Poarta pe cinci stâlpi - altarul sacru al Maramureșului

Dr. Ilie GHERHEȘ,
șef de secție în cadrul Muzeului Judeţean
de Etnografie şi Artă Populară Maramureş

În anul 1936, un om educat, l-am numit aici pe pictorul Traian Bilțiu - Dăncuș (1899 - 1975) realizează, pentru prima dată, o poartă maramure­șeană pe cinci stâlpi, prin așezarea în fața celor trei stâlpi tradiționali a încă doi, la o anumită distanță, și creând parcă o incintă, un nou spațiu de primire, poate chiar un purgatoriu, dacă rămânem în lo­gica paradigmei sacralității crești­ne catolice.
Poarta capătă în această nouă prezentare un aspect cu adevărat monumental, devenind o cons­trucție mai complexă, mai impu­nătoare, un adevărat arc de triumf în variantă maramureșeană.
Această operă de artă, îndrăznesc să o numesc capodoperă, „mama” tuturor porților pe cinci stâlpi din Maramureș și din țară, a fost amplasată la intrarea într-o gos­podărie aproape simbolică, încro­pită în satul Mara, concepută a fi destinată sculptorilor și altor artiști, care ar fi dorit să desfășoare stagii de creație artistică în Maramureș.

Casa tipic maramureșeană a ars din temelii, iar poarta a fost salvată, mai ales datorită distanței la care era amplasată.
Analizând această construcție, cultă și tradițională în același timp, se observă că ea cumulează un număr apreciabil de simboluri, strânse și sintetizate de pe toate porțile existente la acel moment, reconfigurate apoi într-o viziune nouă. Dacă e adevărat sau dacă doar acceptăm că în Maramureș omul a venit direct din cer - desigur o superbă licență de spirit, atunci trebuie să credem că în această civilizație a lemnului, în universul acestei arhitecturi vernaculare, în care o casă se putea construi doar din lemn, fără să se folosească nici măcar un cui de fier, omul și-a construit, mai apoi, poarta ca adevăratul său altar de suflet, de preîntâmpinare, știut fiind că poarta separă lumea străină de pe drumul țării (în alte epoci istorice, „țara” era Ungaria) și lumea sacră, a familiei. Alături de proporțiile desăvârșite găsite de meșterul bisericilor de lemn, de Cimitirul Vesel din Săpânța, poarta reprezintă încă un exponat de marcă din galeria Muzeului Viu, numit Maramureș.
La Muzeul Astra din Sibiu,
la intrare, se găsește o a doua capodoperă a genialului artist Traian Bilțiu - Dăncuș, mult mai elaborată, realizată în contextul mobilizării sale militare, din timpul celui de-al doilea război mondial.

Poarta Mara din Muzeul Satului Baia Mare este amplasată într-o poziție privilegiată,
pe axa de la intrare și centrul muzeului.

La Muzeul Astra din Sibiu, la intrare, se găsește o a doua capodoperă a genialului artist Traian Bilțiu - Dăncuș,
mult mai elaborată, realizată în contextul mobilizării sale militare, din timpul celui de-al doilea război mondial.