Pocnind din bici pe langa boi

Cu toate sintagmele pompoase care insotesc programele de dezvoltare rurala, agricultura romaneasca ramane, in mare parte, una de subzistenta. Sau, mai degraba, una de „suprimare”. In primul an de la acordarea subventiilor din fonduri europene, taranii maramureseni se plang ca nu si-au primit inca banii, ca ara tot pocnind din bici pe langa boi si ca nu raman cu nimic dupa munca de un an. Oficial, agricultura romaneasca se vrea europeana. Practic, e doar agricultura romaneasca. In ultimele zile, guvernantii au tot vorbit de fondurile uriase care vor schimba fata agriculturii romanesti si vor transforma acest domeniu dintr-o epava intr-un sector profitabil. De la Bucuresti, taranilor li se dau lectii despre cum pot deveni buni fermieri europeni si despre cat de frumoasa poate fi viata la tara. Numai ca, nu prea e nimeni care sa ii asculte. In satele maramuresene a inceput campania agricola de primavara. Cat ii costa pe taranii – „fermieri” operatiunea de insamantare a terenului, cu cati bani vor ramane in urma recoltei si, mai ales, cat i-au ajutat celebrele subventii europene acordate pe suprafata de culturi ? „Costa bugat, cum saracie nu ?”, raspunde suparata o sateanca din Stramtura, care tocmai se intorcea de pe camp, de la curatatul terenului. „O zi, daca chemi pe oricine sa-ti lucre cu calu’, costa un million si cinci sute in bani vechi. Apoi, de acolo-incolo, ii samanta, ingrasamantu’ ori gunoiu, care ii 6-700.000 de lei vechi cate o caruta… Si samanturile is scumpe: ia, io am cumparat arpajic cu 80.000 de lei kila. Malai nici nu pui, ca nu sa merita. A ramane bugat pamant pustiu, sa stiti”, continua femeia. Agricultura nu e profitabila nici pentru cei care au animale multe. Ioan Buftea din Barsana are 12 hectare de teren, 10 porci, 12 „marha” plus cativa purcei mici. De platit, nu plateste nimic pentru cultivarea terenului, dar tot nu ramane cu mare lucru din munca de un an. „Io ar cu boii. Tat cu ei grap si insamantez. Care n-au, platesc cate 1 million si jumatate. Da’ cu tractoru’ ii mai scump. Lucru numa io si un fecior. Da’ nu sa merita sa faci agricultura. Ca laptele ii platit cu 5.000 de lei. Amu’, noi vindem branza, ca ii cu 30.000. Amu’ oi vinde si niste purcei, om mere luni la Sighet, la targ. Da’ is tare lesne animalele. De aceie nici nu mai tan oaminii animale. Nici terenul nu-l mai lucra, mai ales cela cu fanete. Si daca bagi pa cineva la lucru, ii scump. La un barbat, ziua de coasa ii 800.000. Daca vine si lucra cu calu’, ii un million jumate - doua. O femeie, de vine la lucru, ii 400.000. No, da’ le dai si mancare, o cafea, horinca, tagari”. In Budesti, doi agricultori discuta pe marginea drumului. Ileana Tamas se intoarce de la camp, ca a prins-o ploaia. E convinsa ca agricultura e rentabila. Motivul? Vinde 1.000 de litri de lapte lunar si castiga 6 milioane de lei vechi din asta. Dar e nemultumita ca nu poate vinde mai mult lapte din cauza cotei: „As putea da mai mult, da’ numa’ atata ii cota de lapte. Ce sa fac cu cela ce ramane ? Il dau la porci.” Gheorghe Hotea, un satean din Breb intra in discutie: „No, ce pret ii acela ? 6.000 pa litru. Trebe sa vinzi 3 litri de lapte, sa cumperi un suc. Nu-i rentabila deloc.” Femeie explica hotarata: „Daca io cu mosu’ meu lucram pamantu’ la 70, ii rentabila”. „Ii rentabila pa dracu’”, o contrazice tanarul. „La noi, oi mai tan oamenii. Mieii i-o vandut cu 70 de mii kilogramu’, amu’ de pastele unguresc. In rest, o scazut mult efectivele de animale. Si pamantu’ de pe maraginea satului nu-l lucra nime. Pana amu’, mai dadeam iarba de pa pamant cu cateva sute de mii, amu’ nu trebe la nime, nici gratis. De ce sa lucre, daca nu-i rentabil si statul nu-i ajuta cu nimic? Am depus si cererile cele la APIA de un an si nu ne-o dat niciun ban. Amu’ o zas sa depunem iar. Da’ dupa ce, daca nu ne-o dat nici banii pa anu trecut?”. In schimb, in Calinesti s-au infiintat cateva microferme, dar niciuna n-a beneficiat inca de fondurile de care vorbeste mandru premierul Tariceanu. Concluzia satenilor e clara: din agricultura nu faci bani, dar ai ce manca peste iarna. Altfel spus, agricultura romaneasca e inca varza. Cum o facem de Bruxelles ? Schema banilor Din 3 martie pana in 15 mai, se pot depune cereri de sprijin pe suprafata la sediile Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA). Pentru a beneficia de sprijinul financiar, agricultorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : * sa utilizeze terenul agricol cu suprafata minima de un hectar, compusa din parcele de minim 0,3 hectare, iar pentru vii, livezi, hamei, pepiniere de minim 0,1 hectare. * sa mentina terenul in bune conditii agricole si de mediu (GAEC) *I sa declare toate parcelele utilizate, indiferent de suprafata sau forma de detinere/exploatare. In acest an, fermierii din Romania pot beneficia de sprijin financiar din fonduri europene si de la bugetul national in cadrul urmatoarelor „Scheme de plati directe”: * Schema de plata unica pe suprafata³ * Plati nationale directe complementare³ * Schema de plata separata pentru zahar³ * Schema de plata pentru culturi energetice (rapita, floarea-soarelui, soia, porumb)³ * Plati tranzitorii pentru tomate³ * Plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala³ * Plati compensatorii pentru zonele montane defavorizate din punct de vedere natural³ * Masuri de agromediu³ „Dat nu sa merita sa faci agricultura. Ca laptele ii platit cu 5.000 de lei. Amu’, noi vindem branza, ca ii cu 30.000. Amu’ oi vinde si niste purcei, om mere luni la Sighet, la targ. Da’ is tare lesne animalele. De aceie nici nu mai tan oaminii animale. Nici terenul nu-l mai lucra, mai ales cela cu fanete” - Ioan Buftea Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro