Piatra de hotar a Vaii Izei

Se spune comuna vaselor rosii, nesmaltuite, slefuite cu piatra, comuna mesterilor populari, comuna Olarilor sau „piatra de hotar” a Vaii Izei. Oricum i s-ar spune, Sacel este una dintre localitatile „de frunce” ale judetului. „Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta”. Daca fiecare comuna maramureseana ar avea un motto, Sacel, cu siguranta, si l-ar alege pe acesta. Motivul? Comuna este una dintre cele mai bogate din Maramures, dispunand de resurse impresionante, de la titei si gaze naturale, la padure si ape tocmai bune pentru o microhidrocentrala. De fapt, Sacel este, probabil, singura comuna din Maramures care, datorita resurselor variate, ar putea deveni independenta din punct de vedere energetic. Desi, pe vremuri, comuna a fost una dintre cele mai bogate localitati de pe Valea Izei, dupa Revolutie, a intrat pe o panta descendenta. De fapt, acesta a fost si argumentul pentru care Gavrila Dologa s-a inscris in cursa electorala din acest an. Primarul de Sacel sustine ca: „telul meu a fost acela de a aduce comuna la nivelul surselor si resurselor naturale pe care le are. Este una dintre cele mai bogate comune de pe Valea Izei, avand padure comunala, cariera de piatra, dar, dupa cum se vede, am ramas in urma fata de celelalte localitati. N-au fost exploatate suficient resursele astea”. De fapt, Dologa a inteles inca inainte de a ocupa fotoliul de primar cum sta treaba cu resursele. Pe vremea cand era consilier local, folosind banii obtinuti din exploatarea lemnului, a reusit sa realizeze o retea de aductiune de apa, sa cumpere calculatoare pentru primarie si sa construiasca un pod peste Tisa. Dupa ce a venit la conducerea primariei Sacel, Dologa si-a stabilit ca si prioritate de grad zero „resuscitarea” proiectelor mostenite de la vechea conducere, care trebuiau ajustate, modificate si depuse pe diferite programe, in scopul obtinerii finantarii: „Avem doua proiecte. Unul este cel de aductiune a apei potabile, canalizare si statie de epurare, iar al doilea, de reabilitare a caminului cultural. Au fost incepute de colegi, dar lasate balta. Cel cu caminul cultural este, de fapt, un proiect integrat, care cuprinde si reabilitarea ulitelor comunale, si constructia unei baze sportive. Va fi depus pe Masura 322, din cadrul programului FEADR. Pentru celalalt, speram sa obtinem finantare prin programul guvernamental aprobat prin Ordonanta 7. Anul viitor, speram sa finalizam si aductiunea de apa de la izvor, situat cam la 4 kilometri de comuna. In faza a doua a proiectului, se va realiza si extinderea retelei”. Desi cladirile publice au fost „cosmetizate” si pana acum, Dologa spune ca problema nu e rezolvata definitiv. De exemplu, politia comunala trebuie neaparat sa se mute intr-un sediu nou. O alta preocupare a administratiei publice locale din Sacel este dezvoltarea economica. Deocamdata, nici in acest domeniu situatia nu e stralucita. Adica, din cei 3800 de locuitori, cateva sute sunt plecate la munca in strainatate. Restul lucreaza in domeniul prelucrarii lemnului, comert si putini, in turism. De fapt, tocmai aceasta este axa de dezvoltare prioritara, crede Dologa. Datorita obiectivelor turistice importante, mesterilor populari, olarilor, muzeului care va fi redeschis, Sacelul ar putea atrage mult mai multi turisti. Iar una dintre „punctele fierbinti” va fi Izvorul Albastru al Izei. Datorita fumusetii peisajului, zona atrage oricum sute de turisti, anual. Si asta, in conditiile in care nu prea sunt nici spatii de cazare, nici drumuri functionale si nici macar alimentare cu energie electrica. Dologa spera insa ca situatia se va schimba. Cum? „O societate doreste sa construiasca o microhidrocentrala pe Iza. Primaria va beneficia de un procent din venituri si, in plus, ei s-au angajat ca vor asigura iluminatul public pe drumul pana la Izvorul Albastru al Izei. Exista si multe terenuri disponibile in acea zona, asa ca, odata cu asigurarea utilitatilor, sper ca vor aparea si spatii de cazare. Iar in vreo patru ani, zona va fi un centru turistic important”. Tot o prioritate este si asfaltarea in intregime a ulitelor comunale, care masoara 20 de kilometri. Iar dupa ce va fi finalizata si aductiunea de apa si canalizarea, primarul e convins ca lucrurile se vor schimba pe plan economic si spera ca localnicii nu vor mai pleca in numar atat de mare peste hotare. Dupa finalizarea proiectului privind constructia unei sali de sport, primarul spune ca „va lucra” putin si la activitatea sportiva din comuna. Desi Sacel nu are traditie in sport, cativa tineri talentati pentru o echipa de fotbal tot s-ar gasi. Primarul nu a uitat nici de partea culturala. Un prim eveniment major