POLITIC

* Visul unei nopti de vara
Alianta Anghel-Man

* REPORTAJ - Farcasa, între traditional si modern
Comuna vilelor “de Maramures”

* Visul unei nopti de vara
Alianta Anghel-Man

În ultima perioada de timp, partidele maramuresene au fost parca toropite de caldura infernala de afara. De saptamani bune, nu se mai întampla nimic. Mai ca nu poti scrie o stire politica. La PSD, interimatul, asa cum banuia presa, se prelungeste pana la toamna (nu stim în care an), iar la PRM scandalul semnaturilor false a intrat în “silentio stampa”. Multi dintre liderii de partide au luat-o spre alte zari si mari sau se pregatesc de aceasta miscare de vacanta.

În conditiile vitrege ale lipsei de evenimente politice, dezbaterea pe marginea posibilei aliante PNL-PD, la sediul liberalilor maramureseni a fost exceptia ce întareste regula.

Presedintele PNL Maramures, Cristian Anghel a prezentat ziaristilor baimareni, sufocati de gradele lui Celsius, cum vad liberalii aceasta alianta. Nu intram în amanunte, ele se cunosc. Importante sunt concluziile. Alianta PNL-PD ar putea stopa expansiunea partidului-stat. Alianta trebuie sa functioneze pre-electoral, nu post-electoral. La alegerile locale se va merge pe liste separate, dar cele doua partide îsi vor sustine reciproc candidatii mai bine plasati. Pentru “generale si prezidentiale” va exista o alta strategie politica. Asta ar fi teoria. În practica, doar suntem în Romania, alianta trebuie sa faca fata unor probleme de compatibilitate între liderii celor doua partide, în mai multe judete. Normal si în Maramures. Este de notorietate disputa Mircea Man-Cristian Anghel. De aproape trei ani, deputatul democrat l-a atacat, acuzat, monitorizat pe liderul liberalilor maramureseni, fara a explica ce doreste de fapt. Este clar pentru toata lumea ca pentru Man disputa a devenit una personala. Acum, cand alianta este ca si facuta, întrebarea fireasca ar fi cum va functiona în Maramures, avand în vedere “insomniile” democrate.

Social-democratie liberala

Adrian Cioroianu, consilierul liderului PNL, Theodor Stolojan, declara în Baia Mare, fara posibilitati de interpretare, ca alianta va exista doar pe un proiect liberal. Vrand-nevrand, PD-ul va trebui sa accepte o politica opusa celei facute pana acum. În Maramures asimilarea proiectului liberal nu ar trebui sa fie o problema, o parte a liderilor democrati sunt fosti liberali. Se spune ca prima iubire nu se uita, o vorba valabila si pentru politicieni. Singura problema ar ramane Man si fixatia acestuia. Anghel crede ca exista posibilitati de colaborare. “Am început un dialog, el va continua si sper sa ajungem la un rezultat pozitiv. Din partea noastra nu vor fi probleme”, ne-a spus Anghel. Liderii democratilor maramureseni considera ca alianta ar fi posibila, dar au de facut unele precizari. “Noi am declarat de la început ca vom merge la locale pe liste separate. Alianta va fi una pre-electorala, nu vor exista probleme. Dar în Baia Mare nu va functiona, deoarece Anghel si Man vor ajunge în finala. Atunci nu are cum functiona, în Baia Mare. Dar în rest asa va fi. Sprijin pentru cel mai bine cotat candidat în turul doi la primar, pentru alegerea viceprimarilor, unde va fi cazul si la Consiliul Judetean. Noi speram ca Mircea Man sa ajunga în finala cu Anghel. Daca se va întampla ca actualul primar sa ajunga cu alt candidat, clar îl vom sprijini în turul doi. Speram ca sprijinul sa fie reciproc, daca Anghel nu ajunge si intra Man în finala. Restul sunt speculatii. Man candieaza la Primarie ca sa castige. Daca va castiga nu va mai fi locul unu la deputati, va ramane la Primarie. Din acest punct de vedere electoratul poate fi linistit, nu va fi un nou Branzei. Aceste aspecte sunt clare pentru noi. Daca nu va castiga, ramane cum am stabilit, Man locul unu la deputati”, ne-a declarat Liviu Titus Pasca, vicepresedintele filialei PD. “Da! Întelegerea va functiona daca va exista un document semnat de cele doua partide. Si la Baia Mare, mai putin în cazul în care cei doi vor ajunge în finala. Daca Anghel va ajunge în finala cu altcineva, va avea loc o negociere si pe celelalte locuri din judet. Adica te sustinem neconditionat la Primarie si tu ne întorci spatele. O întelegere înseamna o întelegere globala, Fiecare da si primeste. Nu! Tinta lui Man nu este un nou mandat de parlamentar. Daca va castiga Primaria, Man va fi primar. Nu vom mai face prostia pe care a facut-o PUNR-ul cu Branzei. Sa fie clar, nu concuram la Baia Mare sa ne mentinem în forma, noi mergem cu Man sa castigam”, ne-a spus vicepresedintele filialei, Teodor Luputiu.

Restul e tacere

La prima vedere ar parea ca totul e OK. La a doua, situatia nu mai pare asa de roz-bombon. Se stie ca cei doi lideri (Anghel si Man) vor candida pentru fotoliul de primar. Daca luam în calcul faptul ca primarul în exercitiu este cel mai credibil candidat, potrivit sondajelor, ca este, potrivit liderilor de la toate partidele “aproape imposibil de învins”, candidatura lui Man pare a fi doar un moft. Deputatul democrat nu a convins ca parlamentar, iar la alegerile locale din 2000 nu a prins nici macar finala. Din acest punct de vedere democratii maramureseni au facut o miscare politica gresita, interesant avand în vedere experienta multora dintre ei. În ipoteza ca cei doi candidati-aliati vor ajunge în finala, nimeni nu se îndoieste ca Anghel va castiga la pas, prea multi o spun si sunt politicieni care stiu ce spun. Rezulta ca tinta adevarata a deputatului democrat este un nou mandat în Parlament, restul (asa cum ne-a trimis într-o misiva-replica presedintele CJ, Alexandru Cosma) este tacere.

Nicolae TEREMTUS



* REPORTAJ - Farcasa, între traditional si modern
Comuna vilelor “de Maramures”

Situata în bazinul Somesului, înconjurata de paduri de stejar, Farcasa este una dintre cele mai frumoase si prospere comune din Maramures. Traditionalul este ilustrat de biserica din lemn din Buzesti care dateaza din secolul al XVII-lea si monumentele eroilor din Tamaia si Farcasa. Daca înainte economia comunei era reprezentata doar de renumita fabrica de sticla, în prezent, comuna este împanzita de ateliere mestesugaresti, auto-service-uri sau filiale ale unor concerne renumite precum Moeller, Hagero, Mayer.

În anul 2001, Farcasa a fost considerata “Cea mai frumoasa comuna din Maramures” si este printre putinele localitati maramuresene care are o stema. Pe langa fabricile si atelierele mestesugaresti care împanzesc comuna, exista si o biserica din lemn construita în anul 1610. Farcasa este renumita înca dinainte de ’89 pentru fabrica de sticla care functioneaza în comuna.

Comuna Farcasa este situata în lunca Somesului, la o distanta de 26 de km de Baia Mare. Dintr-o localitate “îmbatranita” în care ocupatia de baza era agricultura, Farcasa a devenit o comuna prospera în care îsi desfasoara activitatea trei firme mari. Case mari si frumoase, cladiri moderne, scoli cu geamuri termopan, biserici grandioase, ateliere mestesugaresti si fabrici. Doar drumul pietruit din Tamaia si Buzesti contrasteaza cu prosperitatea comunei. Localitatea a fost atestata documentar în anul 1424, sub denumirea de “Farcaszazso”, care înseamna “La lupi”. Comuna cuprinde satele Sarbi, Tamaia, Buzesti si are o populatie de 3.780 de locuitori.

Primarul si stema

“Cea mai frumoasa comuna din Maramures” este “guvernata” de Ioan Stegeran. Pentru ca unei comune prospere îi sade bine cu un primar prosper, Ioan Stegeran este printre cei mai bogati primari din Maramures. De anul trecut, comuna Farcasa se poate mandri cu o stema care reprezinta fabrica de sticla, biserica veche din lemn din satul Buzesti, padurile care cuprind specii rare de foioase si belsugul, adica granele. Grafica a fost facuta de profesorul Felix Feldman de la Scoala Populara de Arta.

Farcasa

În anul 2001, Farcasa a primit diploma pentru “Cea mai frumoasa comuna din Maramures” l este una dintre cele mai înstarite comune din Maramures l comuna are o suprafata totala de 4.841 ha care cuprinde teren agricol, fanate, vii, pasuni si livezi l în Farcasa exista cinci biserici ortodoxe, o biserica romano-catolica si trei biserici penticostale l în Tamaia si Farcasa functioneaza cate o scoala cu clasele V-VIII, iar în Buzesti si Sarbi cate o scoala cu clasele I-IV l din acest an scolar în Farcasa va functiona o scoala profesionala l aproximativ 350 de persoane din comuna sunt plecate la munca în strainatate l în septembrie va avea loc prima “Întalnire cu fiii satului” l în fiecare sat exista cate un camin cultural l transportul este asigurat de sase curse de autobuz pe zi l din 2002, Primaria comunei editeaza un ziar local care se distribuie gratuit l în comuna exista un dispensar cu doi medici si patru cadre sanitare, în incinta cladirii dispensarului functioneaza si o farmacie l comuna beneficiaza de televiziune prin cablu, gaz metan si telefonie digitala l în Farcasa si Tamaia exista cate un monument ridicat în cinstea eroilor cazuti în cel de-al doilea razboi mondial.

Batranul si americanca

Aurel Marchis este cel mai varstnic locuitor al comunei. Anul acesta a împlinit 94 de ani, dar e sprinten si vorbaret. “Am septe frati, da’ io am fost cel mai mic. Tati o murit, numa’ io am ramas. Nu mi-o fo’ usor. Scoala n-am facut numa’ doua clasa, ca trebuia sa marg la camp. Apoi o vinit razboiu’ si am fo’ concentrat la unguri, am lucrat în fabrici. De-acolo am vinit pa jos acasa, ca ne-o parut bine c-am scapat. Apoi m-am însurat cu Florica si ne-o dat Domnu’ tri prunci. Ea s-o nascut în America, pantru ca parintii ei or plecat acolo între razboaie. Are cetatenie americana. Familia ei o stat 13 ani acolo. Florica avea numa’ tri ani cand o vinit înapoi, soru-sa o ramas si s-o maritat c-un american. Ne-or tat chemat la ei da’ nu ne-am dus, ca tat mai bine-i în tara ta. Amu am nepoti si stranepoti. Îs grele batranetele, da’ le-om duce cat ne-a da Dumnezeu zile”, a spus Aurel Marchis.

Biserica lovita de trasnet

La sfarsitul secolului al XVI-lea existau biserici din lemn în fiecare sat al comunei. În prezent, mai exista doar biserica din Buzesti, asezata pe o colina, langa vechiul cimitir al satului. În documente nu apare anul constructiei bisercii, însa batranii spun ca a fost construita prin anii 1580-1610, în aceeasi perioada cu biserica din Sarbi. Pe locul unde a fost ridicat lacasul de cult, exista o padure, al carui lemn a fost folosit la constructie. Conform traditiei ortodoxe, altarul bisericii este orientat înspre rasarit. Femeile stateau în tinda, iar barbatii în naos. Dimensiunile turnului s-au redus aproape cu jumatate din cauza unui trasnet care a lovit biserica în anul 1960. Pictura este aplicata pe barnele si scandurile din interior, iar la întretaierea dintre acestea, pe fasii din panza.

Economia comunei

În comuna îsi desfasoara activitatea numerosi agenti economici în diferite domenii: transport intern si international (“Hagero” si “Mayer”), tamplarie, morarit, panificatie, alimentatie publica, comert. Din 2002, în Sarbi functioneaza o fabrica de contactoare electrice finantata de concernul Moeller. Fostul complex zootehnic din Buzesti a fost cumparat de un investitor francez, care doreste sa înfiinteze o fabrica de draperii. De asemenea în comuna functioneaza sase auto-service-uri si un atelier de instalatii sanitare.

Familia de fierari

Pentru familia David, “arta modelarii fierului” este o traditie. Dumitru David a “furat” aceasta meserie de la tatal sau, care la randul lui o mostenise din familie. Pana nu demult, la serviciile batranului apelau toti satenii care aveau nevoie de un plug, o caruta, o sapa sau o potcoava pentru cal. Fiindca nu avea baieti, Dumitru David l-a “initiat” în fierarit pe ginerele sau. Dupa patru ani de “ucenicie”, Cornel Bolos a preluat atelierul batranului. Chiar daca este paralizat, Dumitru David îi “monitorizeaza” activitatea ginerelui sau si nu se sfieste sa îi faca observatii. Fierarul are o reteta proprie de obtinere a carbunilor, din lemn de mar, par, arin, fag sau carpen. Confectionarea unui plug dureaza cam o saptamana, iar rasplata este de doar 1.000.000 de lei. Pentru un potcovit, fierarul cere 200.000 de lei. Cornel Bolos spera sa duca mai departe traditia familiei prin Florin, fiul sau si prin Vladut Tivadar, un baietel care provine din centrul de plasament.

Fabrica de sticla

În comuna exista o traditie în industria sticlei. Fabrica de stica a functionat înca din anul 1945. În trecut, numarul angajatilor se ridica la 5-600 de oameni. Astazi, numarul “sticlarilor” a scazut la 140. Fabrica apartine de societatea Faimar si lucreaza numai pentru export. În prezent se produc doar vase ornamentale, de diferite forme. Materia prima este adusa de la Ocna Mures si Dorohoi. Pana la forma finala, sticla trece prin mai multe etape. Amestecul trece mai întai prin bazinul de topire, care functioneaza permanent, dupa care ajunge printr-un bazin de trecere la atelierul de strung, unde primeste forma. Ultimele etape sunt slefuirea, curatarea si ambalarea. Rebuturile se întorc în cuptorul de topire.

Ioana LUCACEL