Poetul Grigore Vieru, evocat la Sighetu Marmaţiei

Cântecul „Casa părintească nu se vinde” – versuri Grigore Vieru (interpretă Ileana Matus) i-au făcut pe cei prezenţi să aibă ochii plini de lacrimi. De fapt, sub semnul emoţiei s-a desfăşurat fiecare moment al manifestării dedicate împlinirii a 80 de ani de la naşterea poetului român din Basarabia - GRIGORE VIERU, organizată de Cenaclul literar al Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei şi Asociaţia culturală Pro Basarabia şi Bucovina, filiala Maramureş.

Recenta manifestare a început cu o slujbă de pomenire oficiată de protopop Vasile Pop. Au fost prezentate momente din viaţa poetului, temele principale ale operei, a fost ascultată vocea lui Grigore Vieru într-un slide ce a cuprins un interviu realizat de Dorel Todea şi portrete din diferite perioade ale vieţii poetului basarabean. Prof. univ dr. Ion Berghia, care l-a cunoscut pe Grigore Vieru, a venit de la Iaşi pentru a vorbi despre personalitatea acestuia, iar poetul Vasile Muste a prezentat momentul vizitei la Sighetu Marmaţiei.

Daniela Cincilei şi Mihaela Ioncu, două tinere născute dincolo de Prut au scris câte un eseu, iar prof. Doina Voinea a vorbit despre „Mama în poezia lui Grigore Vieru”. Momentul artistic a fost susţinut de un grup de eleve de la Colegiul Naţional Dragoş Vodă, de Doina Petrulescu Anton şi solista Ileana Matus.

Şi, pentru că momentul a coincis cu Ziua Moşilor de iarnă, în care este rânduit să se facă pomenirea celor adormiţi, prof. Doina Voinea şi membrii Asociaţiei culturale Pro Basarabia şi Bucovina filiala Maramureş, au organizat, simbolic, o agapă pentru oaspeţii de la Iaşi, de la Vişeu, pentru toţi cei prezenţi la manifestare. 

 „Există trei prilejuri de a te cunoaşte pe tine însuţi: munca, iubirea şi cumpăna” şi „Patria este ca un copil: dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă” – acestea au fost două dintre credinţele poetului român din Republica Moldova, membru corespondent al Academiei Române, caracterizat de apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut ca un chip blând, o minte strălucită, un om bun şi iubitor de oameni, iubitor de ţară.

S-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererâta din fostul judeţ Hotin, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit şcoala de şapte clase din satul natal în anul 1950, după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină în 1953.

A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, „Alarma”, apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, „Muzicuţe”, şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”.

A fost redactor la revista Nistru, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: „Făt-Frumos şi Curcubeul” şi „Bună ziua, fulgilor!”. În 1964, publică în revista Nistru poemul „Legământ”, dedicat poetului Mihai Eminescu. În 1965, îi apare volumul „Versuri pentru cititorii de toate vârstele”, pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967). În 1967, Revista Nistru publică poemul „Bărbaţii Moldovei”, cu o dedicaţie pentru „naţionalistul” Nicolae Testimiţeanu. Întregul tiraj este oprit, iar dedicaţia este scoasă.

În 1968 are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice „Numele tău”, cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate „Tudor Arghezi”, „Lucian Blaga”, „Brâncuşi”, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1969, el publică „Duminica cuvintelor” la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit „obligatorie” în orice grădiniţă de copii.

În 1970, editura Lumina publică „Abecedarul”, semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. În 1981, la editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sântimâbreanu), în colecţia „Cele mai frumoase poezii”, apare o selecţie din lirica poetului sub numele „Izvorul şi clipa”, cu o prefaţă de Marin Sorescu.

În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii „Maria Mirabela”, al regizorului Ion Popescu, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. În acelaşi an apare cartea de versuri „Rădăcina de foc”, la Editura Universul din Bucureşti (director Romul Munteanu). În 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut.

În 1990, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace. În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române. La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.

La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident, inima lui Grigore Vieru a încetat să bată, pe fondul unor politraumatisme multiple şi al unei poliinsuficienţe a sistemelor şi organelor.