PNDR nou şi de la capăt!

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost prezentat la începutul acestui an într-o nouă formă, atât ca şi conţinut, cât şi ca formă. Este unul dintre cele mai importante Programe de Dezvoltare, având în vedere că zona rurală românească este mult mai mare decât în alte ţări şi nevoile sunt foarte mari. Beneficiarii, cei din sate şi comune, din orăşele, dar şi firme de orice fel pot aplica pentru a obţine finanţare. Pentru a vedea modificările în acest nou Program am vorbit cu unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi în acest domeniu, Petre Mitru.

Petre Mitru este unul dintre consultanţii cu viziune, un specialist care cunoaşte Maramureşul din toate zonele. A pus pe picioare GAL MM N-V şi a lucrat şi la alte GAL-uri. El a studiat PNDR, varianta nouă, şi crede că ar fi un program de succes.

„Noul Program de Dezvoltare Rurală vine cu o modificare de formă. În vechiul Program era notate Măsurile în forma: <1.1, 2.1, 2.2…3.1, 3.2…> şi aşa mai departe. Atunci erau structurate patru măsuri, axa unu (agro-foriesteră) unde erau măsurile cu 1, axa doi (mediu) cele cu doi, axa trei (sprijinirea dezvoltării în sensul apropierii satelor de oraşe), şi axa patru, cea de integrare, Lider sau Gal-urile, sau crearea de organizaţii pentru a promova celelalte măsuri, din axa unu, doi şi trei, la nivel local.

Modificarea noului PNDR este fundamentală. Nu mai există cele patru axe, există nişte măsuri, pur şi simplu.

Dacă în vechiul PDR erau patru măsuri ce se împărţeau la patru, adică aveam 16 măsuri, la ora actuală avem doar măsuri, avem 20 de măsuri. 80-90 la sută din vechile măsuri se regăsesc şi în acestea noi, dar nu se vor mai numi aşa.

Acum vom avea măsura 01, 02… până la 19, care este Liderul şi care înainte era o axă întreagă. Va fi o mare încurcătură cu botezarea acestor măsuri. Oamenii vor uita greu definiţiile vechi, iar astea noi vor fi şi pentru noi, consultanţii, o greutate, până le vom învăţa”, a spus Mitru.

După ce a vorbit despre noutăţile cu privire la format, punctează şi cu noutăţi de fond.

„Altfel spus, există nişte măsuri mari, investiţii în active fizice, de exemplu (M 04) cu specific clar. La M 04 se adună firmele cu fermele, ca să simplific. Se vor trata oarecum egal ferma cu firma, în momentul în care vorbim de finanţare.

De acum încolo vom vorbi doar în baza unui business-plan, adică se introduc nişte noţiuni de echivalare a valorii unei ferme tip 20 de mii de euro, de exemplu. Aceste explicaţii se pot găsi pe trei site-uri (ca la noi, la români!). Unul este site-ul ministerului Agriculturii. La axa Lider s-ar putea discuta mai mult, dar deocamdată ministerul nu a venit cu noutăţi. Al doilea este PNDR.ro, un site dedicat Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, iar ultimul este AFIR, Agenţia de Finanţare în Mediul Rural. Practic, tot ceea ce înseamnă noul Program concentrează informaţia pe acest site. Se vor simplifica procedurile de licitaţie şi multe alte informaţii care se găsesc pe AFIR”, a spus consultantul maramureşean.

Petre Mitru crede că vor mai fi discuţii, posibil să mai apară şi modificări, dar cei care doresc finanţare trebuie să fie pregătiţi pentru a scrie proiecte aşa cum sunt noile cerinţe. Altfel vor pierde!  

Noutate absolută! Subprogramul pomicol

„Fostele axa se numesc acum obiective strategice şi teoretic sunt trei astfel de obiective, în fapt este o matrice care se împarte în 20 de măsuri. Este o tendinţă de a se merge spre micro-ferme, a fost o discuţie că se vor stimula marile exploataţii, dar prioritate la nivel european sunt micro-fermele. Ar fi nişte priorităţi, dar pe cei de la ţară îi interesează de unde pot lua finanţare, de pe care din cele 20 de măsuri.

Ce este absolut nou în acest PNDR este subprogramul pomicol!

Au fost nişte programe de reconversie viticolă ce au funcţionat destul de bine în urmă cu trei ani.

În acest moment, până în 2020 prioritară va fi pomicultura. De exemplu, între cel care depune cerere de finanţare pentru fermă de capre şi unul care are o plantaţie de nuci, aproape sigur va avea câştig de cauză cel cu nucile.

Dar există şi o mare greşeală. Studiul pentru situaţia plantaţilor pomicole din ţară a fost făcut de către Institutul Agronomic Bucureşti. Au fost luate în cercetare fiecare localitate cu priorităţile de cultură pomicolă. Din acest punct de vedere, Maramureşul este o catastrofă pentru că majoritate localităţilor maramureşene nu sunt prezentate ca prioritare pe pomicultura reală. Se poate vedea că, de exemplu, de la Tăuţii Măgherăuş până în Bistra singura cultură pomicolă considerată favorabilă este afinul, nu pruni, nu măr, nici măcar castanul! Ceea ce înseamnă că maramureşeanul care se va duce la competiţia naţională pentru obţinerea de finanţare cu cerere pentru măr, pere, cătină, nuc nu va putea câştiga decât cu afin. Partea bună ar fi că vom avea mulţi care vor cultiva afine, partea proastă este că mulţi nu cred povestea cu afinele.

Revenind, situaţia asta seamănă cu povestea de mai demult cu zonele defavorizate. Adică, fără un studiu real se zonează teritoriul într-un mod mai mult decât discutabil.

Sigur, ar trebui ca administraţiile locale şi cea judeţeană să meargă la Bucureşti pentru a încerca modificarea acestui studiu, s-ar putea face, dar trebuie voinţă şi politică şi administrativă.

„De acum încolo vom vorbi doar în baza unui business-plan, adică se introduc nişte noţiuni de echivalare a valorii unei ferme tip 20 de mii de euro, de exemplu. Aceste explicaţii se pot găsi pe trei site-uri (ca la noi, la români!)”.

Petre Mitru