Pierdem 3,8 de miliarde de Euro?

Maramureşul se află în top 10 proiecte cu risc! În total, proiectele de anvergură aflate pe lista naţională însumează 3,8 milioane de Euro, iar pe locul 7 se află mega-proiectul de reabilitare a reţelei de alimentare cu apă şi canalizare.

România riscă să piardă proiecte de 3,8 miliarde de euro, finanţate din fonduri structurale şi de coeziune. Dacă acestea nu vor fi terminate până la finele anului 2015, România va fi obligată să returneze Comisiei Europene şi banii europeni absorbiţi până atunci pentru proiectele respective.

În plus, România ar urma să piardă bani prin ratarea atragerii restului de fonduri europene puse la dispoziţie de Comisie pentru lucrările respective. Şi pentru ca tabloul să fie complet, proiectele respective, deja începute, ar trebui să fie terminate din bani de la bugetul de stat. 

Guvernul are întocmită o listă de 150 de proiecte prioritare pe fonduri europene, în valoare totală de 14 miliarde de euro, care trebuie să fie terminate până la finalul anului 2015 – termen care ar putea fi prelungit cu un an numai dacă decizia politică luată la Consiliul European de săptămâna trecută va fi pusă în practică prin modificări de legislaţie sau de proceduri care să fie luate de Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European şi Comisia Europeană.

Anul trecut, României i-au fost dezangajate 192 de milioane de euro, fonduri europene pe care nu le mai poate accesa. Iar dezangajarea înseamnă nu doar pierderea banilor necesari finalizării proiectelor, ci şi obligaţia de-a da înapoi Europei banii cheltuiţi până la scadenţă în respectivele proiecte. Guvernul ar trebui, deci, să se concentreze pe finalizarea lor şi absorbţia urgentă a miliardelor de euro.

Cursdeguvernare.ro a întocmit o listă de 11 proiecte prioritare pe fonduri europene cu valoare totală de 3,1 miliarde de euro, din care alocări de la Comisia Europeană de 2,27 miliarde de euro.

Potrivit portalului, cel mai mare risc de pierdere a fondurilor europene din cauza nivelului foarte scăzut de implementare prezintă proiectele reţelelor de apă şi canalizare.

Unele dintre acestea au valori de peste 100 de milioane de euro fiecare, însă gradul de implementare scade şi la niveluri subunitare.

Aceste proiecte sunt derulate de autorităţile locale, prin companii de profil deţinute de acestea. Proiectele folosesc bani europeni, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, gestionat de Ministerul Mediului, fonduri de la bugetul de stat şi bani de la bugetele locale.

În POS Mediu, absorbţia fondurilor europene este afectată de capacitatea administrativă redusă în special a autorităţilor locale. Comisia Europeană aplică statului român corecţii financiare de 10% la POS Mediu, din cauza neregulilor la achiziţiile publice, pentru contractele semnate înainte de octombrie 2011.

Pe locul 7 în topul naţional al mega-proiectelor care riscă să fie pierdute se află „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Maramureş”. Valoarea totală a proiectului este de 119,87 milioane de euro, din care 92,67 milioane de la Comisia Europeană, 14,17 milioane de euro de la bugetul de stat, 2,18 milioane de euro de la bugetele locale şi 10,85 milioane de euro de la beneficiarul care derulează proiectul – SC Vital SA Baia Mare. Societatea este deţinută de CJ Maramureş şi consiliile locale ale municipiului Baia Mare şi ale altor 9 localităţi din judeţ. Proiectul este derulat prin POS Mediu.

Contractul de finanţare a fost încheiat la 7 februarie 2012, proiectul fiind programat să se încheie până pe 31 decembrie 2015. Dar, la 30 noiembrie 2012, rata de implementare ajungea la 1,15%.

După problemele legate de consiliile locale şi retragerea oraşului Borşa din proiect, au început problemele şi întârzierile cauzate de achiziţii, însă reprezentanţi Vital spun că se vor încadra în termen. Pe de altă parte, întârzierea la aceste lucrări cauzează probleme şi altor proiecte locale, în special celor legate de asfaltări. Mai mult, de realizarea acestui proiect depind şi alte proiecte importante, cum ar fi realizarea drumului Baia Sprie - Bârsana.

11 megaproiecte care ne riscă banii europeni

1. Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a Coridorului IV Paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h – tronsonul Coşlariu – Simeria.

2. Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici -Simeria – Tronsonul 1:Frontieră Curtici – Arad – 614 km.

3. Construcţia autostrăzii Orăştie – Sibiu. Proiectul prevede construcţia unei autostrăzi (2x2) între oraşele Orăştie şi Sibiu, în lungime de 82,07 km.

4. Construcţia autostrăzii Nădlac – Arad. Proiectul vizează construcţia unei autostrăzi (2x2) între oraşele Nădlac (situat la graniţa cu Ungaria) şi Arad, în lungime de 38,882 km, precum şi a unui drum de legatură între Nădlac şi DN7, de 5,911 km.

5. Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare pentru regiunea Constanţa şi Ialomiţa.

6. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj.

7. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Maramureş.

8. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Arad.

9. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dâmboviţa.

10. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi.

11. Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş.