Pledoaria maestrului

* Avocatul Vasile Jurj a jucat un rol important in procesul eliberarii lui Dan Parcalab Saptamana aceasta, pe 15 februarie, este fixat primul termen in dosarul “Gazeta”. La anterioara infatisare inaintea judecatorilor, acestia au decis eliberarea a trei dintre cei arestati si judecarea lor in stare de libertate. Vasile Jurj, unul dintre avocatii lui Dan Parcalab, a punctat decisiv argumentele pentru care acesta trebuia eliberat. Prezentam fragmente din pledoaria sa la Curtea de Apel Cluj. Pe 31 ianuarie, Dan Parcalab a fost eliberat, dupa ce judecatorii Curtii de Apel Cluj au decis inlocuirea masurii arestului preventiv cu aceea de a nu parasi tara. Avocatul Vasile Jurj a reusit sa construiasca o aparare eficienta, speculand erorile de procedura existente in acest dosar. „Doamna presedinte, onorata Curte! E foarte greu pentru mine, dupa ce s-au spus atatea in fata domniilor dumneavoastra, sa-mi exprim o opinie in legatura cu clientul meu, dar, ma voi stradui sa prezint lucrurile si dintr-o alta perspectiva, poate mai veridica. S-a pus problema ca domniile dumneavoastra sa luati in seama toate aspectele, fiind organ de jurisdictie. Referitor la recursul declarat de Ministerul Public, va trebui sa catalogam acele acte de urmarire penala (declaratiile a doi martori, din 25 ianuarie, care afirma ca asupra lor s-au facut presiuni, n.red.) intr-un fel sau altul, pentru ca, altfel, nu ne vom situa pe lege. Iar singura dispozitie legala care ar putea legitima acele acte spune ca trebuie sa fie inscrisuri noi. Dar, oare, asa stau lucrurile? S-a anticipat de catre distinsii mei colegi cum s-ar pune problema apararii referitor la acele inscrisuri. Eu as dori sa duc problema mai departe. Urmarirea penala, este foarte clar, a fost efectuata de catre procuror. Acum vorbim de doua declaratii consemnate pe un formular tipizat, emis de catre Ministerul de Interne si semnat de organele de cercetare penala. Eu cred ca aceasta constatare, care este o realitate in acest dosar, ma scuteste de alte interventii, pentru ca, altfel, ar trebui sa spun ca sunt incidente prevederile Codului de Procedura Penala. Si nu se incadreaza nici ca inscrisuri noi. In aceasta situatie, va rog sa le inlaturati. Va rog sa mai retineti inca un aspect. De fapt, nu sunt declaratii de martori. Sunt declaratii ale doua parti vatamate, care si-au mai amintit anumite lucruri, consemnate in acelasi dosar penal, cum bine a sesizat distinsul meu coleg, dosar aflat pe rolul Tribunalului Cluj. Si atunci imi pun o intrebare. Cum lucreaza Parchetul, in paralel, cu acte de urmarire penala, in conditiile in care a fost sesizata instanta”, s-a intrebat retoric Jurj. Lectia de drept procesual penal Aparatorul a amintit, apoi, ca in dosar nu exista acte care sa ateste modul in care s-a sesizat DIICOT-ul in privinta lui Dan Parcalab. „Doamna presedinte, trebuie sa avem in acest caz un principiu, acela al raspunderii personale. Si nici nu se poate altfel, vorbind de procedura penala. Situatia fiecarui inculpat trebuie analizata in functie de ceea ce a comis. As dori sa precizez ca Parchetul a avut un anumit orizont al cercetarii atunci cand a demarat aceasta procedura (si sa nu uitam, prin Biroul de Combatere a Criminalitatii Organizate Cluj), orizont care s-a redus mai apoi, va rog sa ma iertati, la un punct de vedere. Asta este ca si in anecdota aceea in care fiecaruia i se restrange orizontul pana ajunge sa spuna – acesta e punctul meu de vedere. Sunt inconsecvente, sunt inadvertente (si le numesc foarte elegant) in aceasta urmarire penala, in care clientul meu a fost preluat cu arcanul, incatusat, pe un mandat de aducere, prin care ofiterii DIICOT i-au adus la cunostinta invinuirea de aderare la un grup infractional si santaj, apoi retinut de organul de urmarire penala si suspus unui interogatoriu maraton (de la 9:30, la 17:30, pe care nu-l contestam, a fost un interogatoriu omenesc), dar a urmat propunerea de arestare pentru 29 de zile, un recurs si cu asta s-a terminat totul. Spun aceasta pentru a va atrage atentia asupra unui aspect. Nu am vazut, in niciunul din cele 23 de volume (un numar care poate parea impresionant) ale dosarului, nicio plangere a vreunei parti vatamate. N-am vazut in acest dosar vreun proce-verbal de consemnare a vreunei plangeri a unei parti vatamate. Ce am vazut? Patru declaratii de parti vatamate (cu privire la Parcalab). Si acum imi pun urmatoare problema: modurile de sesizare se invata in clasa I a facultatii. Si acelea sunt: sesizare din oficiu, plangere prealabila si denunt. Aici nu am gasit o asemenea sesizare. Atunci, cum s-a sesizat DIICOT pentru a efectua acte de urmarire penala in aceasta cauza fata de Dan Parcalab? Iar daca sesizarea nu a fost legala, stim cu totii ce consecinte produce aceasta”, a spus Jurj. Pentru ce a fost retinut Parcalab Avocatul baimarean s-a aratat surprins de faptul ca directorul GAZETEI, Dan Parcalab, a fost retinut pentru anumite infractiuni si trimis in judecata pentru altele. „Sarcina probatiunii trebuie bazata pe principiul prezumtiei de nevinovatie. Nu am sesizat acest principiu al nevinovatiei in dosar. Eu spun ca poate presiunea dosarului a determinat o astfel de atitudine a organului de urmarire penala. Dar presiunea legii este mai mare decat presiunea unui dosar. Si atunci trebuie sa existe un echilibru intre probele administrate. Aici s-a vorbit despre egalitatea armelor. Conventia Europeana spune ca probele in aparare trebuie administrate de organul de urmarire penala in aceleasi conditii ca si probele in acuzare, pentru ca numai asa putem discuta despre o balanta care sa cantareasca drept. Din acest punct de vedere, nu veti regasi in dosar decat o singura versiune. Onorata instanta, mi-a fost dat sa mai constat ca in mandatul de aducere, distinsului meu client i se aduc acuzatiile de grup infractional organizat si santaj. In interogatoriul DIICOT i s-au pus in vedere trei acuzatii: grup infractional, santaj si spalare de bani. Sub aceste trei aspecte este prezentat clientul meu pentru a se emite mandat de arestare pentru 29 de zile. Tribunalul Cluj dispune arestarea, iar apoi apare surpriza. La prezentarea materialului de urmarire penala, nu i se retine aderare, ci constituire de grup infractional si santaj, iar spalarea de bani se disjunge. Din acest punct de vedere, spalarea de bani poate prezenta vreo importanta sub aspectul pericolului public? Trebuie ca aceasta disjungere sa produca consecinte asupra reaprecierii pericolului public? Raspunsul meu este ca da. Insa, organul de urmarire penala nu-l interogheaza pentru spalare de bani si nici instanta de judecata. Imi permit sa spun ca ar fi trebuit o disjungere ab initio, insa atunci nu vad ratiunea pentru care a fost acuzat de spalare de bani. Doamna presedinte, surpriza si mai mare este acest rechizitoriu adus in balanta justitiei ca argument ce ar trebui sa cantareasca foarte greu in admiterea recursului Parchetului. De ce spun asta? Pentru ca inculpatul pe care eu il reprezint astazi aici este trimis in judecata pentru asociere la un grup infractional organizat si pentru santaj. Permiteti-mi sa deschid legea, care prevede trei modalitati: initiere, constituire si aderare. Si atunci, ma intreb, pentru ce a fost cercetat Dan Parcalab? In legatura cu ce infractiuni trebuia sa-si sustina apararile? Pentru ce infractiuni este trimis in judecata? Ma opresc cu intrebarile, pentru ca este halucinant sa constati ca esti cercetat pentru anumite acuzatii si trimis in judecata pentru alte acuzatii. Cred ca sunt suficiente argumente pentru a reflecta asupra recursului depus de Parchet, care, am inteles, discuta temeinicia si nu legalitatea masurii, in consecinta, cer sa respingeti recursul respectiv”, a cerut Jurj. In final, constrans de intrebarile avocatilor, procurorul de sedinta a recunoscut ca lipsa unei explicatii in rechizitoriu referitoare la asocierea la grup la care s-a facut referire se datoreaza unei scapari din partea procurorilor DIICOT. Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro