POLITICA, ANCHETE, ATITUDINE

* Bugetul pe 2005 a fost aprobat
Mimand ca inteleg…

* Sesizarea GAZETEI, confirmata de Ministerul Culturii:
“Trianon”, ilegal!

* Prefectul Böndi da piept cu realitatile judetului:
Moisei, la cheremul primarului

* Prevestirea furtunii politice

* Prefectura, in pragul pierderii procesului intentat pentru anularea unui act administrativ
Deghid – omul legii?

* Coltu’ meu
Razboi si pace

* Eroarea Degeratu

* Donatii de 65 de milioane de lei pentru astmaticii maramureseni
Marinel-zgarciomanel

* Schimbul de azi
Crocodilul SRI si amanta inselata

* Miliarde tocate in blocuri ANL facute in bataie de joc!
Bloc(ada) socialista

* Ma tot mir
Despre normalitate

* INTERVIU - Ioan Piso, laureat al premiului Herder, director al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei
Cercetatorul latinitatii

* Bugetul pe 2005 a fost aprobat
Mimand ca inteleg…

Saptamana trecuta, intr-o sedinta extraordinara ce a durat atat cat trebuie ca sa nu fie nici prea-prea, dar nici foarte-foarte, consilierii baimareni au aprobat bugetul municipiului pe 2005. Sedinta a avut si momente tensionate, cauzate de unele probleme ce nu au tinut de constructia bugetului, ci mai mult de imaginea unor consilieri. Pana la urma, important e ca municipiul isi poate desfasura activitatea fara probleme.

Sedinta a fost condusa de consilierul PSD Gabriela Hofer (daca citirea Ordinii de zi si supunerea la vot a celor hotarate de consilierii-barbati poate fi considerat un act de conducere). Cu riscul de a fi rautaciosi, putem spune ca, totusi, in cazul consilierului PSD este un pas inainte. De cand este consilier, Hofer nu a vorbit atat de mult. Ea a inceput sedinta prin citirea proiectului de hotarare prin care fostul consilier Ioan Hoban (ales deputat) a fost inlocuit cu supleantul de pe listele PNL, dupa cum a citit Hofer: “doamna consiliera Dorina Suciu”. In rest, Hofer a ascultat cuminte cum ii cereau unii sau altii sa supuna la vot hotarari, pareri… Revenind la buget, de remarcat ca grupul consilierilor PSD a votat pentru, ba chiar a apreciat constructia bugetului.

Buturuga de 3 miliarde

Bugetul pe anul acesta a fost citit pe capitole (pentru a fi inteles de cei care nu au mai facut parte din Consiliul Local) de catre primarul Cristian Anghel. Fiecare capitol a fost prezentat, iar acolo unde au fost nelamuriri s-au dat precizarile de rigoare. Cele mai multe interventii le-a avut consilierul PSD Dumitru Matei. Mai mult, “Mitica” a avut o interventie spectaculoasa la capitolul Sport. Pentru acest an, CL Baia Mare a prevazut 2 miliarde de lei pentru echipele sportive baimarene, dar Matei, dupa o pledoarie pentru o mai buna finantare a echipelor care au rezultate in competitiile europene, a mai cerut inca 3 miliarde de lei. Consilierii au aprobat si banii au fost luati din fondul de rezerva al CL. Este interesant ca pentru sport, la nivelul echipelor de club profesioniste, se aproba fonduri suplimentare an de an. Laudabila grija consilierilor pentru sport (activitate sustinuta de firme, sponsori), dar nu acelasi lucru se poate spune de sustinerea financiara a elevilor superdotati, de pilda.

Diverse

La ultimul punct al sedintei CL (consilierii se grabeau, avand de sarbatorit o onomastica), capitolul Diverse, s-a discutat mai mult decat pe proiectul de buget. Marul discordiei, o solicitare a unui baimarean, adresata CL, de a inteveni intr-un litigiu intre solicitant si o alta persoana fizica. Problema a fost dezbatuta din punct de vedere juridic si pe fata si pe dos. Pana la urma, unul dintre consilieri, avocat de profesie a plecat suparat pe colegii de CL. Problema nu a fost rezolvata, fiind amanata pentru urmatoarea sedinta, ca si cererea de suspendare a directorului Teatrului Municipal. Ar mai fi de mentionat ca cei mai tacuti consilieri au fost cei ai UDMR, cei mai volubili cei ai PSD, liberalii au fost ba seriosi, ba glumeti, iar democratii au anuntat cu mandrie numirea colegului lor, Gheorghe Achim in functia de subprefect. La un moment dat, consilierul PSD Ioan Blajan, care a lipsit motivat, si-a sunat colegii pentru a-i anunta ca este bunic. Sala de sedinte s-a golit in graba, in urma au ramas mucuri de tigari, proiecte de hotarare risipite pe mese si nedumeririle unor consilieri cu privire la bugetul votat in plen.

Nicolae TEREMTUS








* Sesizarea GAZETEI, confirmata de Ministerul Culturii:
“Trianon”, ilegal!

Trianon, controversata pelicula a regizorului maghiar Koltay Gabor, continua sa ruleze ilegal in Romania. Difuzat in premiera nationala in Baia Mare, filmul nu are certificat de clasificare in registrul cinematografiei. Centrul National al Cinematografiei a sesizat Ministerul de Interne pentru a face cercetari in localitatile in care a fost difuzat filmul.

Organizatorii proiectiei filmului Trianon, nedifuzat in Ungaria din “motive de continut”, dar primit cu bratele deschise de maghiarii din Romania, ar putea ajunge pe mana politiei! GAZETA, prima publicatie din Romania care a sesizat acest caz, a solicitat Ministerului Culturii si Cultelor o pozitie oficiala. In comunicatul remis publicatiei noastre, ministerul confirma ilegalitatea difuzarii filmului regizat de Koltay Gabor. Pelicula (refuzata de televiziunile maghiare din cauza caracterului iredentist) nu este clasificata in registrul cinematografiei, asa cum obliga legea romana. La solicitarea ministrului Culturii, Mona Musca, Centrul National al Cinematografiei (care nu are un organ propriu de control) a sesizat Ministerul de Interne pentru a face anchete in localitatile in care a fost difuzat filmul si pentru a lua masuri (in Miercurea Ciuc si Odorheiul Secuiesc au fost deja sanctionati doi dintre liderii tineretului maghiar cu cate 50 de milioane de lei, pentru postura de organizatori).

Refuz de comanda

Documentarul Trianon a fost comandat de postul maghiar de televiziune MTV sub forma unui serial de 12 episoade. Din cauza continutului, pentru a nu genera reactii de protest, filmul a fost refuzat chiar de catre cei care au cerut realizarea sa. Difuzarea serialului sau a episodului-pilot a fost refuzata si de catre organizatorii taberei de la Balvanyos (Ungaria), din aceleasi motive. Toate aceste refuzuri nu i-au impiedicat pe liderii comunitatii maghiare din Baia Mare sa prezinte filmul in premiera nationala la Centrul cultural maghiar Teleki Sandor din Baia Mare, anul trecut, cu ocazia “Zilelor Sfantului Stefan”, adica cu cateva luni inaintea lansarii ideii unui turneu prin Ardeal. “Experimentul” din Baia Mare, semnalat la vremea respectiva de GAZETA, nu a ridicat semne de intrebare autoritatilor cu privire la reactia comunitatii vizavi de un subiect sensibil: Tratatul de la Trianon. Probabil acesta e considerentul care a dus la promovarea si difuzarea filmului si in alte orase importante din Transilvania.

Voichita, incompetenta

Desi filmul a fost vizionat in Baia Mare de circa 200 de persoane, David Lajos, coordonatorul Centrului Cultural Maghiar Teleki Sandor, sustine ca proiectarea filmului s-a facut perfect legal. “Da, filmul a fost difuzat pentru prima data in Baia Mare in luna august. Deci, n-a fost prezentat in cinematografe, sunt doua cazuri separate. Daca ar fi fost prezentat in cinematografe sau institutii publice, atunci as putea intelege o asemenea parere a doamnei ministru. A fost prezentat in institutii ale unor fundatii, sau in cluburi, intr-un cadru mai restrans si care nu intra sub incidenta acestei legi. Prezentarea de la Baia Mare este la fel de legala ca prezentarea oricarui film. Sunt prezentate tot felul de filme in diferite cluburi, grupuri sau organizatii si nici de acelea nu se leaga nimeni”, a spus Lajos. Numai ca legea nu specifica faptul ca sanctiunile se aplica doar in cazul cinematografelor! Conform HG. 418/2003 si Legii cinematografiei “constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 50 si 250 de milioane de lei, desfasurarea oricaror activitati de distribuire, difuzare sau exploatare de filme cinematografice fara certificat de clasificare a acestora, emis de Centrul National al Cinematografiei”. Asadar, nici o referire la locul in care e proiectat filmul sau a numarului de spectatori.

Politia, somn-usor…

Inspectoratul Judetean de Politie nu a primit sesizari in acest caz (?). Mai mult, Voichita Zehan, purtatorul de cuvant al IJP Maramures a afirmat ca nu cunoaste acest caz (!), desi a fost semnalat la vremea respectiva de GAZETA, tocmai in deschiderea ziarului, iar in atributiunile ei intra, pe langa manichiura, mastile de castraveti si tratamentele anticelulita, si citirea presei! (paragraf nervos scris de Dan Parcalab) Nici Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu Cultural Maramures (DJCCPC) nu pare mai vigilenta, anuntand ca va incepe cercetarile in cazul in care... va primi ordin! “N-am fost inca sesizati in acest caz, dar daca Ministerul Culturii va trimite si catre noi o adresa atunci vom demara o ancheta proprie, sigur, daca asta intra in competenta insitutiei noastre. Nu stiu despre ce-i vorba, n-am vazut filmul, dar daca este ilegal atunci va fi sanctionat”, a spus Ioan Marchis, directorul DJCCPC.

Liderii maghiarilor

Liderii comunitatii maghiare din Maramures sustin ca situatia nu e chiar atat de “neagra”. “Ce stiu e ca anul trecut a fost la Casa Teleki regizorul si ca a prezentat filmul, dar nu cred ca tot filmul, ci doar o parte. Eu n-am vazut, am aflat doar din presa ce se intampla in tara. Mi-au spus colegii care au fost acolo, care au vazut filmul, ca in Ungaria filmul nu este interzis, numai ca s-a facut un film de nu-stiu-cate ore si din acesta Ministerul Culturii a a facut un alt film de o ora - o ora si jumatate. Si asta-i filmul care ruleaza in Ungaria, la un singur cinematograf care a cumparat dreptul. Deci nu-i interzis in Ungaria. Dupa titlu imi dau seama ca e vorba de acel Tratat de la Trianon, e un subiect care poate sa fie pe undeva si neplacut, dar din moment ce nu l-am vazut, nu pot spune ce contine si cum este. Dar demersurile legale trebuiesc facute, indiferent despre ce film este vorba”, a spus Farkas Zoltan, vicepresedintele UDMR Maramures. De aceeasi parere e si presedintele UDMR Maramures, desi sustine ca nu a vazut filmul. “Eu nu cunosc acest film, nu l-am vazut, nu pot sa comentez. Numai din presa stiu. Eu n-am fost acasa in acele zile, in luna august am fost in concediu. Daca ministrul Culturii, doamna Mona Musca, a facut o declaratie in acest sens si zice ca asa este, probabil ca vorbeste in baza legii. Daca exista aceasta reglementare si nu a fost respectata, atunci trebuie vazut cine e responsabil”, a declarat Istvan Ludescher, presedintele UDMR Maramures. Pana la solutionarea cazului, e foarte grav ca filmul a fost prezentat comunitatii maghiare locale fara sa verifice cineva daca se respecta legea. Ramane de vazut cine sunt vinovatii si mai ales cum vor fi sanctionati. Vom reveni.

Ioana LUCACEL






* Prefectul Böndi da piept cu realitatile judetului:
Moisei, la cheremul primarului

In Moisei, una dintre cele mai mari localitati maramuresene, Consiliul Local nu are activitate de mai bine de o jumatate de an. Dupa alegerile locale din 2004, primarul PSD, Toader Stetcu a atacat in justitie validarea a trei dintre consilieri, blocand activitatea CL. De atunci, consilierii din Moisei se plimba prin salile de judecata, iar bugetul pe 2005 nu poate fi votat. O situatie unica in tara.

Miza “disfunctionalitatii administrative” de la Moisei este functia de viceprimar sau, alfel spus, dorinta primarului Toader Stetcu ca liberalul Alexa Horj sa nu ajunga pe functia de viceprimar, asa cum au fost negocierile in cadrul Aliantei maramuresene. Interesant este ca la Moisei intelegerile intre liberali si democrati au fost respectate pana la inceperea campaniei electorale. Dupa, democratii s-au “aliat” cu PSD impotriva consilierilor liberali, ai PRM si ai partidelor care mai au reprezentanti in Consiliul Local. Alesii PSD+PD sunt sapte, iar ceilalti sunt opt. De aici a inceput circul. Stetcu a tarat CL in justitie dorind ca trei consilieri validati in prima sedinta a noului CL sa isi piarda calitatea de consilieri. In acest context, gruparea PSD-PD ar fi reusit sa-si impuna viceprimarul. Pana la sfarsitul anului trecut, au avut loc mai multe procese, toate pierdute de primarul Stetcu. In 6 ianuarie a aparut si sentinta definitiva, prin care actiunea impotriva celor trei consilieri a fost declarata ca nefondata, sentinta care a rezolvat si problema lui Horj, care a fost recunoscut ca viceprimar in Moisei. Aceasta este povestea neromantata, dar incredibila, a ceea ce se intampla in administratia uneia dintre cele mai mari localitati maramuresene (peste 10.000 de locuitori). Pe langa procesele absurde, Stetcu a uzat de calitatea de primar si a emis cateva dispozitii pentru niste probleme care, legal, ar fi trebuit sa fie trecute prin Consiliul Local. Mai mult, primarul pesedist “i-a lamurit” pe consilierii PSD-PD sa nu se prezinte la convocarile celeilalte grupari, care dorea ca alesii moisenilor sa se prezinte in sedinte statutare ale CL pentru a putea lucra in folosul celor care i-au votat. Stetcu a fortat nota, crezand ca gruparea rivala va putea fi suspendata, ceea ce ar fi dus la dizolvarea CL si la organizarea de noi alegeri. “A vrut dizolvarea CL. Nu i-a convocat pe consilieri timp de sase luni. Nu l-a interesat ca sunt probleme cu inceperea anului scolar, ca problemele curente ale localitatii nu au putut fi rezolvate! In 28 decembrie a convocat o sedinta cand i-a venit un consilier ce a fost plecat in strainatate. Nu a tinut cont ca in 28 nu erau definitive hotararile in ceea ce ii priveste pe consilierii contestati. Poate fortez nota, dar au fost facute o serie de infractiuni. A fost facuta rectificare de buget prin dispozitie de primar (legea nu permite) si altele. Noi, liberalii si ceilalti (in total opt consilieri) am convocat in fiecare luna sedinte extraordinare de CL. Numai asa s-a putut. Ei nu au participat. Am sesizat si autoritatile judetene, dar degeaba. In fine, dupa ce a venit sentinta definitiva, in 6 ianuarie am convocat o sedinta pentru a completa CL cu consilierul liberal supleant, cel care ar fi trebuit sa intre in CL in locul meu. Stetcu nu i-a lasat pe consilierii PSD si PD sa participe si nu a putut fi validat consilierul liberal. Suntem in situatia de sapte la sapte. Noi ne-am sesizat ca cei sapte consilieri ai PSD plus PD nu au participat la trei sedinte consecutive si, potrivit legii, urmeaza a fi suspendati si inlocuiti cu cei de pe listele cu supleanti. Am mai convocat o sedinta pentru data de 14 ianuarie, dar… Vom prezenta prefectului judetului un memoriu cu realitatile din Moisei, asa cum le-a creat Stetcu. Mai este o ciudatenie: nu a fost votat bugetul local pe 2005! Asta este situatia aici”, ne-a declarat Horj. Problema din Moisei este mai mult decat politica. Pe langa primarul Stetcu si fostul prefect, Ioan Buda ar trebui sa explice de ce s-a ajuns in situatia de fata. Sau poate primarul este “cel mai tare din parcare” si vointa lui este mai presus de lege. Vom reveni. Ultima ora: asa cum s-a intamplat si in cazul celorlalte sedinte, consilierii PSD+PD nu s-au prezentat nici la cea din 14 ianuarie. La inceputul saptamanii viitoare, prefectul Böndi va trebui sa ia o decizie.

Nicolae TEREMTUS







* Prevestirea furtunii politice

Pentru politica maramureseana, saptamana care a trecut a fost nebuna, nebuna. In prima parte a acesteia se zvonea ca subprefectul va fi din partea PUR, ceea ce ar fi “inflamat” de tot judetul pe care se fac experimente politice. Dupa negocieri extrem de dure, s-a revenit si democratul Gheorghe Achim a fost numit subprefect. Nu se stie inca ce s-a dat in schimb. Dupa acest scandal nevazut-neauzit au urmat disputele din filiala PD. Liderul democratilor, Mircea Man a fost atacat deschis de colegii de partid. Lui Man i s-a cerut demisia, nu pentru problema subprefectului, ci in general, pentru prestatia sa in fruntea filialei, pentru rezultatele obtinute la “generale”, pentru numirea prefectului din partea UDMR etc. La sfarsitul saptamanii a avut loc o sedinta de Birou Permanent in care, se barfea, urmau clarificarile dorite de unii lideri democrati. Nu s-a intamplat asa, ba mai mult, Man a interzis oricarui membru al filialei sa mai dea declaratii publice. Man este singurul care poate spune ce si cum. Atitudinea liderului democrat, unii spun ca e dictatoriala, i-a nemultumit pe multi. Deocamdata, scandalul mocneste. Nici PSD Maramures nu a avut o saptamana linistita. Celebra sedinta de la Cluj, unde au fost prezenti 14 lideri de filiale pesediste ardelene, a fost onorata din Maramures de fostul prefect, actualul deputat, Ioan Buda, si secretarul executiv al filialei, Viorel Deghid. Rezolutia de la Cluj a fost semnata si de Buda. Dupa scandalul din Bucuresti, de la intalnirea cu liderii de filiale, pesedistii maramureseni au inceput sa ia atitudine fata de Buda. Sunt nemultumiti ca fostul prefect a luat o hotarare fara a se consulta cu cineva. Vicepresedintele filialei, consilierul local Dumitru Matei, i-a cerut lui Buda sa faca o conferinta de presa in care sa explice public de ce a “tras” filiala, prin semnarea documentului de la Cluj in calitate de presedinte de filiala. Buda a refuzat. “Nu au intrat zilele in sac”, a comentat sec deputatul Buda. Una peste alta, o saptamana fierbinte, care prevesteste furtuni politice in nordul tarii.

Nicolae TEREMTUS






* Prefectura, in pragul pierderii procesului intentat pentru anularea unui act administrativ
Deghid – omul legii?

In cursul anului trecut, Prefectura a atacat in instanta 24 de acte administrative. Pe rol se afla doua procese de anulare a unor hotarari emise de consiliile locale din Baia Sprie si Repedea. Se pare ca Viorel Deghid s-a gandit superficial cand a atacat actele respective, specialistii afirmand ca unul dintre ele este legal. Viorel Deghid poate culege roadele activitatii sale de prefect – doua procese, din care unul pasibil de a fi pierdut.

In 11 noiembrie 2004, ex-prefectul Viorel Deghid a atacat in contencios administrativ hotararea emisa de Consiliul Local Baia Sprie prin care se aproba vanzarea unui teren proprietatea Statului, aflat in administrarea Consiliului Local. Vanzarea privea un teren asupra careia societatea ce dorea sa-l cumpere avea un drept de concesiune. In motivarea actiunii sale, prefectul precizeaza ca un consiliu local poate vinde numai bunurile proprietate privata a orasului sau comunei, nu si pe cele detinute de statul roman si aflate in administrarea consiliului respectiv. Dosarul se afla pe rolul Tribunalului Maramures si are termen pe data de 19 ianuarie. Un caz aparte il reprezinta actul emis de Consiliul Local Repedea. In cursul anului trecut, acesta a adoptat o hotarare prin care a atribuit in folosinta gratuita o suprafata de 50 de ha de padure, pe o perioada de 49 de ani, cultelor religioase recunoscute de lege care functioneaza pe raza comunei Repedea. Padurea se afla in proprietatea publica a comunei si a fost impartita intre cele cinci culte religioase care activeaza, fiecaruia revenindu-i 10 ha de padure.

“Vigilentul”

In motivarea actiunii sale, prefectul precizeaza ca respectiva hotarare este nelegala, pentru ca articolele din Legea administratiei publice locale nu pot fi aplicate in acest caz, precizand ca trebuie luate in calcul si actele normative din domeniul silvic. “Potrivit legii, padurile aflate in proprietatea publica a unei localitati se supun regimului silvic. Procedand la atribuirea in folosinta gratuita, pe o perioada de 49 de ani, cultele ar beneficia de 50 de ha de padure (a carei evaluare nu a fost stabilita), in vederea exploatarii in integralitatea ei, altfel nu intelegem cum ar fi folosite, fara a avea un beneficiu. Cultele trebuie sa aloce bani pentru intretinere. Si exista posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate a cultelor in baza Legii fondului funciar”, precizeaza prefectul. Viceprimarul Vasile Ciorei, fost primar, explica. “In campania electorala, primarul actual le-a promis cultelor padure daca il vor vota. Si, imediat dupa alegeri, le-a si impartit. Eu spun ca nu e legal”, afirma Ciorei. Pe de alta parte, primarul sustine contrariul. “Nu e nimic ilegal. Avem tot dreptul sa facem ce vrem cu padurea, atata timp cat este a noastra. Am luat legatura cu seful Ocolului Silvic pentru administrare si totul este in regula”, declara primarul Pavel Tudic. Pentru edificare, am cerut parerea celor de la Directia Silvica. “Noi nu avem treaba cu padurile altora, decat cu cele ale Statului. Padurea de la Repedea se afla in proprietatea publica a comunei si dansii o pot da in folosinta oricui. Daca este exploatata in regim silvic normal, nu vad problema. Nu au nevoie de aprobarea noastra pentru a o da cui doresc”, precizeaza Vasile Cheta, purtatorul de cuvant al institutiei. Asa stand lucrurile, Viorel Deghid are toate sansele sa cada din nou in penibil, cu toata armata de juristi a institutiei, strangand roadele muncii sale: 2 procese in contencios, din care unul, posibil, pierdut.

Ciprian DRAGOS





* Coltu’ meu
Razboi si pace

Politica maramureseana este in continuare in deruta dupa numirea prefectului din partea UDMR. Cum s-a ajuns aici, vom afla dupa ce analistii politici vor da de toate intelegerile ascunse intre diversi politicieni de aici si de la Bucuresti. Deja circula variante care te fac sa te intrebi ce rost au mai avut alegerile. Dupa “povestea” cu prefectul, a urmat cea cu subprefectu’. Si pentru aceasta functie onorabila s-au dat lupte crancene, in paralel cu batalia pentru Secretariatul General al Prefecturii. Ca un facut, dupa razboi se ivesc fel si fel de asa-zisi politicieni care considera ca li se cuvine un post sau altul. Daca nu-i cel la care s-a gandit, este bun altul, spun cu disperare respectivii membri ai partidelor ce-si impart “cascavalul” functiilor mai mult sau mai putin politice. Sunt jalnici si demni de uitare. Dupa experimentul CDR, se pare ca nu s-a invatat nimic, aici la nivel de filiala. Multora le este groaza, deja, de ce va urma la descentralizate. Trebuie spus ca se impune o curatenie in institutiile subordonate administratiei judetene, avand in vedere ca multi dintre cei ce le conduc sunt paraleli (ca pregatire, prestatie…) cu institutia respectiva. Dar, a face din aceasta importanta miscare politica doar un schimb de nulitati cu alte nulitati, dupa cum se zvoneste, nu poate fi o solutie, cel putin nu cea pe care presedintele Basescu si alti lideri ai Aliantei au anuntat-o ca prioritate. Pe da alta parte, numirea prefectului a avut ca efect secundar o zazanie ce creste pe zi ce trece intre liderii Aliantei maramuresene. Are loc, un atac concertat asupra unor politicieni care nu sunt pe gustul celor care cred ca vor fi imuni pe viata. S-a dus vestea ca se vrea “capul boierului”, doar asa, ca-i mai ortoman si are succes mai mare la votanti. Fara boier, “soarecii joaca pe masa” - este un calcul politic falimentar. Boieru’ poa’ sa mearga si solo, ca tot boier va ramane, dar s-au gandit pucistii ce se va alege de mandra filiala de partid? Cu siguranta nu, ca interesul poarta fesul. Nici pesedistii nu-s mai breji. Si in filiala trecuta prin toate dezastrele politice posibile, cei ramasi acasa se pregatesc de razboi. Se aude din Centrul Vechi cum se ascut sabiile politice. Altii pregatesc sageti otravite. De peste Deal se aude cantec de jale. Ce mai, va fi ca pe vremuri. Pacat de noi astia, cei multi, ca am ajuns sa ne plangem singuri de mila.

Nicolae TEREMTUS






* Eroarea Degeratu

Presedintele Traian Basescu l-a numit vineri, in functia de consilier de stat la Departamentul Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale, pe generalul de armata Constantin Degeratu. Generalul Degeratu revine astfel in functia de consilier la Cotroceni, dupa ce in urma cu cinci ani a detinut aceeasi functie, insa pe langa alt presedinte.

Generalul Degeratu are o problema majora de imagine, cauzata de implicarea sa in reprimarea revolutionarilor de la Cluj, din decembrie 1989. O data cu numirea in aceasta functie importanta a celui care a conceput planul stradal de lupta a Armatei in Cluj-Napoca, sperantele romanilor legate de aflarea “adevarului” cu privire la Revolutie sunt nule. Locotenent-colonel in 1989, Constantin Degeratu a fost cercetat alaturi de mai multi colegi din cadrul Comandamentului Armatei a IV-a pentru uciderea a 28 de demonstranti si ranirea altor 104. A fost scos basma curata si inaintat, dupa un deceniu, in cel mai inalt grad din Armata Romana, cel de general de armata.

A semnat cereri pentru blocarea dosarelor Revolutiei

Constantin Degeratu este unul dintre semnatarii “notei informative” adresate, in 1990, procurorului general Gheorghe Robu, in care se solicita scoaterea de sub urmarire penala a inculpatilor din dosarul “Cluj 89”, pe motiv ca procurorul militar care a instrumentat cazul, clujeanul Tit Liviu Domsa, este “subiectiv, rauvoitor si incompetent”. Nota semnata de Degeratu si colegii sai se alatura unei solicitari cu continut similar inaintate de gen. Topliceanu, de ministrul Apararii Nationale, Victor Stanculescu, si de ministrul de Interne, Mihai Chitac. Semnatarii adresei propuneau ca masura urgenta scoaterea in rezerva si pensionarea procurorului Domsa, incalcand astfel grav principiul autonomiei institutiei Procuraturii Generale. Cu alte cuvinte, actualul consilier prezidential, Constantin Degeratu, semna in 1990 “note informative” catre factorii de decizie, in scopul blocarii dosarelor Revolutiei. Ulterior, procurorul Domsa a demascat, intr-o scrisoare adresata fostului presedinte, Ion Iliescu, imixtiunile si presiunile exercitate asupra celor insarcinati cu ancheta. Protestul a ramas fara ecou. Totusi, procurorul Domsa a finalizat ancheta, in aprilie 1990, si i-a inculpat pe ofiterii MApN Iulian Topliceanu, Florian Caba, Valeriu Burtea, Vasile Lates, Ioan Cocan, Ilie Dicu, Dando Carp si Gheorghe Iacob. La scurt timp, i-a fost retras dosarul. Inculpatii nu numai ca au fost eliberati, dar multi dintre ei au fost avansati in grad si au ocupat functii importante in Armata.

Fiind seful SMG, nu a fost pus sub acuzare

Dosarul “Cluj 89” a ajuns pe masa procurorului militar Gheorghe Surdescu. Scenariul s-a repetat. In februarie 1988, procurorul general Sorin Moisescu a ordonat retragerea dosarului din mainile procurorului Surdescu, oferind si un posibil “argument”: incercarea acestuia de a “culpabiliza” Armata romana. Dosarul a fost finalizat in luna mai a aceluiasi an, de catre generalul Dan Voinea. Constantin Degeratu, la acea vreme Sef al Statului Major al Armatei, nu a fost pus sub acuzare. Presa a dezvaluit in mod repetat tentativele de musamalizare a dosarului “Cluj 89”. In urma unei descinderi realizate de reporterii ZIUA la sediul Parchetului General, acestia au constatat ca dosarul revolutiei clujene zace prin sertare si ca nici un procuror nu intoarce vreo fila din el. In acest context, este relevant fragmentul din declaratia data de Constantin Degeratu in fata procurorilor militari, in care mentiona ca in 18 decembrie a trecut la “elaborarea unei variante de actiune pentru apararea frontierei de vest”. Culmea este ca, in decembrie 1989, nici o unitate militara nu a fost pozitionata in Cluj la intrarile in oras, ci in locurile in care se stia ca se afla manifestanti. In mod normal, daca se punea problema apararii orasului de o eventuala invazie, unitatile militare trebuiau pozitionate in zonele strategice ale orasului.

A dat ordin militarilor “sa taca”

Constantin Degeratu a continuat sa se implice in blocarea dosarelor Revolutiei si in perioada in care era sef al Statului Major al Armatei. In vederea impiedicarii aflarii adevarului privind evenimentele din 1989, Degeratu a emis faimosul Ordin nr. 522 din 19.11.1997, prin care militarilor si civililor din subordinea MApN li s-a interzis sa se prezinte in fata organelor de ancheta fara aprobarea ministrului Apararii. Mai mult, in aprilie 2001, generalul Degeratu starnea din nou interesul presei prin declaratiile pe care le facea in fata Curtii Supreme de Justitie privind evenimentele din 1989. El a afirmat atunci ca nici una dintre guvernarile de dupa 1989 nu a avut curajul “sa rezolve politic dosarul Revolutiei”. Vom vedea daca Traian Basescu o va face, consiliat fiind de unul dintre cei care au conceput planurile de reprimare a revolutionarilor clujeni, in decembrie 1989.

Degeratu se da victima politica

In CV-ul publicat pe site-ul oficial al Presedintiei Romaniei, Constantin Degeratu mentioneaza urmatoarele: “In perioada 1973-1989 nu am avut dreptul de a indeplini functii de comanda sau de conducere in Armata Romana din cauza criteriilor politice restrictive impuse impotriva cadrelor militare care aveau rude cu diferite probleme (socrul a fost declarat chiabur si a refuzat sa se inscrie in CAP; trei frati ai sotiei sunt preoti; doi frati ai sotiei au plecat ilegal in strainatate: unul in Italia - 1986, altul in SUA, in anul 1985). Din acelasi motiv, dar sub pretextul lipsei stagiului la comanda, in perioada 1990-1996 mi s-a refuzat dreptul de a fi numit comandant de mare unitate”. De asemenea, Degeratu mentioneaza in CV-ul sau: “in luna martie 2001, am fost trecut in rezerva inainte de termen din motive politice, de catre regimul instalat in decembrie 2000.

Constantin Degeratu s-a nascut in 2 noiembrie 1948, in Ceptura, judetul Prahova. Este casatorit si are doi copii majori. Este Doctor in Stiinta Militara. 2004 - Cercetator stiintific principal - Institutul Roman de Studii Strategice, Bucuresti l 2004 - Consultant (expertiza militara si juridica), Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (ITCY) l 2001-2004 - Profesor de Studii de Securitate pentru Europa Centrala, Centrul European de Studii de Securitate “George C. Marshall”, Garmisch-Partenkirchen, Germania l 2000 decembrie-2001 martie - Secretar General al Ministerului Apararii Nationale l 2000 februarie-noiembrie - Consilier prezidential pentru Securitate Nationala, Aparare, Siguranta si Ordine Publica; Membru al CSAT l 1999 septembrie – 1997 ianuarie – membru al CSAT l 1997 ianuarie-2000 februarie - Seful Statului Major al Armatei l 1995 decembrie - 1997 ianuarie - Loctiitor al Sefului Directiei de Operatii din Statul Major General l 1990 mai-1994 decembrie - Seful Sectiei Operatii, Comandamentul Armatei a IV-a “Transilvania”, Cluj-Napoca l 1983- 1990 - Ofiter 1 (Cercetare stiintifica), Sectia Operatii, Armata a IV-a l 1982 – 1075 – ofiter 2 si 3 in Armata a III si a IV-a l 1973-1975 – Seful Cercetarii, Batalionul 26 Vanatori de Munte “Avram Iancu”, Brad l 1969 decembrie-1971 septembrie - Comandant de pluton

Romana CHISU









* Donatii de 65 de milioane de lei pentru astmaticii maramureseni
Marinel-zgarciomanel

A trecut mai bine de o luna de la prima strigare a GAZETEI si pana acum am reusit sa adunam peste jumatate din suma necesara achizitionarii aparatului de spirometrie pe care il vom dona Spitalului Judetean si de Urgenta din Baia Mare. Din cele aproximativ 120 de milioane lei necesare, s-au strans peste 65.

Am apelat la marinimia politicienilor, oamenilor de afaceri, sefilor din administratie, directorilor de institutii. Cu mici exceptii, acestia au inteles importanta actiunii GAZETEI si, lasand la o parte problemele financiare cu care fiecare se confrunta, au acceptat sa contribuie la strangerea fondurilor necesare pentru achizitionarea spirometrului, un aparat care efectueaza teste ventilatorii (de respiratie) si este necesar pentru diagnosticarea corespunzatoare a persoanelor cu probleme respiratorii, in special astmaticilor si de alergie. Dar nu numai. Asa cum ne-a spus si directorul adjunct al Spitalului, Sabin Nemes – Bota, spirometrul este util in aflarea datelor pentru stabilirea diagnosticelor asociate si a patologiei respiratorii. El lipseste in acest moment, aparatul pe care il foloseste acum Spitalul pentru efectuarea testelor respiratorii fiind vechi de peste 30 de ani si depasit din punct de vedere tehnic si moral. In aceste conditii, bolnavii din judet trebuie, pentru stabilirea unui diagnostic precis, sa se deplaseze in alt oras, cel mai apropiat fiind Cluj-Napoca. Astfel ca pana acum, totalul sumei stranse se ridica la aproximativ 65 milioane lei, adica peste jumatate din pretul spirometrului. Reamintim ca banii se pot depune in doua conturi speciale deschise de GAZETA la Banca Transilvania: RO81BTRL0250120213554901 (pentru donatiile in lei) si RO64BTRL0250420213554901 (pentru donatiile in euro). Iata sumele si numele celor care au contribuit pana acum. 10 milioane lei: Dumitru Matei (consilier municipal); 5 milioane lei: Liviu Doru Bindea (senator), Radu Stroe (senator), Dan Mihalache (deputat), Anonim; 100 euro: Liviu Bechis (fost prefect), Nicolae Bud (fost deputat), Liviu Titus Pasca (fost senator), Gelu Todorut (consilier judetean); 2,5 milioane lei: Alexandru Parjol (om de afaceri); 50 euro: Ioan Marchis (director), Cornel Savoiu (director), Stefan Gonczi (secretar Prefectura); 2 milioane lei: Carmen Partene (director), Ioan Hoban (deputat), Calin Matei (consilier judetean), Ovidiu Galca (director); 1,5 milioane lei: Ioan Pop (comisar sef); 1 milion lei: Radu Munteanu (consilier judetean), Paul Ungureanu (director), Eugenia Godja (primar). Lista ramane deschisa.

Pres. Marinel

Dupa pozitia adoptata de Marinel Kovacs, presedintele Consiliului Judetean, saptamana trecuta, am sperat ca o eventuala vizita de lamurire va fi eficienta. In schimb, desi cheful ocazionat de ziua sa de nastere trecuse, Marinel a socat prin prezenta de spirit de care a dat dovada. “Spitalul acesta se afla in administrarea Consiliului Local si acolo trebuie sa va adresati. Mai ales ca au si oameni in Consiliul de Administratie al spitalului. Va dati seama, acolo este un buget mult mai mare decat al nostru. Pai, au atatea parghii financiare si, asta e adevarul, au bani mai multi. Ce sunt 120 de milioane? O nimica toata pentru ei. Cum dau miliarde la echipe de club, de ce nu ar da si in Sanatate? Mi se pare penibil sa umblati voi acum cu cersitul pe la fiecare in parte, cand ei se pot intalni foarte simplu si sa va dea banii astia”, a filosofat Marinel, ca un finantist liberal. M-am vazut nevoit sa il intrerup cu mentiunea ca nu e vorba despre fostul TBC, ci despre Spitalul Judetean. Si atunci, Marinel a palit. “Ah, da? La Spitalul Judetean? Acolo sunt eu si vicepresedintele in Consiliul de Administratie. Sa vedem ce facem... O sa propun sa luam din cei 6 miliarde pe care ii vom da spitalului, 120 de milioane. O sa vorbesc si cu directorul Nemes sau o sa ii trecem prin sedinta de Consiliu Judetean. Asa o sa facem”, ne-a imbarligat Marinel, convins in naivitatea sa ca este pe cale sa faca o fapta buna. Probabil nu am fost intelesi. Donatia am solicitat-o omului Marinel Kovacs, care, datorita (sau din cauza?) unor imprejurari aparte (pe care nu le comentam acum), este presedintele CJ Maramures. Atitudinea cu “luam de aici si punem dincolo” nu va face mai generos, domnule Marinel. Era vorba despre demnitatea umana, despre care vorbiti atat de frumos. Si apoi, puteati cere si plenului CJ o suma. Doar apoi. Si daca noi cersim, dumneavoastra sunteti arogantul care trece nepasator pe langa suferinta maramuresenilor.

Ciprian DRAGOS









* Schimbul de azi
Crocodilul SRI si amanta inselata

“...de cremene sa fii si tot te podidesc lacrimile cand vezi atata intelegere, atata dragoste”, spuse crocodilul, cautandu-se-n buzunarul de la frac dupa fina olanda pe care-o folosea pe post de batista. Apoi isi tampona scenic pleoapele, ii mai privi odata, cu dragoste, pe membrii CNSAS (cum se aveau “ca fratii”, nu mai contau “reminiscentele comuniste” cu care se gratulau in urma cu putin timp, cand s-au infruntat pentru detergentizarea lui C.V.Tudor) si isi intoarse privirea spre alta scena idilica, petrecuta intr-un colt opus al incaperii de clestar. Acolo, se facea ca Radu Timofte, directorul SRI, il imbratisa tandru pe presedintele Traian Basescu, declarandu-i simpatie vesnica, sentiment pe care, daca-ti ascuteai simturile (sau daca eliminai parazitii din sunetul inregistrat pe banda) auzeai ca dureaza inca din vremea cand nimeni din serviciul celor trei litere nu-l supraveghea indeaproape pe fostul capitan de cursa lunga, doar-doar i-or gasi o hiba, sa-i faca pe plac lui Adrian Nastase. Dar crocodilul plangea sincer. Lacrimile sale erau reale, nimeni nu putea contesta tampenia asta. Mai ramaneau promisiunile. Si asta a fost un pas usor. Sa se faca chei duble, sigiliu dublu, sa poata afla oamenii care-s securistii care au martelat poporul refractar la “suavitatea socialista”, alea-alea. “Ca si SRI e de acord”, ar fi licitat Basescu... “Ca si Radu Timofte e un simpatizant al presedintelui”, ar fi supra-licitat Mircea Dinescu... Asadar, vedeti? Cat pigment roz exista in viata? “Uraaa, doamnelor si domnilor, vom afla in sfarsit adevarul despre tortionarii socialisti si despre politia politica din Romania cu basca!”, striga surescitat crocodilul, stergandu-si inca o data lacrimile sincere. Booon, mai simplu zis, membrii Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii au solicitat directorului SRI sa predea neconditionat arhiva fostei Securitati, dupa ce ani de-a randul SRI refuzase sistematic, administrand unilateral “hartogaria” dureros de-amara. Parca si Gheorghe Onisoru era mai deconectat de cand a fost pus sa-i toaleteze trecutul fostului candidat la presedintie CVT. Iar presa a semnalat victoria dreptului la aflarea adevarului. Numai ca, exact in povestea aia enervanta in care, fara sa fie necesar, apare lupu’, si in cazul acestei povesti de dragoste “sincera”, a aparut declaratia directorului SRI care a negat toate declaratiile care i s-au pus in gura (sustinute de leucoplast ieftin). Ca nu da nimic, ca se incalca legea, ca siguranta nationala, bla-bla. P.S.: Pana la adevar ne mananca gargara politica. Asteptati-va la alte “justificari plauzibile” pentru starea de descompletare a dosarelor, pentru “inexistenta” unor dosare “de obiectiv” etc. Pana la modificarea legii cele “doua chei” vor ramane intr-un singur buzunar…

Catalin VISCHI












* Miliarde tocate in blocuri ANL facute in bataie de joc!
Bloc(ada) socialista

Incepand din anul 2000, prin intermediul ANL, in Sighetu Marmatiei a inceput constructia a 328 de unitati locative (circa 100 sunt deja date in folosinta). Problema intervine cand in discutie se abordeaza calitatea acestora. Din cauze neelucidate (furaciuni sau incompetenta?), calitatea pare desprinsa din “observatiunile” lui nenea Iancu: exista, dar lipseste cu desavarsire.

Cele 72 de unitati locative sighetene (amplasate in blocurile U15, U17 si U 19 din cartierul Unirii, ce urmau sa fie terminate in 2003, apoi in primavara lui 2004) au fost gatate abia in vara lui 2004. Lucrarile au fost efectuate de o firma din Oas, cu subanteprenori sigheteni (dupa binecunoscutul model mioritic al “sugativarii” fondurilor publice de cat mai multi “oameni de afaceri”, doar “malai” e destul!). Costurile s-au dovedit a fi peste estimarile initiale, iar banii au venit greu de la Bucuresti. Finalizarea lucrarilor (cu profit si cat mai putina bataie de cap) pare a fi cauza pentru care s-a recurs la tot felul de subterfugii, toate ducand la o calitate jenanta a constructiilor, mai scazuta decat la blocurile facute la norma pe vremea defunctului dictator comunist. Desi terminate in iunie, blocurile au adastat goale, cu lista de repartizati pregatita, in asteptarea unui eveniment notabil, care s-a petrecut abia pe 25 august 2004. In acea zi, in Sighet, si-a aratat “silueta atletica”, intr-o vizita privata, domnul Adriaaan Nastaseee! Chiriasii, imbracati de sarbatoare, s-au umilit intampinandu-l ca pe sfintele moaste si scandand “Nastase presedinte!”. Se intampla in afara campaniei electorale. Desi mare amator de... limbi moi, ex-premierul a parut jenat de exagerare (dupa declaratiile unor martorii oculari ai evenimentului), remarcand totusi ca imobilele care au costat zeci de miliarde de lei n-au nici macar... geamuri termopan. Motivul? Cu banii publici se lucreaza ca la Stat: putin, incet si prost.

Bataia de joc

Sighetul are deja patru blocuri ANL date in folosinta. Primul, situat in cartierul Ivasiuc, a fost anul trecut “protagonistul” unui scandal cauzat de instalatiile defectuoase care au dus la fisurarea tevilor si, implicit, la inundatii. Daca optimistii cred ca e o intamplare, la U 15 (bloc situat in Unirii) caracteristica generala e dezastrul. Iata un bilant al neregulilor constatate in U 15: usi distantate, facute din lemn verde, plin de cioturi, care abia acum a prins sa se usuce, reducandu-si dimensiunile si crapand; feroneria cea mai proasta, cu clante fara zaruri!; multi pereti sunt nefinisati, fiind deja plini de crapaturi; gresia si faianta, cele mai ieftine posibile, au denivelari de pana la 1 centimetru, cu goluri neumplute; ruperea termica este inexistenta, pentru ca nu exista geamuri termopan... totul se crapa, se desprinde (“fenomen” inregistrat la doar patru luni de la darea in folosinta!). Totul pare facut in mare graba si cu cele mai ieftine materiale. Nefericitii locatari au avut deja parte de inundatii cauzate de craparea tevilor si de bateriile care nu se inchid. Pentru a intregi necazul, centrala termica a celor trei blocuri (cu 72 de apartamente) consuma imensa cantitate de 5 metri steri pe zi, desi caldura si apa calda se distribuie doar cateva ore dimineata si seara. Pretul unui ster de lemne fiind de circa 700.000 de lei, inseamna ca incalzirea locuintelor costa cel putin 100 de milioane de lei lunar. Centrala pare de calitate, de aceea explicatia... inexplicabilului consum pare a fi generata de incalzirea unui ditamai blocul nelocuit, pentru ca blocul U 19, desi finalizat inca prin iunie 2004, nu a fost dat nici azi in folosinta! Dar, locatarii celorlalte doua blocuri, sunt nevoiti sa suporte si cheltuielile cu incalzirea acestuia, “pentru a nu crapa tevile”. Cele trei blocuri-problema au fost construite de ANL, cu banii publici, apoi predate primariei Sighet care le-a dat in chirie pe durata de 5 ani tinerilor casatoriti. Desi repartitiile in U 15 si U 17 s-au oficiat de patru luni, unele apartamente continua sa fie nelocuite, ceea ce contravine legii. Poate beneficiarii care inca nu s-au mutat ar trebui inlocuiti cu cei care au nevoie reala de o casa.

Cine plateste?

Dar lista problemelor de la ANL-urile din Unirii nu se sfarseste. Blocurile nu dispun nici de vreo parcare auto, ci doar de alei inguste de acces pietonal, astfel ca masinile rezidentilor sunt garate aiurea, pe gazon. Cine a facut proiectul?! Peste toate, de parca n-ar fi destule, locatarii mai au cateva probleme. “Am facut adresa la primarie pentru a ni se asigura iluminatul public. Toata zona nu dispune de nici un bec exterior si am avut necazuri cu hotii. Ni s-a spus ca s-a dat comanda pentru patru stalpi, dar de atunci au trecut doua luni si... nimic!”, a declarat Ioan Mihai, unul dintre locatari. Viceprimarul Beres Istvan s-a aratat surprins si indignat de problemele ivite la blocurile ANL. “N-am stiut nimic! Chiar azi am sa merg acolo, sa constat situatia la fata locului. Un lucru e cert, blocurile respective au o garantie data de constructor. Nu stiu exact cine a fost antreprenorul, dar cine este vinovat, va plati!”, a declarat Beres, hotarat. Responsabililor ANL si celor din primaria Sighet care au receptionat acele jafuri de blocuri le adresam o intrebare: cine va plati pagubele, refacerile si reparatiile absolut necesare? Daca tot pe spatele nostru si al banului public va cadea magareata altora, inseamna ca trebuie schimbat ceva la nivel de administratie sigheteana.

Teofil IVANCIUC






* Ma tot mir
Despre normalitate

Dupa alegeri, tsunami si sarbatori de iarna, toata lumea asteapta sa intre intr-o normalitate ce intarzie sa-si faca aparitia. Ca si zapada ce a fost devansata de aparitia ghioceilor, derutati si ei de faptul ca, in tara cu iesire libera la mare si intrare interzisa in Europa, caruta se pune inaintea boilor. Primele semne de normalitate vin din partea medicinei si politicii. Victima lui Ciomu va intra intr-un regim normal de functionare dupa ce, in urma unei operatii, un os ii va sustine penisul, in timp ce PSD-ul, osificat de ceva vreme, s-a intarit prin intoarcerea lui Ion Iliescu, care sustine ca partidul lui e un organism viu si functional, numai ca trebuie schimbat ceva, pe ici, pe colo, in punctele esentiale, ca sa fie si mai vargont. Alte organe abilitate ale statului roman au inceput vanatoarea marilor datornici catre buget. Niste calcule arata ca toate curvele din Romania datoreaza statului vreo 50 de miliarde de lei. Fetitele astea sunt insa niste inocente virgine in comparatie cu curvele de la RAFO, si alea au si pilozitate faciala, ceea ce-mi aduce aminte ca si mustaciosul de Hitler insela fiscul german. Mai e normal faptul ca prefectii au fost deja numiti de un guvern nou, da’ peticit, ca si blugii aia scumpi care ies din fabrica gata rupti, si nu e normal faptul ca un prefect de aceeasi etnie cu doamna prefect Bondi a refuzat sa depuna juramantul cu mana pe Biblie. E drept ca era o editie in limba romana, nici macar una bilingva. La limita nefirescului, ca tot veni vorba de doamna Bondi, este aparitia intr-un ziar central a unui articol in care aceasta era numita “doamna de fier”, ca si cand am putea-o compara cu Margaret Thatcher. Treaba asta se intampla inainte ca dansa sa fi fost forjata in focurile politicii locale si inainte de a face putina rugina in scaunul pe care-l ocupa, etape obligatorii pe care trebuie sa le parcurga cu succes inainte de a ne putea pronunta daca e de fier sau dintr-o alta substanta. Si chiar daca ar fi dintr-un inox taios ca bisturiul lui Ciomu, parca tot nu s-ar potrivi in peisajul Tarii Maramuresului, care este o tara a lemnului. Prima senzatie este ca doar limba are de-a face cu geografia si traditiile locului…

Ioan BOTIS





* INTERVIU - Ioan Piso, laureat al premiului Herder, director al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei
Cercetatorul latinitatii

In 1968 a fost laureat al premiului Herder. Astazi, are peste opt ani de cand conduce Muzeul de Istorie a Transilvaniei. Cu toate acestea, Ioan Piso, directorul general al uneia dintre cele mai importante institutii pentru patrimoniul romanesc, considera ca este in primul rand profesor universitar de istorie romana si epigrafie latina si cercetator. Si ca asa va ramane mereu.

