiara au dreptul sa primeasca bursa. Forma institutionalizata presupune ca profesorul care preda limba maghiara sa fie platit de inspectorat. Acum doi ani se pretindea si acea legitimatie de maghiar, dar anul acesta, singura conditie este sa urmeze cursuri in limba maghiara. Pana acum ne-au sosit aproximativ 900 de cereri de burse, dar din cunostintele noastre, cam 1.400 de copii ar putea beneficia de aceste burse”, a spus Zoltan Farkas, vicepresedintele UDMR Baia Mare. Numarul tot mai mare de cereri a determinat suspendarea burselor pentru copiii care nu au ajuns la varsta scolara. Desi bursele abia depasesc salariul minim pe economie, sunt suficiente pentru a atrage copiii din familile modeste spre o forma de invatamant cu predare in limba maghiara. Deoarece legitimatia de maghiar nu mai este o conditie de inscriere, depun cereri pentru burse si elevii care provin din familii mixte iar lista ramane deschisa si pentru alte nationalitati. “E foarte bine primita aceasta bursa. E un supliment, un ajutor pentru ceea ce au nevoie copiii. Nu stiu daca-i suficient de mare, asta depinde de parinti. Pentru cei cu venit mic, cum sunt multe familii la noi la Sighet unde nu avem locuri de munca, poate fi chiar foarte importanta. Cei care au sase-sapte copii s-ar putea sa fie atrasi si de treaba asta, dar si conditiile din scoli (cele cu predare in limba maghiara, n. red) sunt foarte bune”, a spus Ildiko Padran, mama unui elev al liceului “Leovey Klara din Sighetu Maramatiei. Prin acest proiect, guvernul a scapat de grija minoritatilor, UDMR-ul si Centrul Cultural Maghiar ”Teleki Sandor” au un punct in plus la capitolul imagine, iar aparatul Inspectoratului Scolar a mai castigat posturi.

Ioana Lucacel, Mihaela Mihalea



* Primar aproape de ”racoare”

Dupa scandalul declansat de incetarea mandatului de primar al comunei Desesti a lui Pop Ioan, apele nu s-au limpezit. Incapatanatul Pop, poreclit Ilischi, a refuzat sa priceapa ceea ce s-a intamplat si a continuat sa se creada stapan pe situatie. A atacat Ordinul Prefectului din 8 ianuarie la Tribunalul Maramures, dar, asa cum era firesc, actiunea sa a fost respinsa. Ilischi, insa, era legat de scaunul de edil si nici ca s-a sinchisit de hotararea instantei. Drept urmare, consilierul prefectului, Ioan Mihaila, a mers la Desesti pentru a anunta in mod oficial ca noul primar al comunei este fostul viceprimar, Gheorghe Bohotici. S-a iscat un mic scandal alimentat cu frenezie de neamurile lui Ilischi, care au incercat intimidarea reprezentantului Prefecturii, a viceprimarului si a consilierilor locali. Si pentru ca paranoia lui Pop sa imbrace forme patologice severe, acesta a refuzat in continuare sa predea conducerea Primariei (concret, a biroului de edil si a actelor oficiale). ”Nu mai sunt primar, dar actele nu le predau, decat cele care le vreau. Daca vicele are nevoie de acte, sa mi le ceara si i le dau. Restul raman la mine. Nu-mi impune prefectul ce sa fac. Oamenii m-au ales, nu el”, a comentat primarul. Pentru ca situatia e demna de umorul lui Caragiale, prefectul Ioan Buda a decis sa treaca la masuri radicale. In data 9 martie, acesta a inaintat prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei un denunt penal impotriva lui Ioan Pop, ”pentru savarsirea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale (art. 240 Cod Penal)”. ”Am recurs la aceasta masura pentru ca faptele primarului sunt de o gravitate extrema. Refuza sa predea functia si documentele. Se prezinta la sediul Primariei, obstructionand desfasurarea activitatii”, a comentat consilierul prefectului. Reamintim ca Pop are o condamnare penala la pedeapsa inchisorii de doi ani, cu suspendare pe patru ani. Daca va fi condamnat pentru infractiunea invocata de prefect, Pop va trece dincolo de gratii, implinind si condamnarea anterioara de doi ani de inchisoare. Atunci le va multumi avocatilor Liviu Doru Bindea si Vasile Lupu, care l-au sfatuit sa mearga pana la capat. Poate pana in celula.

Ciprian DRAGOS



* Socant: in abominabilul accident de la Berbesti se pare ca
SI Mortul e ”vinovat”

La inceputul lunii ianuarie 2004, in satul Berbesti (comuna Giulesti) a avut loc un cumplit accident de circulatie, in care si-au pierdut viata doua persoane. La doua luni de la tragedie, instrumentarea cazului de catre Politie si Parchetul de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei a luat sfarsit.

Accidentul s-a petrecut astfel: Liviu Tiple (34 ani) din Sighetu Marmatiei, aflat in stare avansata de ebrietate si conducand un Seat Cordoba, a intrat cu o viteza foarte mare in doi oameni aflati pe marginea carosabilului. Dupa impact, corpul femeii a fost proiectat la cativa zeci de metri, iar cadavrul barbatului s-a agatat de capota fiind tarat circa 800 de metri, bucati din corpul acestuia fiind imprastiate prin tot satul. Soferul a parasit in tromba locul accidentului, fiind oprit de politisti la intrarea in municipiul Sighetu Marmatiei si retinut pentru cateva ore. A doua zi, soferul s-a internat la psihiatrie, pentru investigatii complexe care au durat destul de mult timp, ulterior revenind la serviciu (lucreaza in bransa asigurarilor si face parte dintr-o familie “bine proptita” material).

S-a terminat ancheta

Procurorul Ioan Ardelean, purtator de cuvant al Parchetului, ne-a declarat ca au finalizat cercetarea penala si au inaintat dosarul judecatoriei. “S-a retinut in seama incupatului (aflat in stare de libertate, n. red.) doua capete de acuzare: ucidere din culpa in forma agravanta si conducere sub influenta bauturilor alcoolice. S-a dovedit ca valoarea alcoolemiei in sange a numitului era de 1,15 la mie.” Anterior declaratiei oficiale, prin targ se vorbea ca se va lua in considerare culpa comuna a celor doua parti. Procurorii accepta ca instanta poate hotari asta, in urma depozitiei martorilor si a instrumentarii probelor din dosar. In acest caz, despagubirile materiale fata de rudele victimelor vor fi diminuate cuantificat cu gradul de vinovatie al celor doi decedati iar vina va fi, din punct de vedere legal si nu moral, impartita. Mai pe inteles, si mortul e de vina.

Dileme

Toate bune si frumoase, dar ceva scartaie. Liviu Tiple a parasit locul faptei, fiind retinut de politisti la circa 10 kilometri distanta, in timp ce se indeparta de Berbesti. Raman o multime de intrebari fara raspuns:
1. De ce nu s-a retinut, ca si capat de acuzare, fuga de la locul accidentului?
2. De ce viteza in momentul impactului (martorii au declarat ca autoturismul rula cu peste 100 de kilometri/ora) nu prezinta importanta cuvenita?
3. De ce un accident asemanator, petrecut in Sighet anul trecut, tot din cauza unui sofer beat (Marin Varjea din Bucuresti), soldat de asemenea cu doi morti, nu si-a gasit finalizarea in instante nici pana in ziua de azi?
4. De ce un alt accident care a cauzat decesul victimei, petrecut acum cativa ani si in care a fost implicat un ofiter al politiei Sighet, nu a fost pana acum clarificat? Asteptam raspunsurile din partea instantelor.

Teofil Ivanciuc



* Ma tot mir
Stanga fisurata

Celebra statuie a lui Michelangelo, David, se afla in suferinta. Din cauza ca statuia, care cantareste peste cinci tone si jumatate, are gleznele prea subtiri si e inclinata putin spre stanga, a aparut o fisura la glezna stanga. Specialistii Universitatii din Bologne si-au propus sa vindece geniala lucrare renascentista. Deocamdata, atletul lui Michelangelo este supus unei toalete destul de complicate, cu apa distilata, toaleta care va lua sfarsit abia in luna mai. Pe urma, i se vor face tomografii si se vor lua masurile necesare conservarii statuii. Creatie a unei guvernari incapabile, Romania de azi se afla in suferinta. Din cauza ca tara asta e locuita si locuitorii voteaza din patru in patru ani, Romania e si ea inclinata putin spre stanga. In ultima vreme s-au inmultit fisurile in stanga politica romaneasca. Specialistii Guvernului Nastase si-au propus sa vindece imaginea unei Romanii bolnave. Deocamdata, coruptia din Romania nu poate fi spalata nici cu apa distilata, nici cu apa sfintita. Fisura din glezna lui David nu e vizibila, dupa cum nici coruptia din Romania nu-i la vedere, chiar daca ambasadorul Marii Britanii afirma mai ieri ca, in scumpa noastra patrie, sunt prea multi oameni implicati in acte de coruptie. O fi avand omul un tomograf de care nici Talpes, fostul sef al SIE, nu stie nimic. Statuia lui Michelangelo implineste in acest an 500 de ani, in timp ce Romania de abia a implinit 145 de ani. David e la fel de tanar; Romania e tot mai batrana. Despre fisura din glezna stanga a capodoperei se stia, din urma cu un secol. Tot din secolul trecut se stie despre fisurile din stanga romaneasca. Michelangelo l-a “vazut” pe David intr-un bloc de marmura, inainte de a pune mana pe dalta. Talpes da semne ca inca nu pricepe nimic din ce se petrece. “Sa vedem ce se intampla cu noi. De unde venim si unde ne ducem”, este o declaratie care spune totul despre puterea de pricepere a unui vicepremier. Nu stiu de ce am senzatia ca specialistii bolognezi il vor “vindeca” pe David, in timp ce pe ai nostri, n-o sa-i ajute nici macar masina hibrid de tip salvare-biserica, in care iconostasul e asezat langa defribilator. Marilyn Monroe i-a daruit lui JFK un ceas pe care e gravata o fraza ce banuiesc ca i-a soptit-o Michelangelo lui David si pe care, banuiesc, i-o repeta Talpes lui Nastase: “Lasa-ma sa te iubesc sau lasa-ma sa mor!”

PSD nu se dezminte:

Fault la Bindea!

La conferinta de presa sustinuta vineri, senatorul Liviu Doru Bindea ne-a aratat fata cu care ne obisnuise pe vremuri: un politician linistit, relaxat, pus pe fapte mari. Se pare ca politicianului maramuresean ii prieste viata in opozitie.

”Ma simt cu adevarat liber din punct de vedere politic. Va dati seama ca pana acum nu puteam face interpelari sau amendamente la legile pe care le propunea propriul guvern”, a marturisit Bindea. Dar viata in opozitie are si neajunsurile ei. Si cel mai nou senator de Maramures s-a convins pe propria piele. La sfarsitul saptamanii trecute, s-a discutat in Senat un amendament al senatorului Bindea la Legea 550/2002. Parlamentarul maramuresean propunea ca si spatiile din proprietatea privata a consiliilor locale sau judetene ori a regiilor in care isi desfasoara activitatea medicii sa poata fi vandute in rate. Precendente existau - in urma cu cateva luni se votase un amendament similar pentru spatiile din proprietatea cooperatista -, teoretic ar fi trebuit ca amendamentul sa treaca, dar, surpriza! A fost respins de catre PSD, pe motiv ca Guvernul tocmai se preocupa sa rezolve aceasta problema printr-o hotarare. Fault la Bindea! ”Pe mine ma intereseaza mai mult sa se rezolve aceasta problema. Nu am orgoliul de a fi eu acela care a rezolvat-o. Ma bucura ca prin initiativa mea am reusit sa aduc in atentia Guvernului o problema importanta”, a spus, zambind duglis, senatorul. Tare bine trebuie sa-ti pice cand fostii colegi politici isi dau seama de adevaratul tau potential abia dupa ce drumurile s-au bifurcat. Ca dupa cum a povestit Bindea, i-a cam crescut inima dupa declaratia pe care a facut-o la inceputul saptamanii in Senat despre dezastrul gestionat de fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu. Din semnalele pe care le-a primit ulterior, Bindea a inteles ca Guvernul se gandeste sa renunte la celebra Ordonanta de Urgenta 58/2003, care spunea ca toate recursurile se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Se pare ca guvernantii s-au trezit si morosanul care se va judeca pentru trei-patru ari de pamant nu va fi obligat sa-si vanda vaca, pentru a ajunge in Capitala unde i se poate imparti dreptatea. Senatorul maramuresean mai asteapta un semn din partea Parlamentului intr-o alta initiativa legislativa pe care a avansat-o. Este vorba de un proiect de lege privind subventionarea de catre autoritatile publice locale din zonele montane a transportului de cereale pe care le dobandesc taranii muncind in alte zone. ”Multi tarani maramureseni se duc si muncesc in alte judete. Cand trebuie sa-si aduca acasa recolta, jumatate din ea o pierd platind transportul. Am discutat cu primari din judet si ei mi-au spus ca ar fi dispusi sa subventioneze pana la jumatate din contravaloarea transportului din bugetul local, dar nu au cadru legislativ. Incerc sa-i ajut pe acei oameni care muncesc si nu ma intereseaza capitalul politic sau electoral”, a conchis parlamentarul. Despre fierberea preelectorala din filiala PRM Maramures, senatorul Bindea nu a vrut sa vorbeasca. ”Discutam dupa 24 martie, cand vom stabili la Bucuresti candidatii. Pana atunci, discutiile sunt inutile.” Noi asteptam.

Claudia Sitaru



* INTERVIU
Florin Tataru conduce institutia din judet cu cel mai mare volum de bani publici alocati
Profesionistul de la Casa

Florin Tataru este unul dintre cei mai tineri directori din Maramures. Tineretea nu l-a facut, insa, sa-si piarda capul si sa nu se descurce in fruntea institutiei care gestioneaza cel mai mare volum de bani publici, Casa de Asigurari de Sanatate. Invatat sa se descurce intre politica si gestionarea banilor pentru Sanatate, Florin Tataru a marturisit, obsedant, ca e adeptul muncii in echipa.

Carte de vizita

S-a nascut in 5 decembrie 1967, in Baia Mare. Dupa ce a absolvit liceul a intrat la ASE – Bucuresti, Facultatea de Comert - Relatii Internationale. Este necasatorit. Dupa 1989 si-a incercat sansa in afaceri, iar din 2001 este directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Maramures. A urmat cursuri postuniversitare de Management, este doctorand si va termina cursurile postuniversitare in Stiinte Politice.

Reporter: Este greu de condus o institutie precum Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate?
Florin Tataru: E greu si e usor. Am avantajul unui colectiv harnic, cu experienta si responsabil. Este dificil, deoarece domeniul e sensibil si foarte important pentru comunitate. Vorbim de sanatatea populatiei. Mai este dificil deoarece CJAS e institutia publica din judet care gestioneaza cel mai mare volum de bani publici.
Rep: Primeste CJAS fonduri suficiente?
F.T.: In raport cu ceea ce este nevoie, banii sunt prea putini. Intotdeauna va exista aceasta relatie . Tot timpul apar medicamente noi, tratamente mai costisitoare.
Rep.: Serviciile medicale se ridica la nivelul asteptarilor?
F.T.: In momentul de fata, calitatea serviciilor medicale ramane un deziderat neatins. Stimez corpul medical, dar, per ansamblu calitatea actului medical, performanta raman pe planul doi. Evident, totul se leaga de fonduri, de bani.
Rep.: Care este starea de sanatate a romanilor?
F.T.: Starea de sanatate este legata de situatia socio-economica a unei regiuni, a tarii in general. Statistic, fata de alte tari, noi, romanii, avem mai multe probleme de sanatate. Cu siguranta, si perioada "socialismului multilateral-dezvoltat” si-a pus amprenta asupra starii de sanatate
Rep.: Unde ne situam in marea familie europeana?
F.T.: Dupa 1989, productia de medicamente autohtone s-a diminuat considerabil. Asta inseamna ca inainte nu era suficient de competitiva sa sustina o stare de sanatate la nivelul cerintelor. Comparativ, in Romania se cheltuiesc 40 de dolari per locuitor, pe consum de medicamente. In tarile UE, suma este de 70 de dolari, iar in SUA de 237 dolari pe cap de locuitor. Ei nu cheltuiesc mai mult pentru ca sunt mai bolnavi, ci pentru ca isi permit si isi intretin mai bine sanatatea.