in acest domeniu va avea loc anul viitor, pe 1 Iunie. Sarbatoarea de la limita judetului a facut parte candva din traditia locului, dar apoi a fost sistata. Cum Sacel nu are alta sarbatoare a comunei, Dologa spera sa reinvie manifestarea „adormita” de 35 de ani. Un alt eveniment programat pentru anul viitor este Intalnirea cu Fiii Satului si dezvelirea unui monument dedicat eroilor din cele doua razboaie mondiale. Tot atunci, vor fi decernate titlurile de cetatean de onoare unor personalitati din Sacel, care s-au remarcat in diferite domenii de activitate. „Laguna albastra” Pe teritoriul administrativ al comunei Sacel, se afla rezervatia naturala „Izvorul albastru al Izei”, care atrage anual zeci de turisti, speologi, vanatori si scafandri. Printr-o hotarare a Consiliului Judetean din 1994, s-a prevazut o zona de protectie de 100 de hectare in zona Izbucului si a pesterii. La vreo doi kilometri de Izbuc, se afla Taul Muced, locul de unde izvoraste Iza. In apropierea izvorului, raul dispare sub pamant, pentru a iesi din nou la suprafata, in locul numit Izbucul Izei. In timpul verii, izbucul este plin de monedele aruncate de turisti. Nimeni nu stie cu exactitate care este motivul acestei practici, unii sustin ca, astfel, vor avea noroc. Mai sus, la cativa kilometri, se afla Pestera Izvorul Izei, una dintre cele mai complexe si frumoase din zona. Se spune ca si Izbucul Izei ar duce spre o pestera, iar localnicii povestesc ca locul este un magnet pentru scafandri, insa nu toti cei care coboara revin la suprafata. Sarbatoarea „renascuta” Primarul Gavrila Dologa spune ca, de anul viitor, ar dori sa organizeze din nou manifestarile dedicate „Zilei Copilului”, in pasul Setref, in cooperare cu o localitate din judetul Bistrita Nasaud. Manifestarea a fost intrerupta vreo trei decenii, dar primarul e convins ca ar putea deveni un fel de „Hora de la Prislop”, in varianta Valea Izei. Tot anul viitor, administratia locala spera sa se finalizeze un monument dedicat eroilor din cele doua razboaie mondiale si, tot atunci, sa se organizeze o intalnire cu fiii satului. Cum Sacel se mandreste cu o multime de personalitati din diferite domenii, Dologa doreste sa decerneze si cateva titluri de cetatean de onoare. * Sacel este ultima localitate de pe Valea Izei in amonte si de aici se face trecerea spre Valea Viseului peste pasul din Dealul Moiseiului (spre Nord-Est) si spre Transilvania (mai precis, Nasaud, spre Sud), prin pasul Dealul Stefanitei, care desparte Muntii Rodnei (la Est) de Muntii Tiblesului (la Vest). * La recensamantul din 2002, din cei 3779 locuitori, 3765 erau romani, 8, rromi si 6, maghiari. Confesional, 3697 erau ortodocsi, 34, adventisti de ziua a saptea, 23, greco-catolici, 13, baptisti si 2, penticostali. * Sediul primariei si cladirea scolii au fost reabilitate recent. * Comuna are o suprafata totala de 7988 ha, din care 279 ha si 7709 ha extravilan. * In aceasta perioada, se renumeroteaza cele 1700 de case din Sacel. * O treime din populatia activa a comunei este plecata la munca in strainatate. * Inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, intr-o comuna din Maramures, au fost descoperite zacaminte de petrol. Primele cercetari pentru descoperirea zacamintelor de petrol in zona Sacel si Dragomiresti au inceput in anul 1860, iar in perioada 1875-1879, Guvernul austro-ungar a eliberat primele permise pentru cercetari petrolifere unor antreprenori straini. Ceramica de Sacel Ceramica de Sacel este unul din cele mai marcante si, in acelasi timp, mai arhaice tipuri de ceramica traditionala din spatiul romanesc. Este singurul centru din tara in care vasele rosii nesmaltuite se lustruiesc cu piatra, avand corespondenta numai in ceramica neagra din nordul Moldovei. Ceramica de Sacel este arsa din lutul rosu, de foarte buna calitate, scos de la o mare adancime, din puturi de 10-15 m adancime. Forma vaselor, elementele decorative si tehnicile de lucru sunt similare ceramicii dacice. Insa cuptorul in care ceramica se arde, datand din anii 1700, se leaga de tipul cuptoarelor romane. Ceramica de Sacel s-a produs intr-o multitudine de forme: ulcioare, oale pentru lapte, ulcele pentru mosi, strecuratori, tigaite cu trei picioare, oale de galuste, blide, fideaua. Acestea erau lustruite cu piatra, efectul decorativ fiind dat de vargile in zig-zag si liniile valurite, de culoare bruna, obtinute prin pisarea unui anume fel de piatra si pictate cu pensula. Acest tip de ceramica se facea pana pe la jumatatea secolului XX in mai multe centre de pe Valea Izei, iar Sacelul avea nu mai putin de 9 olari. Acum, mai este o singura familie care continua aceasta traditie. Ioana LUCÃCEL ioana@gazetademaramures.ro