Placute bilingve, in rest nu ne lipseste nimic! Maramarossziget?

Prin initiativa unui consilier local, Sighetu Marmatiei s-ar putea trezi botezata bilingv: Sighetu Marmatiei-Maramarossziget! Initiativa a aprins binisor spiritele, din cauza faptului ca operatiunea va fi decisa prin ”consultarea populatiei” si nu prin referendum, si exista toate premisele unei reusite care dribleaza legea. Un consilier sighetean din filiala UDMR a propus spre aprobare un proiect mai mult decat discutabil: montarea de placute bilingve romano-maghiare, desi minoritatea maghiara din municipiul de peste Deal nu atinge pragul de 20 % prevazut de lege in aceste situatii. La initiativa produsa de rationamentul lui Mihai Kokenyesdi nu au subscris nici macar propriii sai colegi de partid. Totusi, proiectul consilierului UDMR prevede consultarea publica a cetatenilor vizavi de problema bilingvismului. Actiune ce implica riscuri mici de a fi respinsa, tinand cont de precedente. Rebotezarea In anul 1334, prima atestare documentara certa a orasului apare sub forma Zygeth. Ce vrea sa insemne asta, e greu de spus. Istoricii si-au impartit parerile astfel: majoritatea cred azi ca ar insemna cetate (din limba dacica), insula (din limba maghiara) sau loc de adunare, de targ (termen slav). Vreme de sute de ani orasul de peste Deal a fost denumit Zygeth, Siget, Zigot, Marmatiia etc. Dupa instaurarea dualismului austro-ungar, orasul a fost rebotezat oficial Maramarosziget, insa romanii au continuat sa-l numeasca Sighet. In perioada interbelica noul nume a devenit Sighetul Maramuresului, iar dupa razboi a fost rebotezat Sighet. Din anul 1967, municipiul maramuresean se numeste Sighetu (sau Sighetul) Marmatiei. Acum, unii maghiari cred ca numele a devenit perimat. Insa in Sighetu Marmatiei nici o minoritate nu atinge pragul de 20 % din populatie, asa cum prevede legea in cazul intentiei de a inscriptiona bilingv insemnele urbei. Conform ultimului recensamant, din totalul de 41.000 locuitori, 79,54 % sunt romani, 15,8 % maghiari, 3,01 % ucraineni, 1,1 % rromi, restul de 0,55 % fiind de etnie evreiasca, germana, slovaca, ceha, bulgara, armeana etc. In acest caz, conform Hotararii de Guvern 1206 din anul 2001 (hotarare referitoare la drepturile cetatenilor apartinand unei minoritati nationale de a folosi limba materna in administratia publica locala) si a Legii Administratiei Publice Locale 215 din 2001, se pot aplica placute indicatoare la intrarea in localitate precum si la gara CFR in conditiile in care majoritatea populatiei este de acord. Practic, cetatenii trebuie sa-si dea girul, iar cea mai democratica modalitate pentru aceasta este referendumul. Din multitudinea de microcomunitati sighetene, sunt organizate in asociatii sau alte forme cele maghiara, ucraineana, rroma si evreiasca. Are cineva ceva impotriva ca Sighetul sa fie denumit si in limbile celorlalte minoritati conlocuitoare? Eu unul, nu. Daca tot am demarat procesul, hai s-o facem pana in capat! Caci denumirile orasului, in limbile vorbite de cetatenii acestuia, ar fi: Maramarossziget, Maramoros Sighet, Marmarosska, Syhot, Sziget, Sigut si Sihat. Sa punem placute cu toate! Initiativa depasita Insa proiectul consilierului Kokenyesdi nu prevede un referendum vizavi de problema bilingvismului ci... consultarea publica a cetatenilor. Actiunea are riscuri mici de a fi respinsa, sighetenii demonstrand pana acum ca n-au cultura petitiilor (a se vedea cum s-au comportat cand s-a supus atentiei publice planul PUG sau construirea benzinariilor din centrul orasului - abia dupa consumarea faptelor s-au trezit ca nu sunt de acord). Intr-un moment in care ne pregatim pentru a intra in familia Europei, acolo unde nationalismul extremist nu are ce cauta, propunerea lui Kokenyesdi e depasita. Am numai cuvinte de lauda despre comunitatea maghiara din zona (aceasta fiind de-a lungul timpului un factor civilizator pentru romanii maramureseni), ma bucur ca in Sighet exista liceu cu predare in limba maghiara, biserici si asociatii culturale unde limba de comunicare este cea a Ungariei, ca viceprimarul urbei este liderul UDMR-ului local, iar trei din cei 19 consilieri locali sunt de aceeasi culoare etnico-politica. Insa faptul ca acum se vrea dublarea denumirii Sighetului in limbile romana si maghiara, invocandu-se doua paragrafe de lege in detrimentul referendumului si prin ignorarea comunitatilor minoritare de alta etnie, nu mi se pare inspirata. Nu exista nimic mai acatarii de legiferat in Sighet decat asemenea fleacuri? Orasul are economia la pamant, perspective ioc, izolare... Consilierii locali isi inchipuie ca traim intr-o lume fara griji? ULTIMA ORA: un grup de cetateni neafiliati politic s-a constituit intr-o actiune de contestare a metodei de ”consultare a cetatenilor”, opunandu-se deschis intentiei de inscriptionare bilingva a denumirii Sighetului Marmatiei. Teofil IVANCIUC