Medicamentele - vesnica problema

Rep.: Care e situatia reformei in Sanatate?
F.T.: A existat o lipsa de coerenta in reforma din Sanatate intre 1990 si 2000. In ultimii trei ani, s-a inteles ca reforma incepe cu planificarea serviciilor in Sanatate. Au fost identificate nevoile si posibilitatile de a acoperi aceste nevoi cu resurse financiare. Reteaua sanitara trebuie restructurata. E un proces complicat si dificil.
Rep.: De ce exista in permanenta problema medicamentelor gratuite si compensate?
F.T.: Problema medicamentelor este distincta. Productia interna a "cazut” in fata marilor producatori de afara. Romania este o piata importanta si s-a dat o batalie crancena pentru aceasta piata. Din pacate, am devenit un fel de "poligon de incercare” pentru acesti producatori care realizeaza venituri insemnate.
Rep.: Adica?
F.T.: Acelasi medicament de import, in Romania este mai scump cu 21% decat in Anglia, cu 42% mai scump ca in Franta sau cu 70% ca in SUA. Este anormal ca pretul medicamentelor sa fie atat de ridicat intr-o tara mai putin dezvoltata decat cele enumerate. S-a si luat prima masura, reducerea TVA la 9%, dar trebuie controlat pretul medicamentelor care intra in tara.
Rep.: Totusi, care ar fi solutia in cazul medicamentelor compensate si gratuite?
F.T.: Pe lista acestor medicamente trebuie sa figureze, in primul rand, medicamentele esentiale pentru majoritatea populatiei si sa fie eliminate cele din ultima generatie, foarte scumpe. Acestea greveaza efortul financiar pe ansamblu. In momentul de fata, pe aceasta lista ponderea medicamentelor esentiale, generice, comune, folosite curent, este de 30%. In Germania, aceasta pondere e de 50%, iar in SUA de 55%. Ideea este ca lista sa contina mai multe medicamente de uz larg si mai putine de uz restrans.
Rep.: Farmaciile au vreo vina?
F.T.: Sunt disfunctionalitati la nivelul organizarii activitatii in farmacii. Unele incep eliberarea medicamentelor la o data la care altele deja au epuizat fondurile primite. Aceasta situatie induce presiuni pe farmaciile care respecta legea. Vom lua masuri drastice pentru a elimina aceste carente.

Politicianul

Rep.: Ati fost si sunteti unul dintre tinerii lideri ai PSD care au facut politica la un nivel inalt. Cum se impaca functia de la CJAS cu cerintele politicii adevarate? Aveti timp?
F.T.: Activitatea politica nu tine nici de complexitatea, nici de nevoile functiei de la Casa. Intr-adevar, timpul este cea mai importanta resursa. Dar cred ca performanta in politica depinde de altceva, nu de timp. Are importanta partidul, colegii pe care ii ai. Pana la urma, politica este un "joc” de echipa. Membrii unei organizatii trebuie sa inteleaga ca nu castiga decat daca si echipa castiga. Apoi, foarte important, in politica interesul personal trebuie sa se circumscrie interesului colectiv.
Rep.: Dupa recentele alegeri din filiala putem vorbi de o echipa in PSD Maramures?
F.T.: Exista o echipa, echipa aleasa la Conferinta Judeteana. Ramane ca aceasta sa arate ca poate, stie, intelege si se comporta ca o veritabila echipa.
Rep.: Doriti o cariera in politica? Sunteti considerat un politician de perspectiva.
F.T.: Nu am intrat in politica pentru avantaje. In 1997, PDSR era in opozitie. A fost o optiune bazata pe dorinta de a construi, alaturi de colegi, un partid puternic, o filiala care sa-si selecteze reprezentantii pe criterii de onoare si competenta. Am muncit mult pentru aceasta. A fost un demers care, din pacate, a starnit si invidii si rautati, chiar dusmanii, intr-un moment in care multi nu intelegeau de ce interesul personal trebuie pus dupa cel colectiv. Da! Imi doresc o cariera politica, dar, asa cum am spus, alaturi de echipa.

Optiuni si argumente

l Blues sau rock?
Rock.
l Paulo Coelho sau Mircea Cartarescu?
Mircea Cartarescu.
l Sampanie sau vin?
Vin.
l O cina romantica sau o plimbare sub clar de luna?
O plimbare.
l Michelle Pfeiffer sau Jenifer Lopez?
Michelle Pfeiffer.
l Chivu sau Mutu?
Chivu.

Nicolae Teremtus