Plățile cash revin la normalitate

 Limitarea drastică a plăților numerar la cele mai mici plafoane din UE a generat - e drept, cu efect întârziat - o avalanșă de nemulțumiri și critici. Guvernul a luat decizia, fără a ține seama de realitățile din teren. Măsura ar fi îngreunat activitatea firmelor sau chiar ar fi închis sute de firme mici. Ca să nu mai punem la socoteală îngrădirea drepturilor pentru românii care nu dețin card bancar și care reprezintă aproape jumătate din populația activă. Într-un final, Guvernul a anunțat că renunță la măsurile aberante. 

Din 11 noiembrie, urmau să intre în vigoare noile plafoane pentru plățile în numerar, adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii, împreună cu restul măsurilor fiscale. Practic, România ar fi avut cele mai mici plafoane în numerar din întreaga Uniune Europeană: 1000 de lei pentru tranzacțiile între persoane juridice, 2000 de lei pentru magazinele cash and carry și 5000 de lei pentru tranzacțiile persoanelor fizice, plafon care, anul viitor, ar fi scăzut la 2500 de lei. Oricum, actualele plafoane pentru numerar din România sunt cele mai mici din UE: 1.000 de euro şi, respectiv, 2.000 de euro (plafon zilnic). Ca exemplu, în prezent, există state care nu au stabilit un plafon pentru plățile în numerar şi state care au adoptat asemenea plafoane: Bulgaria (10.000 leva, peste 5.000 euro), Polonia (15.000 zloți, aproximativ 3.300 euro), Slovacia (15.000 euro).

Interesant este că în UE trendul este pentru protejarea numerarului și nu pentru limitarea lui. În mai multe țări, ca Austria și Elveția, sunt organizate referendumuri pentru includerea în Constituție a dreptului de a folosi numerarul, se discută despre penalizarea comercianților care nu acceptă plățile cash. Pentru că, așa cum arată Banca Centrală Europeană, cash-ul înseamnă libertate și autonomie.

Însă, dincolo de drepturile fundamentale, infrastructura bancară a României nu permite reducerea mare a plafoanelor numerar. Există localități care sunt amplasate la zeci, poate sute de kilometri, de cel mai apropiat bancomat. Mai mult, numeroase bănci au desființat ghișeele bancare. Iar legea care prevede limitarea numerarului și, totodată, a plafonului de casă ar fi obligat micii întreprinzători dar și persoanele fizice să facă drumuri de zeci de kilometri la bancă să depună banii, să facă plăți și apoi din nou să scoată bani pentru salarii de exemplu. Pentru persoanele fizice, s-ar fi iscat situații la fel de hilare: dacă, de exemplu, un bătrân a strâns bani să cumpere un aparat electrocasnic sau o centrală și nu are card bancar, ar fi trebuit să meargă întâi la bancă să-și facă un card, să depună banii și abia apoi ar fi putut să-și cumpere aparatul dorit.

Mai mult, băncile au anunțat creșterea comisioanelor pentru depunerea și retragerea de numerar. Ca urmare a acestor situații și critici, guvernanții au anunțat că vor chema la discuții băncile, BNR și reprezentanții IMM-urilor. Iar Nicolae Ciucă a anunțat că cea mai bună variantă ar fi revenirea la vechile plafoane. Mai mult, parlamentarii PNL au depus un proiect de lege care prevedea revenirea la vechile plafoane. Marți, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că legea va fi modificată:  „Am spus că voi fi mereu alături de micii întreprinzători și de oamenii simpli, fără excepție. În ultimele zile, am avut mai multe discuții cu aceștia, cât și cu mediul de afaceri și cu reprezentanții sistemului bancar. Și mi-au spus anumite lucruri de bun simț legate de măsurile venite de la ANAF și Ministerul Finanțelor legate de cash. Acești oameni nu sunt evazioniști, ci sunt cei pe umerii cărora se sprijină această țară! Prin urmare, în prima ședință de Guvern, voi revizui propunerile venite de la ANAF și Ministerul Finanțelor, pentru că datoria mea este să intervin atunci când lucrurile o iau într-o direcție greșită. Vocea oamenilor, a gospodarilor din mediul rural, a tuturor românilor este auzită de Guvern! Toate limitele actuale de cash vor fi menținute atât la persoanele fizice, cât și la cele juridice. Cu două excepții: plafonul de casă va fi de 50.000 de lei, iar avansul spre decontare 1.000 de lei/zi. Am, însă, un mesaj pentru evazioniștii care au profitat de această discuție din spațiul public: voi veni peste voi! Voi veni și vă voi scoate din vămi, vă voi scoate din birourile instituțiilor statului, vă voi scoate de peste tot! Așa cum am început războiul cu cei care distrug viețile oamenilor cu păcănelele, nici voi nu veți scăpa!”

Proiectul de lege a fost publicat deja în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanțe, iar în expunerea de motive se arată: „Ca o măsură de întărire a disciplinei financiare, având efecte atât în reducerea economiei informale, cât și în planul prevenirii spălării banilor şi finanțării terorismului, prin Legea nr.296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, au fost modificate și completate prevederile Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări şi plăți în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Astfel, unele din modificările efectuate au vizat reducerea plafoanelor de încasări și plăți între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din lege, respectiv operatorii economici, între aceștia și persoanele fizice, precum și a celor dintre persoanele fizice.  Măsura de diminuare a plafoanelor până la care numerarul poate fi utilizat a fost adoptată în contextul necesității de combatere a fenomenului, tot mai acut, de evaziune fiscală, ținând seama, inclusiv, de faptul că, în ultimul proces de evaluare MONEYVAL, a fost evidențiat faptul că economia României este bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB, utilizarea numerarului fiind principala metodă de spălare a banilor, la nivel național.

Cu toate acestea, atât reacțiile din spațiul public, cât și cele existente la nivelul societății ca urmare a adoptării acestei măsuri, au determinat concluzia că societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului. Astfel, percepțiile societății au fost diverse, de la teama, eronată, de eliminare a numerarului, la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activității zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relației cu furnizorii/ clienții, precum și cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele și taxele pentru procesarea plăților electronice.

De altfel, și din sondajul efectuat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România privind reducerea plafoanelor pentru plățile cash, în perioada 03-06.11.2023, respondenții au fost în defavoarea măsurilor de reducere a plafoanelor de încasări și plăți în numerar. Astfel, din cei peste 2.500 de antreprenori, la întrebarea dacă ar considera oportună reducerea pragului pentru plățile cash introduse prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, 94,1% au răspuns „NU”.”

Plafonarea numerarului nu reduce evaziunea

„În România, plățile în numerar între persoane juridice au fost interzise, practic, dintotdeauna. Plățile în numerar ale persoanelor fizice au fost mai mereu limitate. Mai precis, din 1996.

În ciuda Constituției, desigur. Mai precis, în disprețul acesteia.

Reamintesc că în Constituție este garantat dreptul de proprietate, inclusiv asupra banilor, iar caracterul licit al dobândirii averii este prezumat: art. 45. De asemenea, este garantată libertatea economică (art. 45), precum este protejată economia de piață și concurența loială (art. 135), cu consecința că monopolul economic și spionajul bancar, fiscal sau, mai nou, digital, sunt indirect interzise.

Procesul de torpilare a plăților în numerar și a proprietății asupra banilor personali a început cu OG 15/1996 privind întărirea disciplinei financiare a continuat cu Codul civil din 2011 și cu Legea nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare și modificarea OUG nr. 193/2002 privind introducerea instrumentelor „moderne” de plată (sic!). Legea nr. 296/2023 este doar un episod al acestui proces totalitar.

Din 1996 încoace, plățile în numerar au fost mereu excepția, modificată regresiv de guvern, în repetate rânduri.

Garanția „rezilienței” acestui proces totalitar a fost mereu BNR, mereu condusă de același guvernator.

În condițiile art. 2191 Cciv, banii pe care îi depunem în bănci devin proprietatea băncii imediat, iar noi căpătăm riscanta calitate de creditori ai băncii, cu nimic asigurați în caz de faliment al băncii și de suspiciuni la adresa noastră (că, de exemplu, protestăm contra regimului sau că purtăm jachete galbene).

Cele două acte normative relative la „disciplina financiară”, care au interzis, cu puține excepții, plățile și încasările în numerar fizic, au avut ca scopuri teoretice (declarate, dar ipocrite și false) prevenția falimentelor sistemice și a evaziunii fiscale.

Sub OG 15/1996, au dat faliment efectiv opt bănci, dintre care patru sunt și acum pe rol.

Toți deponenții și, mai ales, acționarii nesemnificativi, și-au pierdut economiile și investițiile în acele bănci.

De asemenea, a dat faliment FNI, cea mai mare și mai toxică schemă Ponzi a României, din care statul și cetățenii plătesc și acum despăgubiri „investitorilor” în FNI. Cea mai mare bancă a statului, CEC, era să intre în faliment din cauza implicării, ca garant, în această schemă Ponzi.

Tot faliment a fost și în cazul Bancorex, doar că a fost camuflat sub achiziția respectivei bănci de către BCR. Pierderile de un miliard de dolari din 1998 (15 miliarde de euro în banii de azi) au fost preluate de AVAB, actualmente, AAAS. Plătim și acum acele pierderi, plus o taxă de drum inventată de Băsescu, inclusă în prețul carburantului.

Evaziunea fiscală a fost mereu astronomică sub acea reglementare din 1996.

Sub Legea nr. 70/2015, au dat faliment efectiv, vizibil, 4 mari companii de asigurări (Astra, Carpatica, City Insurance, Euroins), cu pagube de 3 miliarde de euro, suportate la final de asiguratori.

De asemenea, sub camuflajul unor preluări și fuziuni ordonate de BNR, au dat faliment alte 6 bănci: Bank of Cyprus, Volksbank, Bancpost, Pireaus, Banca Românească, Banca Carpatica.

În ciuda super-profiturilor din sistemul bancar, și acum sunt în faliment virtual câteva bănci.

Fondurile de pensii administrate privat au avut investiții ciudate, cum ar fi acțiuni la o bancă rusească sau la o societate acuzată de corupție chiar de către DNA - sute de milioane de euro riscate prin plăți bancare, iar nu prin numerar.

Peste toate cele de mai sus tronează două realități remarcate și făcute publice de premierul Ciolacu:

- evaziunea fiscală se situează azi la 10% din PIB, adică la circa 40 de mld de euro anual;

- din împrumuturile contractate de guvern în pandemie, 100 de mld lei (20 mld euro) au rămas fără urmă: pur și simplu, nu se știe unde sunt și ce s-a făcut cu ei.

Așadar, obligativitatea plăților și încasărilor prin bănci, existentă de 27 de ani în România, nu a eliminat nici falimentele bancare, nici evaziunea fiscală. Nici măcar nu le-a redus sau prevenit. Dimpotrivă, au proliferat mereu”, arată avocatul Gheorghe Piperea.

Plafoanele noi

Conform proiectului de OUG, publicat în dezbatere de Ministerul Finanțelor, se revine practic la vechile plafoane pentru plățile numerar:

- încasările între persoane juridice pot fi făcute în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;

- încasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;

- plățile către persoanele juridice în limita unui plafon zilnic de 5.000 de

lei/ persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;

- plățile către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei; ”

Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 5.000 de lei către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

Operațiunile de încasări şi plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi şi primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/ de la o persoană.

Operațiunile de încasări şi plăți în numerar între persoanele fizice, altele decât operațiunile de încasări şi plăți realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Națională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Națională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/ restituirea de împrumuturi se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 de lei/ tranzacție. Sunt interzise încasările şi plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 de lei, precum şi fragmentarea unei tranzacții mai mari de 50.000 de lei.