POLITICA / ANCHETE / ATITUDINE

* Ce am aflat despre cea mai discreta vizita princiara?
Printul Charles, in Maramures

* Opozitia maramureseana (PNL, PRM, PD si PNTCD) reactioneaza
Prefectul Si subprefectul, in corzi

* Desi a distrus un monument UNESCO, primarul Grec a scapat!
“Evadat” din urmarirea penala

* Coltu’ meu
Campanie electorala fara zahar

* Onoarea formata la Scoala Superioara de Razboi, mai presus de libertate
In taigaua siberiana

* “Sa facem totul pentru sicanarea Composesoratului Borsa!”
Pasunea cumetriilor trandafirii

* Schimbul de azi
Din tara celor care nu cuvanta

* La Festivalul Primaverii, veselie umbrita de perspective sumbre
Traditii evaporate

* Ma tot mir
Semne capitale

* Jocul la doua capete al traficantilor de influenta
Afacerea “Podgoria”

* Infrastructura rurala, subiect de campanie electorala
Codrul marginalizat

* Bursa vorbelor

* Garda Financiara, restabilita

* Tragicele aventuri ale unui refugiat maramuresean
Condamnat la pribegie

* Program gospodaresc in Moisei

* Gazul si apa maramuresenilor

* URR - oameni ca tine

* Atuurile lui Vlasin

* Ce am aflat despre cea mai discreta vizita princiara?
Printul Charles, in Maramures

Barsana l-a gazduit pe printul Charles in cel mai discret mod cu putinta. Nici macar localnicii nu au aflat adevarata identitate a importantului oaspete, decat dupa plecarea acestuia spre Capitala. Aflat timp de trei zile in comuna maramureseana, mostenitorul tronului britanic si-a atins cel putin doua obiective: a vazut parte din frumusetile zonei si nu a fost reperat de nici un reprezentant al presei. Nici macar de mine.

Pentru trei zile, intre 6 si 9 mai, comuna maramureseana Barsana a jucat rolul de ”curte de vara” pentru Alteta sa Regala, Printul de Wales. Mostenitorul tronului britanic, cunoscut sub numele de printul Charles, a sosit in Romania intr-o vizita privata, specificand expres ca nu doreste sa fie mediatizat deloc si evitand total contactele cu presa. Actiunea a reusit perfect, nici un reprezentant al mass media neafland in timp util unde anume se gaseste printul britanic si nici vreun faimos paparazzi nereusind imortalizarea acestuia pe pelicula.

A stat la… Maria

Din putinele date coroborate si puse cap la cap, am aflat ca printul a fost cazat la Manastirea Barsana, acolo unde strasnica maica Filofteia taie si spanzura. Suita printului a fost alcatuita din 16 persoane si a fost cazata la pensiunea lui Pasca Maria de pe Ulita Pietris, din centrul Barsanei. Nimeni, nici macar gazda bodyguarzilor, n-a stiut cine este importantul personaj pazit precum sfintele moaste, toata lumea afand identitatea acestuia abia duminica, in ultima zi a vizitei. In cursul zilei de sambata, printul Charles a vizitat judetul Satu Mare, iar duminica, in ultima zi a vizitei, s-a preumblat prin satele maramuresene Sapanta, Breb si Hoteni. Insa care a fost programul Altetei Sale in zilele de joi si vineri, a ramas un mister. Localnicii care l-au vazut in biserica manastirii nu l-au recunoscut (de la televizor), afland abia dupa aceea langa cine au stat. Cat despre fantezia iterata de un canal TV, cum ca garda printului nu l-a lasat nici macar pe primarul Barsanei sa se apropie de mostenitorul tronului britanic, aceasta s-a dovedit neadevarata. Primarul nici macar nu s-a aflat in comuna in acele momente si, cel mai probabil, nici n-a stiut ca Barsana va fi gazda unui oaspete de seama.

Aglomeratia, vinovata

In ziua de duminica, Charles a incercat sa viziteze Cimitirul Vesel de la Sapanta (chiar in momentul cand se afla acolo ambasadorul SUA, Michael Guest), dar a renuntat din cauza aglomeratiei. Apoi, coloana s-a indreptat spre Sighet, catre Memorial, unde, ghinion! Tocmai sosisera Guest si Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale. Asa ca suita princiara a plecat mai departe, fara ca Sighetu Marmatiei sa se poata lauda ca a fost vizitat de inaltul oaspete. Masinile cu geamuri fumurii, prezente extrem de discrete, au disparut inspre Bucuresti. De unde luni, prin vocea Palatului Cotroceni, Charles s-a aratat incantat de traditiile maramuresene pe care le-a observat pe teren. Oare o iesi ceva pozitiv din aceste aprecieri? Ar exista precedentele Sighisoara, Biertan sau Bontida. Vom trai, si vom vedea.

Mea culpa

Spre final, trebuie sa marturisesc ca cel mai pacalit in toata afacerea am fost eu. Desi am fost primul gazetar care a aflat ca va sosi Charles in Maramures (asta inca din luna februarie!), iata ca am avut ghinionul sa fiu dat la o parte. Mai mult, in ziua de 9 mai, traseul meu si cel al printului s-au intersectat de doua ori (la Sapanta si Sighet). Practic am trecut unul pe langa celalalt, dar ochii mei n-au reusit sa-l identifice. A fost o gafa profesionala de proportii, pe care mi-o asum in totalitate, cu scuzele de rigoare pentru cititori, care n-au putut beneficia de un reportaj fierbinte. Poate, data viitoare!

Teofil Ivanciuc



* Opozitia maramureseana (PNL, PRM, PD si PNTCD) reactioneaza
Prefectul Si subprefectul, in corzi

Ioan Buda si Viorel Deghid au participat la lansarea candidatilor PSD l Subprefectul Aradului a fost demis in urma unei actiuni asemanatoare l Senatorul PRM Liviu Doru Bindea a trimis un memoriu premierului, semnat de toti liderii Opozitiei maramuresene l El a sesizat si Biroul Electoral Judetean

Scandalul participarii prefectului Ioan Buda si subprefectului Viorel Deghid la lansarea candidatilor PSD in cursa electorala a depasit granitele Maramuresului. GAZETA a intrat in posesia unei informatii fierbinti: liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, studiaza posibilitatea introducerii unei motiuni de cenzura impotriva PSD, plecand tocmai de la ce s-a intamplat in Maramures, dar si in alte judete din tara!

Potrivit informatiilor pe care le avem, cei mandatati sa studieze posibilitatea redactarii unei motiuni de cenzura sunt liderii PRM Mihai Ungheanu, Vasalie Mois si Liviu Doru Bindea. Senatorul maramuresean nu a putut sa ne ofere informatii mai detailate. “Vom vedea in zilele urmatoare. Cert este ca opozitia din Maramures a reactionat corect la incalcarea legii de catre cei doi lideri PSD. Asa cum am mai declarat, la noi in judet, in cazul contestatiilor depuse de noi, am avut surpriza sa constatam ca unii judecatori s-au implicat politic, prin deciziile aberante date”, a spus Bindea.

Istoricul unui scandal anuntat

Lansarea candidatilor social-democrati maramureseni pentru functiile publice s-a consumat la sfarsitul saptamanii trecute. La evenimentul care a avut loc la Casa de Cultura au fost prezenti, printre altii, prefectul de Maramures, Ioan Buda, si subprefectul Viorel Deghid. Avand in vedere prevederile legii alegerilor locale, respectiv faptul ca reprezentantii Guvernului in teritoriu nu au voie sa se implice in campania electorala, se poate spune ca liderii pesedisti au “calcat pe bec”. Reamintim ca Buda este si presedintele filialei PSD. Daca pana la inceperea campaniei electorale era greu de stabilit daca deplasarile prefectului si ale subprefectului in teritoriu erau “vizite” electorale (invocandu-se “problemele judetului”), dupa data de 9 mai aceste vizite-prezente devin greu de justificat. Cum ramane atunci cu participarea la manifestarea de la Casa de Cultura, manifestare in totalitate electorala? Daca Buda si Deghid ar fi dorit sa participe nestingheriti la campania electorala a PSD, ar fi trebuit, sa-si prezinte demisiile cu 50 de zile inainte de desfasurarea alegerilor, asa cum prevede legea. Liderii partidelor de opozitie din Maramures afirma ca prefectul a incalcat legea si cand s-a prezentat la Biroul Electoral Judetean (BEJ) pentru a depune listele de candidati PSD, ocazie cu care a facut declaratii politice in legatura cu ”calitatea superioara” a candidatilor social-democrati maramureseni.

Buda nu demisioneaza

Contactat telefonic, prefectul a recunoscut ca a participat la lansarea candidatilor, sustinand insa ca nu ar incalca legea. ”Nu am de ce sa-mi dau demisia. Am fost la lansarea candidatilor pentru Consiliul Judetean, Consiliile locale si pentru Primaria Baia-Mare”, a declarat Buda. Reactia Biroului Electoral Judetean a fost una de surprindere, deoarece la BEJ nu era depusa nici o sesizare in acest sens. O alta nedumerire se leaga de participarea activa sau pasiva a celor doi demnitari la manifestarile electorale. “Legea este clara. Nu exista loc de interpretari. Noi am cerut demiterea celor doi reprezentanti ai Guvernului in teritoriu”, ne-a declarat, insa, Liviu Titus Pasca, directorul de campanie a PD.

Opozitia, deja scarbita

In cursul zilei de ieri, liderii partidelor din Opozitia maramureseana au inaintat un memoriu Guvernului si Biroului Electoral Judetean, in care solicita clarificarea situatiei lui Buda si Deghid, dar si demiterea celor doi. Un memoriu asemanator, semnat de liderii PNL, PRM, PD si PNTCD, a fost inaintat in urma cu doua saptamani, dar nu s-a primit nici un raspuns. ”Prevederile Legii 67/2004 sunt nebuloase doar in mintea unora de la PSD, in timp ce pentru altii lucrurile sunt clare. Se pare ca unii prefera in continuare sa stea in doua luntri. Cred ca premierul Nastase are in vedere anul 2008 ca termen pentru a ne da un raspuns la memoriul de acum doua saptamani. Revenind la prefect si subprefect, inainte ni s-a spus ca nu este campanie electorala. Acum este! Impreuna cu liderii Opozitiei, am redactat un memoriu pe care l-am trimis premierului, dar si BEJ Maramures. Asteptam clarificarea situatiei”, ne-a declarat senatorul Bindea. Mai mentionam ca senatorul a facut o declaratie politica in plenul Senatului, in care informa Ministerul Justitiei de modul in care au fost solutionate unele contestatii depuse de Opozitia maramureseana (listele de candidati PSD pentru CL Moisei si a candidatului la primaria Salistea de Sus). Tot atunci, Bindea a mai atras atentia ca in localitatile maramuresene Repedea, Ruscova si Poienile de Sub Munte au fost puse afise ale presedintelui Ion Iliescu alaturi de cele ale candidatilor PSD.

La Arad se poate

Biroul Electoral Central a respins contestatia subprefectului Florin Remetan privind decizia Biroului Electoral Judetean Arad de a sesiza Guvernul pentru demiterea acestuia, a declarat presedintele BEC, judecatorul Petre Similean. Majoritatea membrilor BEC au hotarat, potrivit lui Similean, ca subprefectul se face vinovat de incalcarea prevederilor Legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, dupa ce a participat, in data de 9 mai, la lansarea candidatului PSD la functia de primar al localitatii Savarsin. In urma cu doua zile, premierul Nastase l-a demis pe subprefectul de Arad.

”Sunteti teroristi politici”

”In ce priveste viitoarea viitoarea candidatura a domnului Ion Iliescu la Senat, maramuresenii il asteapta pe listele PSD Maramures, pentru a-i plati toleranta si tainuirea multor matrapazlacuri locale, care au condus la instalarea unei stari caracterizate prin incalcarea legii, teroare politica, tipic comunista si afaceri pe banii publici in favoarea clientelei politice a PSD (...) Este evident ca democratia in Romania este parasita de partidul de guvernamant si de aliatii lui, dar si de unele institutii ale statului. Ea sade mutilata la marginea prapastiei si asteapta sa fie salvata de catre marele judecator al politicii: poporul roman.” - fragment din Declaratia politica a senatorului PRM Liviu Doru Bindea, in sedinta Senatului din 17 mai 2004

Nicolae Teremtus



* Desi a distrus un monument UNESCO, primarul Grec a scapat!
“Evadat” din urmarirea penala

A trecut mai bine de un an si jumatate de la distrugerea Taului Stiol, monument al naturii unic in judet, si fapta a ramas fara repercusiuni. Dupa sesizarile trimise de iubitorii naturii din judet Parchetului National Anticoruptie, acesta a dispus cercetarea cazului. Concluzia Parchetului Maramures e clara: primarul Gavrila Grec e curat ca un prunc. S-a dispus neinceperea urmaririi penale.

Cu sau fara Taul Stiol, ramanem aceiasi. Asta cred niste nesimtiti, care pretind ca prin puterea cu care i-am investit vor face ca tara asta sa prospere. Cu un monument al naturii in plus sau in minus, justitia, administratia publica locala si institutiile de mediu raman supuse aceluiasi servilism impus pe linie politica. Cu sau fara Gavrila Grec, inca primar al orasului Borsa, PSD ramane acelasi partid dominat de niste indivizi preocupati mai mult de interesul personal, decat de interesele romanilor. Cu sau fara Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures, justitia maramureseana ramane la fel de incompetenta si indiferenta fata de faptele penale cu implicatii politice. In tot acest context, distrugerea unui monument al naturii, arie protejata aflata in patrimoniul UNESCO… nu inseamna prea mult! La mai bine de un an si jumatate de la dementiala decizie de distrugere a Taului Stiol, rezultatul eforturilor depuse de doctorul Petru Goja, un iubitor al muntilor romanesti si al naturii, in general, precum si ale mass-media locale, este dezamagitor. Personajul cu accente de comediant ratat, Grec din Borsa, a reusit sa scape de urmarirea penala.

Jenant!

In urma cu cateva saptamani, va anuntam ca primarul Gavrila Grec are un dosar pe rol la Parchet, dosar in care este cercetat in legatura cu distrugerea Taului Stiol. Multiplele sesizari catre PNA ale lui Goja au avut ca efect trimiterea cazului catre Parchetul Maramures. Crezand in lege si justitie, pentru o clipa eram convinsi ca se va face dreptate. Doctorul Goja a fost chemat in doua randuri pentru a da lamuriri procurorului si inspectorului de politie care au instrumentat dosarul. Intrebarea cheie a acestora a fost ridicola. Care e valoarea pagubei produse? Fiind un monument al naturii, taul are o valoare biologica inestimabila. Dar Parchetul a concluzionat ca fapta nu intruneste elementele unei infractiuni si a dispus neinceperea urmaririi penale, in loc sa ceara Academiei Romane, Comisiei Monumentelor Naturii evaluarea pagubelor. Nu avem valoarea prejudiciului, nu avem infractiune si Grec scapa basma curata. Nu stim de ce, dar treaba miroase urat, pute sau duhneste, spuneti-i cum vreti acestei marsavii. Miroase a lucratura politica. Adica nu putea fi lasat candidatul PSD la Primaria Borsa, taman in prag de alegeri, la discretia organelor de cercetare penala! Penibil. Vom reveni. Insa Taul Stiol nu va reveni niciodata la frumusetea initiala. E brazdat de buldozere si nesimtire.

Legi inutile

Pentru conformitate, statisticieni, politisti si procurori, iata legile pe care le-a incalcat primarul borsean Gavrila Grec:
1) Legea apelor, art. 93 – executarea, modificarea sau extinderea lucrarilor... pe ape sau care au legatura cu apele, fara avizul de gospodarire a apelor sau fara a notifica astfel de lucrari (...) constituie infractiune si pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
2) Legea apelor, art 94 – utilizarea resurselor de apa in diferite scopuri fara autorizatia de gospodarire a apelor sau fara notificare activitatii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
3) Cod Penal, art. 217 – Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia (...) se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda. In cazul in care bunul are o deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 10 ani.
4) Codul Silvic, art. 103 – distrugerea sau vatamarea in orice mod a jnepenisurilor se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.

Concluzii?

Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures Dosar 248/P/2004, 12 mai 2004 (...) in dosarul penal cu nr. de mai sus, in temeiul Codului de procedura penala, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul Grec Gavrila – primar al orasului Borsa, domiciliat (...), sub aspectul savarsirii infractiunii de distrugere prevazuta de art. 217, alin. 2 Cod penal, intrucat fapta reclamata nu este de natura penala, ci contraventionala. In consecinta, Garda Nationala de Mediu, in baza (...) a sanctionat contraventional pe numitul Grec Gavrila, aplicandu-i-se o amenda, iar in baza (...) a dispus sanctiunea complementara a desfiintarii lucrarilor efectuate si refacerea terenului la starea initiala, inclusiv refacerea florei distruse, sub supravegherea specialistilor Directiei Silvice Maramures.

Ciprian Dragos



* Coltu’ meu
Campanie electorala fara zahar

Aceasta campanie electorala a scos la iveala neputinta, nestiinta filialelor de partid de a face o reala campanie electorala. O situatie oarecum surprinzatoare, avand in vedere ca au fost pana acum cateva . Ar fi trebuit sa rezulte o oarecare experienta si eliminarea greselilor din campaniile trecute. Nu este asa, iar in timpul ramas, putin probabil sa asistam la o rasturnare spectaculoasa de atitudine. Prima constatare evidenta e ca nu se stie prezenta “marfa” (candidatii). Pentru Baia Mare, sunt 12 candidaturi. Multi dintre doritorii de Primarie sunt ilustri necunoscuti, chiar si pentru presa, si asa vor ramane in lipsa unor dezbateri, confruntari de idei, prezentari de programe. Cum este posibil sa aspiri la fotoliul de primar al municipiului resedinta de judet si sa nu incerci sa te faci cunoscut, macar prin afisaj? Explicatia cea mai la indemana e ca filialele de partid in cauza nu au avut oameni de valoare pe care sa-i “arunce” in campania electorala. S-a apelat la candidaturi de circumstanta. Un fel de “am bifat si asta = suntem un partid, deoarece avem un candidat la Primarie”. Chestia ar fi mers la inceputul anilor ‘90. Acum, chiar daca pare ciudat, baimarenii sunt mai exigenti. Trist este ca nici la “granzii” alegerilor de acum, cu putine exceptii, nu se vede o imbunatatire a modului in care este prezentata imaginea, personalitatea candidatului si a partidului pe care il reprezinta (apropo de lansarile de tip european). Si in aceste cazuri ar exista o explicatie. Fie acesti politicieni, din categoria celor cunoscuti, sunt convinsi ca nu au sansa, fie cei care au pregatit campania sunt amatori. Una peste alta, presa baimareana a cam “somat” pana acum. Ici, colo, cate-o lansare, cate-o conferinta de presa si... cam atat. In schimb, in “subteranele” campaniei prezente se “clocesc” fel si fel de “petarde” informationale, ce au fost sau vor fi aruncate. Pana acum, fara efect. La electorat, evident. Nici macar astea nu au fost bine realizate. Unii analisti politici sunt de parere ca totul a fost lasat pe ultima parte a perioadei electorale, plecand de la ideea ca ultima impresie va fi hotaratoare si aducatoare de voturi. S-ar putea sa fie asa. Eu raman la parerea ca va castiga cel care s-a dovedit a fi constant, elegant, pragmatic, simplu si, mai ales, fara dulcegarii. Metaforic vorbind, suntem in fata unei campanii electorale pentru cei bolnavi de “diabet politic”.

Nicolae Teremtus



* Onoarea formata la Scoala Superioara de Razboi, mai presus de libertate
In taigaua siberiana

La mai bine de 15 ani de la distrugerea sistemului totalitar din Europa de Est si fosta URSS, ororile comunismului mai bantuie in amintiri. Cazuri cutremuratoare vin sa ne aminteasca abominabilele crime comise impotriva unor oameni, vinovati ca doreau binele tarii. Unii ar dori sa uite, altii nu. Facem parte dintre cei care am ales sa nu uitam. Niciodata.

Stefan Burcusescu s-a nascut in 1900, la Craiova, unde a terminat scoala primara. Parintii s-au mutat in 1914 in Vaslui (tatal fusese numit directorul scolii de baieti din localitate). Acolo a terminat liceul, iar apoi si-a continuat studiile la Scoala Superioara de Razboi din Bucuresti, pe care a absolvit-o ca sef de promotie. La 21 de ani, era sublocotenent la Vaslui. A fost repartizat in Barlad, dupa infiintarea garnizoanei de acolo (in timp, fiind avansat la gradul de capitan). In 1940 si-a luat examenul de grad cu calificativul “excelent” si a devenit maior. Pana in 1941 a fost comandantul Garnizoanei din Falticeni. In iulie 1941 i s-a incredintat conducerea batalionului 17 Vanatori de Munte, Divizia 4. A ajuns pe front, unde a luat parte la luptele impotriva trupelor rusesti, aflate in retragere in fata nemtilor. ”Povestea cu mult patos de inclestarile de la Odesa, Sevastopol, Simferopol, Feodosia. Lantul de victorii a durat pana in 1943, cand trupele nemtesti au fost nevoite sa se retraga pana la Stalingrad. A fost luat prizonier, impreuna cu restul ofiterilor si soldatilor, dus pe jos pana la Odesa si infometat. Erau doua lagare – unul de ofiteri, iar altul de soldati.

Compromis refuzat

In timpul noptii, ofiterii de stat major erau anchetati de rusi, dar si de Ana Pauker sau Vasile Luca, fete de referinta in guvernul bolsevic al vremii”, relateaza Maria Pintilie, fiica maiorului Burcusescu. Ofiterii romani nu au avut viata usoara sub mainile sovieticilor. Au fost siliti sa divulge toate informatiile legate de planurile strategice ale Armatei Romane si ale trupelor nemtesti. Cei care au acceptat colaborarea au format mai apoi diviziile de voluntari ”Tudor Vladimirescu” si ”Horia, Closca si Crisan”. Burcusescu a refuzat postul de conducere al acestor trupe, oferit de rusi, din doua motive: nu a facut niciodata politica si a jurat credinta tarii si pastrarea secretului militar. ”A fost deportat in Siberia si purtat prin mai multe lagare: Oranki, Manastarca, Vorkuta (cea mai nordica localitate a continentului, n. red.), dincolo de Cercul Polar. A lucrat in minele de uraniu, la taiat de lemne, in conditii umilitoare. Imbracamintea era ca si inexistenta, avand in vedere acele conditii, iar hrana putina. In 1945, pentru prizonierii din Oranki, acolo unde se afla tatal meu, nu venise pacea. A ramas in URSS pana in 1950”, completeaza fiica sa. Ciudat este ca in toata aceasta perioada, el a fost dat disparut pe campul de lupta, iar familia nu a mai stiut nimic de soarta sa.

Regimul de exterminare

Sotia si cele doua fiice ale sale au dus o viata foarte grea, trebuind sa presteze munci umilitoare pentru a se intretine. Regimul din lagarele siberiene era unul de exterminare. ”Tata povestea fapte incredibile. Iarna, temperaturile coborau pana la –45 de grade, iar ei stateau in baraci. Masa se compunea din coji de cartofi, arpacas, varza murata. Culegeau de prin padure ciuperci si radacini de plante. In lagare erau tot soiul de prizonieri: francezi (in special aviatori), japonezi, italieni (vesnic certareti), nemti (cei mai umiliti)”, spune Maria Pintilie. In 1950, maiorul Burcusescu a fost adus in tara impreuna cu un grup de 1.800 de prizonieri de razboi (soldati si ofiteri). Au fost transportati din Siberia (mii de km pe calea ferata) fara hrana. Au intrat in tara pe la Sighetu Marmatiei, unde trupele rusesti i-au predat Securitatii.

Umilinte

Dupa ce au fost tinuti 24 de ore in curtea garnizoanei din Sighet, au fost triati si trimisi acasa sau in Ghencea, spre cercetare. Calvarul maiorului continua. In Ghencea, Burcusescu a fost gasit vinovat (tot de agitatie publica) si trimis la Canal. ”Aceasta a doua etapa a fost mai crunta decat experienta siberiana. L-au purtat pe la Saligny, Poarta Alba si Peninsula, in lagare de munca. Sapau si incarcau pamant, iar norma era de un vagon la doi detinuti. Cine nu termina, primea o noapte de izolare la carcera (o cusca de scanduri), fara mancare. Erau permanent batuti si umiliti de gardieni. Detinutii de drept comun le luau apararea, cerandu-le gardienilor sa nu-i omoare, chinuindu-i. Cand lucrau la taiat de stuf, in Peninsula, se ungeau cu pacura pana la brau, pentru a nu fi muscati de lipitori. De multe ori, era inutil. Dupa inchiderea lucrarilor de la Canal, a fost dus la inchisoarea de la Onesti unde erau inchisi Ioan Diaconescu si alti detinuti politici”, spune Pinitilie. Dupa aflarea vestii ca Stefan Burcusescu este in viata, sotia acestuia, Caliopia, a inaintat Ministerului Apararii Nationale cereri pentru a sti unde se afla inchis sotul ei. I s-a raspuns ca a fost judecat de Tribunalul Militar si condamnat la inchisoare pentru agitatie publica, pedeapsa pe care o executa in coloniile de la Canal, pana la re-educare. Maiorul Burcusescu nu a avut dreptul la vorbitor, pachet sau corespondenta. Dupa eliberarea din 1955 a fost permanent in vizorul Securitatii. A murit in 1984, fara a i se acorda (nici macar post mortem) decoratia militara.

A fost arestat impreuna cu ceilalti ofiteri care nu au acceptat sa continue lupta alaturi de sovietici. Li s-a spus ca vor fi condamnati pentru ”agitatie publica” si vor ramane prizonieri pana la incheierea razboiului. Asa a inceput calvarul maiorului Burcusescu, a carui singura vina a fost ca-si iubea tara si si-a respectat juramantul militar.

O data, pentru a primi doi cartofi, i-a dat cuiva de la bucatarie unul din dintii de aur pe care ii avea. Impreuna cu ceilalti detinuti si-au confectionat opinci din coaja de tei. Afara erau – 45 de grade. (Maria Pintilie, fiica maiorului Stefan Burcusescu)

Neam de eroi

”Stramosii mei si-au facut datoria catre tara, in glorioasele trupe de vanatori: Marcu Burcusescu, la 18 ani, soldat voluntar in Batalionul 2 Vanatori, la Grivita in 1877; sublocotenent Cristian Burcusescu de 19 ani, din Regimentul 4 Vanatori Iasi, mort pe Valea Lesuntului; sublocotenent Georgica Miulescu, din Regimentul lui Penes Curcanul, cazut in 1941 la Tiganca.” - fragment dintr-o scrisoare din 1975 a maiorului Burcusescu catre nepotul sau Cristinel.

Ciprian Dragos



* “Sa facem totul pentru sicanarea Composesoratului Borsa!”
Pasunea cumetriilor trandafirii

Primarul Gavrila Grec si consilierii PSD Borsa, reclamati la Politie l Composesoratul Borsa a platit taxa de pasunat, iar pasunea a primit-o varul unui consilier PSD

Asa cum am promis, revenim cu un articol care demonstreaza modul in care pesedistii, majoritari in Consiliul Local al orasului condus de primarul Grec, inteleg sa rezolve problemele cetatenilor. Ca-n haita. Adica, respectand interesele indivizilor apartinand grupului politic. Apartinatorii trandafirii, bineinteles.

La ultima sedinta de Consiliu Local (CL) din actualul mandat, consilierii borseni (majoritar pesedisti) au dezbatut cele cateva puncte de pe ordinea de zi, cu viteza celui care se grabeste la momentul festiv. Printre proiectele de hotarare dezbatute s-a aflat si cererea Composesoratului Borsa pentru ca in 2004 pasunea de pe muntele Zambrozlav, in suprafata de 91 de hectare, sa fie repartizata Asociatiei Composesorale. Motivatia cererii este logica si normala, avand in vedere ca in fiecare an composesorii borseni isi duc la pasunat animalele pe acest munte. Acum, dupa ce Asociatia condusa de Matei Mihali a reusit sa obtina in instanta o suprafata semnificativa din padurile ce le revin de drept membrilor Composesoratului (iar la Judecatoria Alejd-Oradea s-a dat “istorica” sentinta de retrocedare a 17.000 de hectare), cererea este si mai indreptatita. Pasunea in cauza este marginita pe tot perimetrul de padurea Composesoratului. Practic, este imposibil de ajuns la pasune, drumul de acces fiind al Asociatiei, stana si Saivanul, de asemenea.

Hocus-pocus preparatus

Surprinzator, pe langa cererea Asociatiei a mai aparut o cerere, pentru aceeasi suprafata de pasune din partea verisorului consilierului PSD, Gheorghe Apostol. “A fost o manevra din partea grupului politico-mafiot de a ne sicana. Acest domn Apostol (ruda cu consilierul PSD) si unul din Sighet au cerut pasunea, desi nu au nici un animal erbivor. S-au dezbatut in sedinta cele doua cereri si, cu noua voturi la sapte, s-a dat castig de cauza lui Apostol. Evident, au votat toti consilierii PSD. Nu stiu cum vor aduce vitele, poate cu elicopterul si, de fapt, nu stiu ce vite, ca nu au nimic. Probabil vor vinde altora dreptul de pasunat, dar problema ramane”, ne-a declarat Mihali. Numai ca partea incredibila a povestii abia urmeaza, demonstrand inca o data, daca mai era nevoie, ca in orasul Borsa legea este aplicata dupa bunul plac al primarului Grec si al consilierilor locali PSD. Composesoratul a depus o cerere la Primarie privind dreptul de pasunare pe muntele Zambrozlav in luna martie. La inceputul lunii aprilie, Composesoratul a platit si taxa aferenta (6,9 milioane de lei), procedura legala si obisnuita. In sedinta de CL se dadea un acord, cum s-ar spune, formal. De data aceasta nu s-a mai intamplat asa. Composesoratul a ramas cu banii dati, dar fara pasune.

“Sa ma pupi in c…r!”

“Este inca o dovada ca mafia de la noi se mai zbate si incearca pe orice cale sa destrame aceasta Asociatie. Nu se dau in laturi de la nimic. Vedeti, am procedat corect, legal, am platit taxele, in teren este evident ca numai noi putem ajunge la acea pasune si totusi, Grec si consilierii lui au aprobat o cerere aiurea. Saptamana trecuta am facut o plangere la Politia Borsa in legatura cu acest nou abuz de putere. Chiar nu mai exista legi in tara asta?”, s-a intrebat retoric, Mihali. Partea de umor negru s-a consumat dupa terminarea sedintei. “Sa vedeti ce fel de oameni au condus Borsa in ultimii patru ani! Dupa terminarea sedintei am iesit din Primarie. Unul din consilierii PSD, Pop, mi-a trimis victoriei cu mesajul inteligent . Dansul este profesor”, ne-a declarat Vasile Stetco prim-vicepresedinte al Compsesoratului Borsa. Fara comentarii. Si asupra derularii acestui subiect vom reveni.

Nicolae Teremtus



* Schimbul de azi
Din tara celor care nu cuvanta

Onorata instanta, recunosc. Sunt personificarea cainelui lui Pavlov. Adica, sunt dependent de reflexe neconditionate. De aceea, va rog sa ma arestati. O spun cu toata convingerea, pentru a va scuti de tertipuri mai ieftine ca braga, tertipuri pe care ati fi nevoita, dumneavoastra, onorata instanta, sa le inventati si sa rada aia din presa (niste dobitoci!) de robele “negru-imaculat” pe care le purtati. Si Jonathan Scheele. Ca si el rade. Mai diplomatic, mai cu “morga de rigoare”, da’ rade. Zau! Rade de-l dor gingiile de independenta justitiei din Romania. Mai rad si aia din Consiliul Europei, si aialalti, de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului… Chiar, cate procese au “ratat” judecatorii romani si cat ne-au costat acestea? Pe noi, ca ei n-au cotizat… Ma scuzati, era o intrebare. Dar daca tot ma arestati, sa spun motivul. Un simpatic cetatean, beat ca o ranga, dar simpatic!, mi-a spus o data cu incoerenta din dotare ca: “Bai, tu atunci o sa fi ziarist, cand n-o sa mai incurci ziaru’ cu radiou’!”. Ceea ce m-a pus pe ganduri, ganduri in care ma cufund chiar si acum. De aceea, in crucea noptii (ca eu scriu noapte, sunt insomniac) imi amintesc ca mi-e greu sa nu ma incurc de cateva ori pe zi, spunand: “Sunt la radio”, desi nu-s. Sunt la ziar. Poate pentru dumneavoastra o fi usor, dar sunt eu un tip mai conservator (de aia vorbesc cu “naiba” dar scriu fara “naiba”, naiba sa ma ia de prefacut) si, chiar daca ratiunea ma impinge sa invoc in apararea mea un reflex neconditionat creat dupa sapte ani de radio, nu astept clementa. Va rog, arestati-ma. Arestati-ma pentru ca sunt la fel de dependent de reflexe neconditionate ca si dumneavoastra, reprezentanti ai justitiei romane. Apoi, arestati-va pentru aceeasi vina. Nu ati reusit sa va debarasati de pozitia “ghiocel” in care zbirul politic va forteaza muschii gatului. Acceptand, cu falsa semetie mostenirea subordonarii politice va rog insa, aveti grija de muschii propriilor gaturi. Tinandu-i in permanenta incordati, s-ar putea sa aveti probleme la vertebrele cervicale. Daca, nu cumva, de atata stat in pozitia “ghiocel” s-or fi calcinat… si nu mai e cazul. M-am cam lungit. De fapt, vroiam sa va cer sa ma arestati ca am reflexul asta neconditionat (cu radio-ul, in caz ca nu va mai amintiti) si mi-am amintit altceva. Ca am spus la radio o poveste despre un imperiu condus de un imparat totalitar care le-a interzis supusilor doua “activitati”. Sa-l priveasca si sa vorbeasca. De teama, nimeni nu a incalcat niciodata porunca. Dupa cateva mii de ani, imperiul era inca cel mai linistit loc din lume. Desi imparatul murise demult, neavand curajul sa-l priveasca, nimeni nu observa asta. Era Tara celor care nu cuvanta. Romania capetelor plecate si a judecatorilor de partid. P.S.: In contrapartida la afirmatia din debutul acestei scrieri, astept ca judecatorii romani sa-si recunoasca deciziile politice.