Carte de vizita

S-a nascut la 24 august 1944, in Petrosani (judetul Hunedoara). Este licentiat in istorie si istorie veche si arheologie la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj (1967), bursier Herder la Universitatea din Viena la propunerea prof. C. Daicoviciu, laureat al premiului Herder in 1968. Din 1997 este director general al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei. Este membru de onoare al Societatii Belgiene de Studii Celtice si membru corespondent al Institutului Arheologic German, al Societe Nationale des Antiquaires de France si al Institutului Arheologic din Austria. In anul 2000 a fost decorat cu “Serviciu credincios” in rang de ofiter. Are o laborioasa activitate de cercetare. Este membru in Comitetul Epigrafic International. Este casatorit si are un fiu.

Ioan Piso, directorul general al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, e convins ca principala preocupare a muzeografilor este de a apara interesele patrimoniului romanesc.
Reporter: Ce inseamna pentru dumneavoastra functia de director al unei institutii importante pentru patrimoniul romanesc?
Ioan Piso: Ma simt onorat sa conduc acest Muzeu. Trebuie sa spun ca am preluat conducerea dintr-un sentiment al datoriei. Fiind mereu tinut deoparte in timpul comunismului, mi s-a parut corect ca, atunci cand mi s-a oferit ocazia de a face ceva, sa accept. Si intre timp m-am legat puternic de aceasta institutie, ajungand sa ma identific cu ea.
Rep.: In ce masura percepe societatea insemnatatea Muzeului?
I. P.: Aparent, perceptia nu exista. Este singurul mare muzeu din tara care nu are o cladire adecvata. Am facut numeroase cereri Consiliului Local Cluj si Ministerului Culturii si Cultelor pentru finantarea extinderii, dar nu am primit inca banii necesari. In conditiile de acum, nu putem organiza o expozitie la nivel european, desi detinem peste 400.000 de exponate reprezentative pentru patrimoniul romanesc. Prin acoperis ploua, tencuiala cade de sub streasina si va trebui in curand sa oprim circulatia prin fata muzeului sau sa trecem printr-un tunel acoperit. Cu trei ani in urma, un camion ne-a distrus laboratorul de restaurare de pe Calea Turzii. Mansardarea unei arii ne-a fost promisa, noi am facut proiectul, dar n-am primit banii. Cladirea aceasta a fost construita, o parte in 1830, partea noua pe la inceputul secolului XX, dar nu avem spatiu. Laboratorul de restaurare nu mai functioneaza. Acestea sunt lucrurile rele, si sunt cu atat mai rele cu cat in 2009 vom sarbatori 150 de ani de existenta si as vrea sa fie un moment de mandrie, nu unul de jena. Am apelat si vom apela la bunavointa tuturor institutiilor Statului pentru a se face ceva. Pentru ca se uita, poate, ca suntem cel mai important muzeu intre Bucuresti si Budapesta. Si ca in 2007 ne vom afla in Uniunea Europeana. Cum ne prezentam? Vom intra cu toata zestrea culturala, asa o prezentam?

Specialistii conservarii patrimoniului

Rep.: Partile bune in conducerea unui muzeu?
I. P.: Materialul uman. In 1997 am preluat activitatea cu 109 angajati, acum suntem 80 de oameni. Ne gandeam sa fie mai putini oameni si mai bine platiti. In ce priveste banii, ne-am cam pacalit, dar pot sa spun ca sunt mandru de colegii mei. Avem multi specialisti care asigura conservarea unui patrimoniu national extraordinar. Situatia doctoratelor sustinute numai in ultimii ani arata ca sunt in Muzeu 21 de doctori in istorie, 16 luandu-si doctoratul in ultimii cinci ani. Prin urmare, nu este de mirare ca revista noastra, Arta Musei Napocensis este cautata pretutindeni si considerata cea mai buna revista de specialitate din Romania. Ultimul numar l-am publicat cu ajutorul fundatiilor Thyssen si Humboldt, dar nu mai putem cere bani. Va trebui sa ne descurcam pe cont propriu. Mai obtinem unele sume din sapaturile de salvare. Pentru orice constructie in zonele istorice trebuie facuta o asemenea sapatura, deci, se semneaza contracte cu muzeul.
Rep.: Cum atrageti atentia publicului spre ceea ce faceti?
I. P.: Noi existam aici nu ca sa fim platiti pentru hobby-ul nostru. Incercam sa transmitem publicului cat mai mult. De aceea, pe langa expozitia de baza organizam expozitii temporare. Una dintre realizarile ultimilor ani este deschiderea tezaurului. Avem o sectie de relatii cu publicul si organizam, de doua ori pe luna, conferinte de presa unde prezentam obiectele importante din muzeu, cu toate explicatiile aferente. Istoria va avea intotdeauna ceva de spus.

O datorie de onoare

Rep.: In mod surprinzator nu sunt bani, dar aveti totusi specialisti. Cum reusiti sa-i fidelizati pentru a nu fi tentati de munca in strainatate?
I. P.: Am trimis in strainatate vreo 150 de oameni, pe santiere de constructii, burse temporare, dar nu oriunde, de la Viena, pana la Paris. Si multi dintre ei sunt angajati ai Muzeului. Si eu am fost ajutat de Constantin Daicoviciu, care m-a trimis sa studiez doi ani la Viena. Datoria n-am mai reusit sa mi-o platesc, asa ca ii ajut la randul meu pe altii. Este o datorie de onoare.
Rep.: In vremurile anterioare, istoria ocupa mai mult loc in viata cetatenilor?
I. P.: Istoria era folosita politic. Eram priviti ca niste propagandisti. Cum istoria este folosita tot mai putin politic, scade din pacate interesul pentru ea. Istoria face parte din educatia esentiala a omului si cetateanului, curatata de toate lozincile, bineinteles. Adevarul trebuie sa fie spus. Cu cele bune ne putem mandri, lucrurile mai putin bune servesc drept invatatura. O preocupare esentiala a muzeului o reprezinta sapaturile arheologice, facute ireprosabil, din punct de vedere profesional si etic. Daca nu aparam monumentele acestei tari, nu le va apara nimeni. Noi trebuie sa aparam interesele patrimoniului nostru si nu alte interese.

Aurelian LUNGU