PNRR, un Plan pentru toată România Planul care poate va scoate Maramureșul din izolarea rutieră

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost depus la Bruxelles recent de către autoritățile române. Comisia Europeană va studia acest PNRR și, în perioada următoare, se va da undă verde pentru zecile de miliarde de euro. Totul depinde de modul în care a fost întocmit PNRR,  dacă s-a ținut cont de atenționările instituțiilor europene. Pentru România, PNRR este mai mult decât necesar, ar fi salvarea și posibilitatea de a ne conecta cu Europa mai mult decât ne-am fi închipuit. În situația în care PNRR va fi acceptat în „integrum” principala pro­blemă revine autorităților centrale și, mai ales, locale, județene. Implementarea proiectelor într-o perioadă  de timp relativ  scurtă, până în 2026, necesită multă muncă, fermitate, corectitudine. Rămâne  de văzut!

După depunerea la instituțiile europene, PNRR a fost prezentat oficial. Oricine a dorit a putut descărca Planul de pe site-ul guvernului, l-a putut citi, l-a putut comenta în spațul public, în dezbateri mai mult sau mai puțin profesioniste, la  cafea sau la întâlnirea din parc. Și au început să apară comentariile, unele pozitive, altele negative. Adevărul este că PNRR este un document mare, cu multe  zeci de pagini, cu anexe ce conțin informații concrete, dar parcă destul de vagi. Pentru un cetă­țean onest al  acestei țări, PNRR nu spune foarte multe.  Sunt informații care trebuie înțelese, care trebuie explicate, care trebuie deduse, iar  dacă nu ești de profesie, dacă nu ai cunoștințele necesare, este aproape imposibil să înțelegi totul.
Am încercat să vedem situația Maramureșului în contextul acestui Plan. Mare lucru nu am aflat, deoarece datele și infor­mațiile sunt generale. Cu toate acestea, ne-am putut face o idee. În nu­mărul trecut, am prezentat o sinteză a capitolului dedicat transporturilor. Maramureșul aș­teaptă de zeci de ani realizarea unui drum expres la Satu Mare, cu legătură la autostrăzile ce merg până la Viena, Paris sau Italia.
În acest număr, încercăm să prezentăm alte părți din PNRR în așa fel încât cititorii noștri să aibă o imagine cât mai clară a acestui Mare Plan. Nu facem comentarii, ele vor veni după verdictul instituțiilor europene.

Recent, prim-ministrul României, Florin Cîțu, a fost în Baia Mare și a făcut câteva declarații importante pentru nord. Primul-ministru a vi­zitat Aramis Grup, deoarece a dorit să vadă o afacere pornită de ro­mâni, cu antreprenoriat românesc în totalitate. Mulțumit de ce a văzut, a făcut câteva aprecieri legate de PNRR.
„Am venit să văd acest plan ambițios de investiții. Trebuie să știe toți maramureșenii că există proiecte în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aici aveți o parte din investiții în sănătate și o parte în infrastructură. Acest drum expres Baia Mare – Satu Mare este o prioritate, el este inclus și în PNRR, avem surse de finanțare ca să terminăm acest drum expres. Am văzut problemele companiilor private și toți cei cu care am discutat până acum mi-au spus foarte clar că infrastructura rutieră, în special, este ceea ce trebuie dezvoltat și aici. Avem și fonduri europene, dar și o a treia sursă de finanțare: de la buget. Ceea ce nu intră pe PNRR, pe fonduri europene, intră pe buget”. De altfel, Florin Cîțu a promis solemn că Drumul Expres Baia Mare-Satu Mare se va realiza până în  2026.
Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel  Bogdan, a declarat în mai multe rânduri că interesele maramu­re­șenilor sunt susținute de Guvernul României.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - prin care România va primi peste 29 de miliarde de euro - a fost depus oficial la Comisia Europeană. România ar urma să primească prin PNRR un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 de miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,935 de  miliarde sub formă de împrumuturi. Dacă totul va merge bine de acum înain­te, primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie, a spus, la momentul depunerii Planului, mi­nis­trul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Banii din Programul Național de Redre­sare și Reziliență vin mai repede, dar cu riscuri mari. Dacă se blo­chează niște jaloane dintr-o com­­po­nentă, nu se blochează doar com­ponenta respectivă. Se blo­chează tot PNRR, a mai spus Ghinea.

PNRR se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Spe­cifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
PNRR are la bază șase piloni
principali:
- Tranziția spre o economie verde;
- Transformarea digitală;
- Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
- Coeziunea socială și teritorială;
- Sănătate și reziliență insti­tu­țio­nală;
- Copii, tineri, educație și com­petențe.
Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii clare, iar investițiile și reformele prevă­zute în Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să țină cont de abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecă­rei țări și de consolidarea poten­țialului de creștere eco­no­mică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schim­bări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de di­gitalizare în proporție de 20%.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:
- Transportul;
- Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde;
- Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural, natural și turism;
- Agricultura și dezvoltarea rurală;
- Sănătatea;
- Educația;
- Mediul de afaceri;
- Cercetarea, inovarea, digitalizarea;
- Îmbunătățirea fondului construit;
- Reziliența în situații de criză.
Schimbările climatice și degra­darea mediului reprezintă două dintre cele mai grave amenințări ale lumii, iar Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – econo­mică, socială şi de mediu. Agenda 2030 este corelată cu Pactul Verde European (European Green Deal), care va defini strategia de dezvoltare a UE ca primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, Pactul Verde European transformă provocările climatice și de mediu în opor­tunități, prin demersul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2050, prin reducerea poluării și restaurarea bio­diversității. Aceste provocări ne­­ce­sită politici coerente pentru a asigura o dezvoltare durabilă atât la nivel european, cât și în țara noastră.
Un domeniu cu impact asupra degradării mediului este legat de conectarea la sistemul de alimentare cu apă potabilă, în corelare cu colectarea apelor uzate și tra­tarea acestora
Provocări: în Raportul de țară (2020), se arată că politica Româ­niei în domeniul apei și a apei uzate prezintă în continuare deficiențe, în special în ceea ce privește accesul în zonele rurale, precum și cantitatea și calitatea apei potabile. Totodată, raportul menționat evi­dențiază că acțiunile legate de co­lectarea apelor uzate și conectarea la infrastructura publică de ca­nalizare nu sunt încă finalizate, iar diferența până la atingerea obiectivului fixat privind colectarea apelor uzate generate de aglome­rările cu peste 2.000 de locuitori echivalenți este de 26%. Susținerea investițiilor în infrastructura de apă și apă uzată este necesară atât pentru asigurarea conformării cu directivele europene în domeniu, cât și pentru asigurarea unor condiții de viață decente populației României. PNRR propune 3 reforme și 8 tipuri principale de investiții. Alocare totală: 1,88 miliarde euro.
Ca urmare a investițiilor,
se vor realiza, printre altele:
- 1630 de km construiți de rețele de apă - în localități cu peste 2000 de locuitori;
- 2000 de km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 de locuitori;
- 470 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori;
- 10.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2000 de l.e. care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă;
- conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conec­tare la apă și canalizare;
- Realizarea cadastrului apelor.

Prin componenta 2 – Împădurim România și protejăm biodiversitatea - se răspunde acestei pro­vo­cări cu 2 reforme și 7 tipuri principale de investiții. Buget propus: 1,37 miliarde euro.

Reformele:
1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii fores­tiere naționale și a legislației subsec­vente (Codul Silvic și legislație forestieră secundară);
2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea.
Reformele și investițiile vor aduce rezultate importante, între care cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 45.000 de hectare de pădure, actualizarea planurilor de management pentru 250 de arii naturale protejate, adoptarea ac­telor normative necesare pentru implementarea Strategiei UE 2030.
De asemenea, se vor obține 10.000 de hectare suprafață de refă­cută / regenerată natural de pădure afec­tată de incendii fores­tiere și diferite alte fenomene și 2900 de habitate de pajiști reconstruite ecologic.

Managementul deșeurilor este un alt domeniu cu importanță majoră pentru mediu. Principala provocare a României este atingerea țintelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale (11% grad de reciclare în 2019, potrivit ultimelor date disponibile, față de ținta de 55% prevăzută pentru anul 2025 în pachetul econo­miei circulare - PEC). O altă pro­vocare este reducerea la 10% a cantității de deșeuri municipale eliminate prin depozitare până în anul 2035.
România nu își permite să se axeze pe un singur aspect, cum ar fi asi­gurarea capacității de co­lectare, sortare sau reciclare/compostare. Problema deșeurilor trebuie abor­dată la nivel național, pe toate nivelurile de competențe și atri­buții, coordonând mai atent și ferm activitățile asumate de autoritățile locale, cu dezvoltarea unor politici coerente care să prioritizeze prevenirea deșeurilor, să dezvolte repararea și reutilizarea, urmate de investiții majore în sisteme de colectare separată și reciclare și, nu în ultimul rând, pe alinierea între capacitatea lo­gis­tică și comportamentul respon­sabil al cetățenilor, adică edu­care-conș­tientizare-implicare.

Prin componenta 3 - Managementul deșeurilor, PNRR adre­sează aceste provocări printr-o reformă și 3 linii principale de investiții. Bu­get total propus: 1,2 miliarde euro.
Măsurile includ modificări le­gislative pentru o practică unitară de gestionare a deșeurilor, dezvoltarea capacității de monitori­zare și control a Gărzii de Mediu, inclusiv 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului. În acestea sunt incluse următoarele echipamente:
- 300 de stații de monitorizarea a radioactivității;
- 240 de stații de monitorizare a zgomotului.

De asemenea, 15 sisteme de ma­nagement integrat al deșeurilor vor beneficia de măsuri de dezvoltare și modernizare și mai este țintită construirea a 10 instalații de tratare-reciclare deșeuri colectate separat în vederea atingerii țintelor de reciclare din pachetul economiei circulare.

Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii

Această componentă include 6 reforme și 11 investiții, iar bugetul total propus este de 482 de milioane de euro.
Măsuri de reformă:
1. Reforma ANAF prin digitalizare;
2. Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice;
3. Consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile, prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică;
4. Revizuirea cadrului fiscal;
5. Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare;
6. Reforma sistemului de pensii.

Rezultatele așteptate ale măsurilor în cadrul acestei componente vor fi de natură să ducă la finalul perioadei de implementare la îmbunătățirea principalilor indicatori de performanță în domeniul fiscal, respectiv:
- creșterea ponderii veniturilor colectate cu 3 p.p din PIB raportat la va­loarea medie a anilor 2019 și 2020;
- reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p. raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020;
- 600.000 de case de marcat conectate la sistemul IT ANAF;
- 500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în SPV.
- modernizarea infrastructurii hardware-software și a infrastructurii suport pentru furnizarea serviciilor electronice către contribuabili
- pentru sistemul vamal: 100% infrastructură hardware-software modernizată.
Pentru managementul corporativ al companiilor de stat, se așteaptă actualizarea normelor și ghidurilor de aplicare a OUG nr.109/2011 până la sfârșitul anului 2023.

Exemple de detalii incluse în reforma fiscală:
- Îmbunătățirea administrării marilor contribuabili;
- Introducerea unui model mai transparent și orientat spre servicii al administrării taxelor;
- Implementarea analizei cheltuielilor (spending reviews) în domeniul de sănătate și educație (vor urma și alte sectoare);
- Introducerea unui proces real de bugetare multianuală, mai ales pentru partea de cheltuieli.

Reforma pensiilor este una structurală, care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și, de asemenea, sustenabilitate a sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
Exemple de detalii incluse în reformă:
- Pensiile speciale sunt limitate la nivelul permis de Constituție;
- Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor.

În cadrul acestui pilon al PNRR, este propusă o inițiativă de importanță majoră, crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, care va fi acreditată de Guvern ca partener de implementare fonduri UE și de Comisia Europeană ca partener de implementare Invest EU.

Obiectivul general al reformei sistemului de pensii este realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Țară (RST) 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.
Reforma presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, inclusiv eliminând stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani. Parte din prevederile legii 127/2019 vor fi analizate în vederea preluării în noua legislație a aspectelor pozitive care nu afectează sustenabilitatea sistemului de pensii publice pe termen lung.
Prin noul act normativ se dorește introducerea unei noi formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității. Se încearcă, în acest fel, corectarea unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit.
Acest aspect poate fi realizat prin noua formulă de calcul a pensiei, formulă care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil finan­ciar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.
Conform prevederilor noii legislații, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.
Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechitățile din sistem, care au făcut ca mulți pensionari să se adreseze instanțelor, pentru că, la muncă sau contribuție similare, au pensii diferite – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri pentru stat de aproximativ 42 de milioane lei. În prezent, se află pe rol aproximativ 22.000 de dosare. Se estimează că, în cazul de neintervenție, în următorii ani vor fi declanșate aproximativ 50.000 de litigii. Această problemă e în curs de agravare și poate fi rezolvată doar printr-o acțiune curajoasă și asumată de recalculare a tuturor dosarelor, pentru a rezolva cauza problemei.
Creșterea pensiilor mici (și nu numai) prin valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001, pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.

Sunt preconizate o serie de măsuri pentru stimularea rămânerii în activitate, fiind în dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează creșterea vârstei standard de pensionare, facultative, la 70 de ani, se urmărește în acest fel și egalizarea vârstei standard de pensionare între genuri.
Contribuțiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor crește în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Se asigură astfel recomandarea specifică de țară privind sustenabilitatea Pilonului II de pensii.