Catalin Vischi



* La Festivalul Primaverii, veselie umbrita de perspective sumbre
Traditii evaporate

Sighetenii au pus-o de Festivalul Primaverii. Si au mai observat, tarziu, ca folclorul si patrimoniul imaterial traditional s-au evaporat. Tot pentru cei cu chef, se va organiza in prima saptamana de dupa alegeri (pentru a se evita confruntarile electorale), adica intre 11-13 iunie, un tambalau cu mici, bere si altele.

Festivalul Primaverii din Sighetu Marmatiei se desfasoara intre 15 si 23 mai, fiind organizat de Primarie, Consiliul Local (CL) si Societatea Romana de Radiodifuziune (SRR). CL a alocat acestui scop 130 de milioane lei, SRR plateste deplasarea a trei formatii, focul de artificii, asigura sonorizarea si… cam atat. Toata afacerea va costa aproximativ 400 de milioane de lei. Pe scena, in afara prezentatorilor (Stela Popescu, Alexandru Arsinel si Laura Stoica) nu va urca nici o vedeta.

Cronologia

Festivalul cultural a inceput sambata 15 mai, cu un spectacol pe scena salii Studio, la care si-au dat concursul vreo opt formatii din tot atatea judete ale tarii. Duminica, in Muzeul Satului, cu ocazia Zilei internationale a muzeelor, a avut loc un simpozion cu tema ”Muzeul si patrimoniul imaterial” la care au participat cercetatori din Romania, Ucraina, Franta si SUA. Cu acest prilej s-a deschis pentru vizitare casa Barcan din Saliste, in prezenta fostului proprietar, Ion Barcan (originar dintr-o straveche familie nobila maramureseana). A urmat un spectacol la scena deschisa, cu grupuri folclorice romanesti, unul ucrainean, unul evreiesc (”Hativca” adica ”Speranta”) si tipterii din Viseu de Sus. Participantii la simpozion au remarcat cu ingrijorare sporita ca patrimoniul traditional al Maramuresului s-a redus ”ipso facto” la cateva biserici de lemn, muzee si ceva obiceiuri de iarna si primavara. ”In ritmul acesta, daca n-or sa mai existe elemente definitorii in Maramures, va fi totuna ca vii aici sau mergi la Galati”, a pus degetul pe rana Gheorghe Mihai Barlea. S-a amintit ca aproape toate bisericile de lemn ale Maramuresului sunt in ruina si ca din 2000 incoace niciuna n-a fost restaurata. Cat despre folclor, cantul popular a intrat demult in fundul arhivelor muzicale, acum intepretandu-se pe scene doar muzica populara sau kitch-uri.

Concluzii triste

Dupa simpozion, s-au perfectat parteneriate intre Muzeul Maramuresean, pe de o parte, si Universitatile de Nord si ”Vasile Goldis” din Baia Mare, Colegiul Universitar ”Babes Bolyai” din Sighet, muzeele din Negresti Oas si Apsa de Jos-Ucraina (unul particular, etnografic romanesc, proprietatea lui Ioan Botos, neobosit animator patriot de dincolo de Tisa), pe de alta parte. S-au prezentat si doua filme documentare, realizate de francezul Alexis Courtial, unul despre Cimitirul Vesel, celalalt intitulat, fara necesitea traducerii, ”Le Cazan”. Filmele cineastilor francezi vor fi difuzate in Occident, in incercarea de a atrage mai multi vizitatori inspre Tara Lemnului. In a treia zi a festivalului au fost vernisate mai multe expozitii de arta contemporana (picturi de Viorel Bordei si Gavrila Stetco din Borsa si sculptura in lemn de Ion Bledea). La Muzeu s-a deschis o alta expozitie, grupand pictura, sculptura mica, tapiserie, ceramica si lumanari decorative, grupaj realizat de tineri artisti locali. Concluziile, triste, despre patrimoniul imaterial al Maramuresului au fost urmatoarele: autoritatilor romane li se rupe de asta, satul traditional s-a mutat in muzeu, iar patrimoniul imaterial s-a refugiat exclusiv in carti, studii sau simpozioane.

Teofil Ivanciuc



* Ma tot mir
Semne capitale

Filozoful Gigi Becali se considera trimisul lui Dumnezeu pe pamant, afirmand ca are sange de conducator, dupa mama descinzand din oaresce printesa. “Am o datorie sfanta pe acest pamant, pentru ca am o stea in frunte”, sustine urmasul lui Heraclit Retorul, dupa aptitudini, si a unei printese, dupa sange. Nu inteleg de ce trebuie Gigi sa se laude cu datoria si cu semnul din nastere. Dan Ginguta are si el, din nastere, un semn pe buca dreapta si doua sute de mii de lei datorie la fratele lui din Cluj, dar nu se lauda niciodata. Creierul e mai putin satisfacut de castigul nemuncit, spun specialistii in domeniu. Creierul lui Gigi da semne de insatisfactie de cand nu mai e Steaua in fruntea campionatului. In general, capetele oamenilor geniali au un destin ciudat, ultima dovada in acest sens fiind faptul ca s-a furat craniul lui Petrarca. Analizele de laborator spun ca acesta a fost inlocuit cu craniul unei femei, lucru care displace profund misoginilor, in conditiile in care ultimele descoperiri ale geneticii afirma ca pana si spermatozoizii sunt mai inteligenti decat ovulele, pentru ca detin informatie genetica. Informatiile detinute de Gigi Becali duc indubitabil spre concluzia ca pe listele electorale ale PSD-ului au fost inscrisi analfabeti si condamnati penal. Alti candidati s-au inscris pe listele electorale ale mai multor partide. Astia aveau o scuza: in momentul inscrierii erau beti si n-au putut surmonta handicapul psihic de moment. Geoana a inaugurat un lift pentru handicapati, gest care n-o sa-i aduca nici un vot, cu toate ca nu se stie niciodata… La noi, dai intr-un loc si nici nu stii unde crapa, incerci ceva, si-ti iese ce nu te astepti. Ca lui Adrian Nastase caruia, aflat la vanatoare, i-a sarit un peste-n barca, performanta egalata de curand de o nava daneza de pescuit, care a prins in plasele sale un submarin german. M-a apucat durerea de cap cand am aflat ca spaga mondiala anuala atinge cifra de 1000 de miliarde de dolari si ca Romania e undeva prin capul listei. Semnul lui Becali s-a intunecat si el, usor. Doar semnul lui Dan a ramas nepasator, mai ales dupa ce a aflat ca un bosniac a produs chiloti cu ventilatie si termostat inclus.

Ioan Botis



* Jocul la doua capete al traficantilor de influenta
Afacerea “Podgoria”

Povestea incepe in 1998. In judetul Satu Mare, exista o zona vestita pentru podgoriile sale. Halmeu-Vii, asa cum arata si numele, este una din localitatile satmarene unde traditia podgoreana a avut parte, de-a lungul vremii, de mult respect. Dar cum contemporanii vor cu orice pret sa dea tribut “originalitatii”, la Halmeu-Vii escrocii si-au dat mana in a distruge peste 100 de hectare de vie.

In 1998, podgoria de la Halmeu-Vii apartinea atat SC Agrozootehnica SA Odoreu, cat si unor cetateni din Halmeu. In toamna acelui an, Ioan Fodo, fiu al satului Halmeu, stabilit in Baia Mare, isi manifesta intentia de a investi o suma mare de bani pentru a pune pe picioare podgoria. Initial, Fodo a facut o intelegere cu Agrozootehnica si a arendat terenul proprietarilor care nu aveau cu ce sa lucreze pamantul. Apoi, a inceput lucrarile de toamna.

Asocierea

Orice podgorean stie ca de pregatirile din toamna depinde recolta anului urmator. In 15 martie 1999, situatia este reglementata printr-un contract de asociere in participatiune intre Agrozootehnica Odoreu SA si Fodo Enterprise SA, care punea la punct “desfasurarea in comun a unor activitati rentabile, avand ca obiect productia si comercializarea de struguri, must si vin”. Contributia proprietarei viei se referea la suprafata de 100 ha de teren plantat si vie, situat in Viile Halmeului, masini si utilaje specifice lucrarilor viticole, cladiri, depozite si ateliere, precum si utilaje de vinificatie, personal calificat si necalificat, organizarea procesului de productie. Pe stoc existau pesticide si piese de schimb in valoare de 39 milioane de lei, precum si bunuri de inventar de 614 milioane de lei. Celalalt contractant, Fodo Enterprise SA, contribuia la asociere cu suma de 950 milioane lei, pentru finantarea lucrarilor viticole, aprovizionarea si transportul pesticidelor, cheltuieli cu carburanti, lubrifianti, piese de schimb si salarizarea intregului personal. Tot Fodo Enterprise asigura obligatiile fata de locatori si actionari, achitand valoarea amortismentului anual de 37 milioane lei. Clauzele contractului specificau ca renuntarea unilaterala la asociere e interzisa sub sanctiunea de daune interese.

Profitul

Treaba a mers bine. Anul 1999 a adus o productie de peste 145.000 litri de vin, cei care isi pusesera proprietatea in mainile lui Ioan Fodo primind 10% din productia pe hectar. “Am fost tare multumiti de colaborarea cu Fodo, si-a respectat promisiunile si am avut numai de castigat alaturi de dumnealui” afirma unul din proprietarii terenului, Ioan Rognean. In 13 octombrie 1999, se incheie un act aditional la contractul de asociere, in care Agrozootehnica SA transfera drepturile si obligatiile catre Agrozoohorticola SA Halmeu, ca succesoare in urma diviziunii firmei mama. Contractul de asociere ramane nemodificat, durata lui prelungindu-se pentru data de 31 decembrie 2001, cu posibilitati de prelungire. Afacerea era profitabila pentru Agrozoohorticola Halmeu, Vasile Trandafir, directorul societatii fiind multumit de conditiile contractului. Drept pentru care, Ioan Fodo continua investitiile in podgorie. Se lucreaza cu circa 45 de salariati, se colaboreaza cu gardienii publici si detinutii din Penitenciarul Satu Mare. Intr-un cuvant, afacerea asigura venituri atat comunitatii locale, cat si altor institutii. Anul 2000 consemneaza un record la productia de struguri in Viile Halmeului, rezultand peste 400 de tone de vin. E drept, Fodo a investit aproape un miliard si jumatate de lei pentru obtinerea acestui rezultat. Proprietarii terenurilor din podgorie au primit un procent mai mare, de 15% din productie, cele doua parti contractante inregistrand venituri frumusele. Insa apar “zmeii”, magnetizati de profitul nescontat. Netinand cont de prevederile contractului, Agrozootehnica pune pe masa cartea tradarii. La sfarsitul anului 2000, societatea pierde utilajele si cladirile fermei viticole puse gaj pentru un credit contractat la Banca Agricola Satu Mare, destinat reutilarii unei ferme de vaci (!). Anuntul de licitatie a fost publicat intr-un singur cotidian din Satu Mare, nefiind afisat la locul scos la mezat, Ioan Fodo ratand astfel participarea, desi contractul de inchiriere a spatiilor si utilajelor prevedea clar ca Fodo Enterprise SA are drept de preemptiune la cumpararea activelor societatii. In plus, se specifica obligatia noului cumparator de a prelua contractul de inchiriere. Cu toate acestea, in februarie 2001, ferma viticola este cumparata de SC Bella Consulting SRL, reprezentata de administratorul societatii, Pop Dumitru, contra sumei ridicole de 560 de milioane de lei. Noul proprietar pune sechestru pe productia aflata in beciuri, interzicand accesul celor de la Fodo Enterprise in incinta fermei. Au urmat nenumarate chemari la mediere, in care Bella Consulting solicita sume astronomice cu titlu de chirie si promitea eliberarea cantitatilor de vin din pivnita. Cu chiu cu vai, s-a reusit scoaterea unei parti din cele 200.000 de litri de vin din pivnitele fermei, ramanand nerecuperata cantitatea de 40.000 de litri. In plus, in anul 2001 Bella Consulting culege roadele viei lucrate cu un an inainte de Fodo Enterprise, fara a rascumpara societatea pagubasa, ce investise peste 100 de milioane de lei. Investitia facuta de Ioan Fodo in perioada 1999-2001 se ridica la peste 3 miliarde de lei. A urmat o serie de plangeri penale si lupte prin tribunale, care nu au rezolvat, insa, situatia investitorului baimarean.

Influentul zmeu satmarean

Dumitru Pop, administratorul firmei Bella Consulting SRL Satu Mare, este un personaj celebru in judet. La aceasta ora, ispaseste o condamnare pentru trafic de influenta, fiind implicat in scandalul “Florisal”, numele lui fiind alaturat de cel al lui Vasile Tatar, directorul societatii de salubritate din Satu Mare, de asemenea condamnat. Satmarenii spun ca Dumitru Pop a repetat figura de la Halmeu Vii si in alte ferme agricole sau zootehnice, pe care le-a cumparat la un pret de nimic, apoi le-a lasat in paragina. Ar fi interesant de aflat modalitatea prin care Dumitru Pop era atat de la curent cu obiectivele fostului IAS ce urmau a fi scoase la mezat de catre Banca Agricola.

Ce spun localnicii

“De trei ani nu s-a mai facut nimic, s-a distrus toata via. O parte din oameni au mai lucrat terenul, dar e greu fara utilaje. Il regretam pe domnul Fodo, pentru ca am avut numai de castigat din colaborarea cu dumnealui.” – Ioan Rognean, proprietar de vie. “A fost bine cand era domnu’ Fodo aici. A platit toti muncitorii, aveam si noi de lucru. Acum, e tot in paragina.” – Mihai Belbas, fostul pivnicer. “In anii ’97-’98, statul dadea din ce in ce mai putini bani pentru IAS. Venind Fodo si investind in podgorie, am revigorat via si, dupa declinul din ultimii ani, am avut productii record. Mi-a placut sa lucrez cu Fodo si il regret, nu din motive financiare. Eu castig mai bine acum, de cand lucrez pe cont propriu, dar Fodo a pus suflet in vie si a investit enorm. De aceea imi pare rau ca a fost nevoit sa plece. A fost tradat de cei care au jucat la doua capete. Ganditi-va ca in toamna lui 2000 am facut toate lucrarile pregatitoare pentru 2001, iar altii au cules roadele, fara sa fi investit nici un leu acolo. Nu e corect.” – inginer Ioan Kispal, fostul sef de ferma.

Lavinia Cotarcea



* Infrastructura rurala, subiect de campanie electorala
Codrul marginalizat

Zona Codrului este una din cele mai oropsite regiuni maramuresene. Infrastructura (drumuri, canalizare, apa, gaz) e subiect de campanie electorala si ramane in stadiul de vesnica promisiune. Putinele proiecte de infrastructura sunt finantate de cetateni. Foarte recent, comuna Asuaju de Sus bifeaza o incercare prin programul Solel Boneh. In rest, tacere…

Programul de dezvoltare a infrastructurii propus de Consiliul Judetean Maramures, aferent perioadei 2007-2013, a starnit protestele primarilor din zona Codrului. In faza initiala, Consiliul Judetean a “uitat” ca si aceasta regiune apartine de judetul Maramures, neexistand nici o propunere de proiect pentru zona Codrului! Primarul comunei Baita de sub Codru, Dumitru Dumuta, care face parte din Consiliul de Dezvoltare, sustine ca ”printre documentele care s-au dezbatut in sedinta Consiliului de Dezvoltare a fost si portofoliul de proiecte pentru infrastructura 2007-2013. Pentru toata partea de dincoace de Gutai nu era nimic. Am facut sesizarea ca ar trebui prinsa si acesta zona. Am propus alimentarea cu apa si gaz metan si rezolvarea problemei drumurilor.” In urma demersului lui Dumitru Dumuta, a fost facuta completarea listei de proiecte cu prinderea constructiei de drumuri in Baita de sub Codru si atat. Mai tarziu apare si o propunere de introducere a gazului metan in zona Codru si chiar aductiune de apa pentru Baita de sub Codru, Arinis, Asuaju de Sus, Basesti, Oarta de Jos si Bicaz. Dar lista nu e finalizata, Agentia de Dezvoltare Nord-Vest asteptand inca propunerile concrete ale primarilor de comune.

Traiectoria pisicii moarte

Vina pentru tergiversari e controversata. Primarii dau vina pe Consiliul Judetean si pe ADR-NV, sustinand ca sunt bagati in seama si ca nu le spune nimeni ce au de facut. ADR-NV sustine ca vina e a primarilor, care nu se implica si nu au fonduri pentru sustinerea proiectelor. ”Listele nu sunt finalizate, se asteapta propunerile primariilor. Dar sa stiti ca au fost tot soiul de programe, la care era nevoie ca primariile sa sustina o parte din investitii, iar primarii au spus ca nu pot suporta asemenea cheltuieli. Asa s-au impotmolit lucrurile. Acum, vedeti ca exista propuneri pentru apa si gaz in zona Codru” afirma Dorin Pacurar, seful filialei Maramures a ADR-NV. Pe de alta parte, primarii explica amnezia Consiliului Judetean cu argumente politice. Ioan Calauz, primarul comunei Basesti, il contrazice pe Dorin Pacurar: ”Noi am infiintat Asociatia Primarilor din zona Codru tocmai pentru a ne uni fortele si sa putem lupta impreuna pentru proiectele mari – apa, gaz, drumuri, telefonie. O explicatie a ocolirii Codrului de catre Consiliul Judetean ar fi dezinteresul lor pentru o zona depopulata. Rationamente simple, politice, arata ca nu merita investit in zone care aduc putine voturi. Asta nu inseamna ca noi am stat degeaba. In Basesti am reusit sa rezolvam problema apei cu ajutorul unui program guvernamental de cercetare geologica. S-au facut niste foraje, am gasit apa, mai trebuie sa lamurim cum vom face aductiunea. Sigur e ca nu peste multa vreme vom avea apa.”

Campionul regiunii

In sfarsit, lista de proiecte pentru perioada 2007-2013 include aductiune de apa si introducerea gazului metan in zona, precum si un proiect de drum in Baita de sub Codru. Proiectele nu sunt inca aprobate, existand inca posibilitatea introducerii de noi propuneri, dar si riscul ca propunerile aflate pe lista sa fie sterse. ”Maramuresul este totusi campionul proiectelor la orice program PHARE. Intotdeauna ne-am batut cu judetul Cluj pentru primul loc in regiunea nord-vest. Maramuresul si-a adjudecat la orice program PHARE cu mult peste jumatate din numarul de proiecte depuse. Iar probleme cu cei care au primit fondurile sunt putine, majoritatea respectand conditiile contractuale”, e de parere Dorin Pacurar, seful filialei Maramures a ADR-NV.

Lavinia Cotarcea



* Bursa vorbelor

Exista o forma de clientelism politic, cu care e greu de luptat. Balaurul acesta este atat de ciudat, incat este imposibil a-i reteza capul. Argumentele cu care se impart banii bugetului judetean sunt acoperite de motivatii ce par din beton armat, dar o privire mai atenta, si un strop departata de subiect, surprinde clientelismul politic. Atata vreme cat finantarile ajung cu precadere la primarii ce apartin partidului aflat la putere, in timp ce restul localitatilor se pierd in aburii promisiunilor, duhneste rau a politizare. Nu e normal, ar zice oricine. Dar se intampla atit de des, incat a devenit rutina. Normalitatea anormala. Normalitatea nula. Sau normalitatea originala? Un fel de ”cine-mparte, parte-si face”. Daca a intrat in zona proverbelor, atunci e normal. Si cine suntem noi sa spunem altfel? Ceea ce se uita e faptul ca in propozitie e vorba de bani publici. Bani fara culoare politica, fara miros de trandafiri, bani ce sunt luati din buzunarul nostru, a tuturor, indiferent cu cine am votat. Concluzia: Nu e normal!

Lavinia COTARCEA



* Garda Financiara, restabilita

Organizarea Garzii Financiare a suferit modificari prevazute in Legea 132 din aprilie 2004, care aproba Ordonanta de Urgenta 91/2003. Conform noilor reglementari, Garda Financiara efectueaza controale inopinate pentru prevenirea, descoperirea si combaterea evaziunii si fraudelor fiscale, aplicand sanctiuni contravenientilor, inclusiv cele din competenta Ministerului Finantelor. Comisarii Garzii Financiare poarta uniforma cu insemne specifice si sunt dotati cu armament, in conditiile legii. Este asigurat accesul comisarilor la informatiile necesare in mod operativ si gratuit de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, Oficiul National al Registrului Comertului, Autoritatea Nationala a Vamilor, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Serviciul Pasapoarte si Directia de Evidenta Informatizata a Persoanei, inclusiv institutiile financiar-bancare. Incepand cu 22 mai 2004, contraventiile privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale se sanctioneaza cu amenda de la 80 milioane lei la 400 milioane lei.

Lavinia COTARCEA



* Tragicele aventuri ale unui refugiat maramuresean
Condamnat la pribegie

Aurel Mesaros s-a nascut in 1926 in Hunedoara si a crescut in Sighetu Marmatiei. La numai 14 ani, a cunoscut ororile razboiului. Era vara lui ’40, cand si-a lasat casa parinteasca, si-a luat actele de licean si doua camasi si s-a refugiat in Tara Romaneasca.

Imi imaginez razboiul ca o masinarie gigantica, ce inghite oameni, pasiuni, sperante si vieti. Un tanc urias, sub senilele caruia chiar si timpul zace neputincios. Pot doar sa-mi imaginez razboiul, in timp ce altii l-au trait. In 1940, Aurel Mesaros era in clasa a III-a de liceu in Sighetu Marmatiei. Amintirile din acea perioada i-au ramas vii in memorie. “Tata era militar de cariera si era plecat pe front. Ungurii au venit peste noi si ne-au scos afara din case, fortat. Li s-au alaturat si maghiarii localnici. Ne-au batut cu batele. Asta a fost… atunci nu vedeai decat batai si crime”, si-a inceput destainuirea Aurel Mesaros, astazi presedintele filialei baimarene a Asociatiei refugiatilor, stramutatilor si expulzatilor din Ardealul de Nord, Bucovina si Basarabia.

Intimidarea si izgonirea

Chiar daca au trecut anii, ranile nu s-au cicatrizat pentru cei fortati sa-si paraseasca locuintele. Si nici uitarea nu a intunecat amintirea acelor clipe de cosmar. Desi planuisera sa fuga, trupele maghiare i-au luat pe nepregatite. “Hortistii au intrat in Sighet chiar cu doua zile inainte de a ne refugia si au inceput prin a ocupa institutiile administratiei. I-au scos afara pe toti functionarii… multi au fugit… Dupa aceea au pornit represaliile asupra civililor. Romanii de aici au avut probleme, in special cu niste unguri carora nu le placea sa lucreze… Intrau in casele oamenilor si-i bateau. Noi locuiam pe strada Popa Lupu. In casa noastra a intrat unu’ pe geam si a inceput sa o bata pe mama. Omul ala avea si un cutit si… i-a taiat un san. Si mie, chiar daca eram numa’ un copil, mi-o dat cu o bata peste fata. Asta s-a intamplat din momentul in care armata maghiara le-a permis la toti nenorocitii sa-si bata joc de noi. Asa s-a ajuns ca toti oamenii au fugit. Ne-au dat afara din case si s-au facut stapani peste ele. Au ramas numai ungurii si tiganii”, isi aminteste batranul, clipele de teroare traite in copilarie. Fugarii au fost nevoiti sa-si abandoneze toata agoniseala. “Nu ne-au lasat sa luam aproape nimic. Mama avea o poseta in care a inghesuit cateva lucruri personale, iar eu aveam geanta cu documentele de la scoala si doua camasi, altceva nu. Daca te apropiai de dulap, te imbranceau”, incearca batranul sa descrie situatia de atunci, desi o data cu fiecare amintire reinvie totul. Frica, spaima, durerea…

Pribegia

“Dupa ce ne-au dat afara din casa, ne-au dus la gara, unde ne-au tinut pana seara. Atunci ne-au urcat in trenul care mergea spre Tara Romaneasca. Am mers pana la Curtici, acolo era granita. Cand am ajuns la hotar, mi-au dat carnetul de refugiat. Numai ca imi scrisesera la Sighet o tadula de scoatere din tara, in ungureste! De ce ne-au facut mie si mamei o astfel de hartie nu stiu, ca nu au mai facut la nimeni?! Asa am ajuns sa am carnetul de refugiat scris in ungureste, si numai doua propozitii in romaneste”, spune Mesaros, zambind la aceasta ironie a sortii. La Curtici tanarul a fost repartizat la un liceu, iar mama sa, ranita, a fost trimisa la un spital din Bucuresti. “Dupa ce le-am aratat toate actele de scoala, m-au repartizat la Liceul Comercial din Hateg. Nici nu stiam unde-i Hategul, dar nu mi-a fost teama ca nu ma voi descurca. Au trimis si un militar cu mine, ca era acolo si o unitate militara”. Singur, la doar 14 ani, fara parinti, fara bani sau haine, a ajuns in Hateg.

Parintii adoptivi

“Mama a stat mult in spital la Bucuresti, dar si-o revenit in cele din urma, numai ca a ramas fara san. Erau oameni care mai mergeau la Bucuresti si ii mai intrebam cum se simte mama, pentru ca eu nu puteam sa merg foarte des. Am avut mare noroc ca in Hateg era o familie de doctori pe care-i chema Mesaros. Batranul nu mai traia, dar batrana a aflat ca port acelasi nume si a avut grija de mine. A fost ca o mama pentru mine. Ori de cate ori aveam nevoie de ceva, mergeam la ea”, isi aminteste Mesaros. In 1945, dupa terminarea razboiului, Aurel Mesaros s–a intors in Maramures. “Am avut ocazii sa raman in Hateg, dar am vrut sa ma intorc la mine acasa. O venit si tata din razboi. In Sighet aveam pamant mult, dar l-am primit inapoi pe tat. Deja era altfel si pe aici, incepeau sa se formeze partidele, or venit rusii... Asta a fost, am scapat de unii si or venit altii”, isi incheie batranul amintirile. A trecut o jumatate de veac, dar totul este limpede pentru Aurel Mesaros, de parca s-ar fi intamplat ieri. Dovada ca suferinta o ducem cu noi, oriunde am merge. Este “prietenul” care pleaca ultimul de langa noi.

S-au purtat ca niste salbatici. Ii loveau chiar si pe copiii mici, ii tranteau pe jos pe cei aflati in fasa! Vroiau sa ne omoare si sa nu mai putem reveni in locurile astea. Au crezut ca nu vom mai lua inapoi Ardealul.

Mama a stat mult in spital. Mai multi oameni mergeau la Bucuresti si ii intrebam cum se simte, dar eu nu puteam sa merg foarte des. In cele din urma, a ramas fara un san.

Mihaela Mihalea



* Program gospodaresc in Moisei

Functia de primar nu presupune experienta politica. E mai important sa fii un bun gospodar, sa fii onest si de buna credinta. Si nu in ultimul rand, e important sa vrei sa lasi ceva bun in urma. Sa nu-ti acoperi numele cu rugina rusinii. In Moisei, dialogul dintre cetateni si primarie este sublim, dar inexistent, sustin localnicii. Actualul primar a promis multe in 2000, inclusiv infiintarea unui “sfat al batranilor” care sa ajute la rezolvarea problemelor comunei. Intentia a ramas doar enuntata. “Nu este normal ca primarul sa nu fie capabil sa gestioneze conflictele din Consiliul Local. Ba mai mult, pe langa certurile dintre cele doua tabere ale Consiliului, primarul a creat un conflict nou, intre el si intregul Consiliu Local. Sigur ca aceasta situatie se rasfrange asupra activitatilor comunale, orice initiativa fiind blocata”, e de parere Ioana Vlasin, candidata Partidului Ecologist Roman pentru Primaria Moisei. Ioana Vlasin sustine ca Moiseiul nu numai ca bate pasul pe loc, dar s-au pierdut chiar oportunitati promitatoare pentru dezvoltarea comunei. In vreme ce alte comune din judet sau din tara au devenit orase, Moisei-ul are probleme mari cu infrastructura. “Primele urgente se refera la indiguiri ale raului Viseu in zona Morii, unde soseaua nationala este rupta de cateva ori pe an de ape. Avand in vedere ca nu exista alta varianta pe directia Viseu-Borsa, importanta accesului rutier in zona nu mai trebuie subliniata. O alta prioritate ar fi executarea drumurilor de acces la Izvorul Negru si Izvorul Dragos, lucrari avute in vedere, dar departe de finalizare. Aductiunea de apa in comuna este o alta problema arzatoare a localnicilor. Cea existenta nu va acoperi intreaga suprafata a comunei si, oricum, nu poate fi bifata in agenda primariei cata vreme s-a realizat din banii oamenilor. In cartierul “Fata” traiesc circa 300 de familii, care solicita de multa vreme construirea unui drum de acces. De fapt, problema drumurilor este acuta in Moisei, pentru ca sunt putine case la sosea, majoritatea familiilor fiind rasfirate pe dealuri si vai”, afirma Ioana Vlasin.

Lavinia COTARCEA



* Gazul si apa maramuresenilor

Nicolae Bud, candidatul independent la Consiliul Judetean, afirma ca o alta prioritate pentru judet este realizarea lucrarilor privind introducerea gazului metan in nordul si sudul judetului. “Evident, nu spun o noutate, ba chiar exista proiecte si lucrari incepute. Ce pot sa spun, in urma discutiilor avute cu oamenii din localitatile acestor zone defavorizate, e ca se taraganeaza nepermis de mult inceperea sau continuarea lucrarilor. Pentru maramuresenii localitatilor rurale, problema gazului este si nu ei sunt de vina. Putem spune ca vinovatul principal este bugetul, perioada de tranzitie sau cine stie cine. Probabil, adevarul este undeva la mijloc. Cert este ca se putea face mai mult in acest sens, iar eu mi-am propus sa sprijin serios aceste proiecte. Asa cum drumurile sunt vitale pentru o dezvoltare reala a localitatilor, la fel e nevoie de gaz si de apa potabila. Din informatiile pe care le-am cules in ultimii ani, apa potabila va fi o problema pentru tot judetul. Pentru a iesi din impasul prevazut de specialisti, trebuie terminate (continuate) lucrarile la barajul Runcu. Mi-am propus sa pledez cauza acestui obiectiv strategic pentru noi, si nu numai”, a declarat Bud. Fostul deputat a fost prin majoritatea localitatilor din nordul judetului, i-a ascultat pe oameni si si-a notat cererile acestora. Nu a promis ca va rezolva totul, nu a spus ca el este solutia miraculoasa, dar va incerca sa nu-i dezamageasca pe oameni. “Maramuresenii spun ca au fost mintiti. Eu nu comentez. Stiu ca nu exista drumuri, gaz, apa, asa cum ar fi trebuit sa fie intr-una din cele mai pitoresti zone turistice din tara. Solutiile sunt la indemana fiecaruia din administratia judetului. Totul tine de managementul administratiei. Simplu spus, trebuie lucrat pe aceste obiective, care nu vor fi finalizate intr-un an-doi etc. Dar, trebuie sa existe continuitate, in asa fel incat oamenii sa aiba incredere ca aceste utilitati vor ajunge si in localitatile lor. Aparatul tehnic al Consiliului Judetean trebuie sa aiba specialistii care sa poata elabora proiecte, iar consilierii judeteni trebuie sa lase partizanatul politic de-o parte. Este provocarea pe care o lansez celor care candideaza la Consiliul Judetean”, afirma Bud.

Fapte, nu vorbe!

Egalitatea cetatenilor, indiferent de etnie, religie sau sex, este o prevedere a Constitutiei Romaniei. Organizatiile europene pentru protectia drepturilor omului incearca de ani buni sa rezolve problema discriminarilor de orice fel. Dar, ca de obicei, practica lasa de dorit. Situatia rromilor este una dintre cele mai spinoase probleme sociale. Acesta etnie se plange ca este bagata in seama de autoritati abia din patru in patru ani, cand conteaza fiecare vot in plus. Putini edili se pot lauda cu actiuni concrete de incluziune sociala, culturala si economica a rromilor. Sighetu Maramatiei are un numar relativ mic de rromi, dar primarul Eugenia Godja a trecut pe lista de prioritati si problematica acestei etnii. Primaria municipiului Sighetu Marmatiei a sprijinit infiintarea unei asociatii nonguvernamentale (ONG), care sa aiba ca scop elaborarea de proiecte si atragerea de fonduri nerambursabile de la Guvernul Romaniei si Comunitatea Europeana. Nici Organizatia Rromilor nu a fost uitata, aceasta primind un spatiu intr-un imobil de pe strada Bogdan Voda. Asa-zisele “blocuri fantoma”, ocupate in mare parte de familii de rromi, au intrat si ele in atentia primarului Godja, ca