Piața neagră a medicamentelor pentru covid

Criza de medicamente esențiale pentru tratarea Covid-19 a generat disperare, moarte și ... o piață neagră a medicamentelor. Antivirale produse în Ucraina și Rusia sunt vândute în Maramureș și în țară, pe internet sau chiar în piață, la prețuri mult mai mari decât cele de achiziție. În timp ce tratamentul minune cu Tocilizumabse se vinde pe internet cu prețuri de circa 1000 de euro. Asta în vreme ce producătorul Terapia Cluj ar putea livra cantități nelimitate pentru unele medicamente, cum este Favipiravirul, dacă i s-ar solicita acest lucru I În aproape toate statele europene, medicamentele pentru tratarea covid pot fi cumpărate din farmacii, pe bază de rețetă. În România, deși autoritățile recunosc că această lipsă de medicamente este o problemă, o minimizează, spunând că ocupă prea mult din discuția publică.

Prin vară, pe când declarativ pandemia din România era învinsă de „autoritățile competente”, experții avertizau că valul IV care începuse în mai multe țări va fi mult mai agresiv. Dar, relaxați, guvernanții ne dădeau asigurări că suntem pregătiți nu numai pentru valul IV, ci chiar să depășim pandemia. Numai că, din septembrie, autoritățile au demonstrat de fapt că, până să depășească pandemia, sunt depășiți, din nou, de situație. Valul IV, mult trâm­bițat întreaga vară, ne-a luat prin surprindere. Și România s-a confruntat cu o criză acută de medicamente pentru tratarea Covid-19.
Fostul Ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, a dat vina pe lipsa de bani. Apoi, a declarat cu nonșalanță că, deși există, criza de medicamente nu e atât de gravă: „Trebuie să înțelegem că medicamentele nu rezolvă problema. Lipsa medicamentelor de acum este o problemă, dar este o temă care ocupă prea mult din discuția publică, raportat la importanța ei. La 1.000 de pacienți care sunt tratați cu Remdesivir, 12 sunt salvați. E nevoie să tratăm 1.000 de pacienți cu Tocilizumab ca să salvăm 30. Asta în contextul în care, pentru vaccinare, riscul de mortalitate scade de 20-30 de ori. Diferența este enormă între ce face vaccinul pentru reducerea mortalității, pentru a scădea riscul de a muri de infecția COVID-19 şi ce fac medicamentele”, a declarat Ioana Mihăilă presei.
România n-a reușit nici măcar să aprobe Ordinul privind protocolul în cazul covid decât foarte târziu, respectiv în 12 octombrie. Noul protocol de tratament pentru Covid-19, actualizat de Ministerul Sănătății prin Ordinul nr. 2.103, a intrat în vigoare la 13 octombrie. Documentul a fost completat cu o secțiune dedicată tratamentului copiilor diagnosticați cu boala Covid-19, dar şi cu informații actualizate despre tratamentul cu anticorpi monoclonali neutralizanţi şi cu Favipiravir. Potrivit documentului, antiviralele ar trebui administrate cât mai curând după diagnosticare. Numai că degeaba avem protocol dacă nu există medicamente.

Cele mai multe spitale duc lipsă de Tocilizumab - anticorpi monoclonali folosiți în tratarea formelor medii și grave de COVID-19, Ana­kinra (Kineret) - tratament injectabil imunosupresor, terapie biologică asemănătoare cu Tocilizumab, Remdesivir - antiviral sub formă de soluție perfuzabilă, folosit în tratarea formelor medii și severe de COVID-19 și Favipiravir - antiviral sub formă de pastile, folosit în tratarea formelor ușoare și medii. Deși, de exemplu, Favipiravirarul, care în Europa se vinde în farmacii, ar putea fi produs în cantități aproape nelimitate de Terapia Cluj. Dacă i s-ar solicita acest lucru. Fostul premierul de­semnat, Nicolae Ciucă, spunea că este discutată o soluție pentru introducerea în farmacii a antiviralului Favipiravir, care să fie eliberat pe bază de prescripție medicală în tratamentul pentru covid. În țara vecină, Ungaria, acest lucru func­ționează deja de luni bune. La fel și în alte state europene. De exemplu, în Spania, pacienții cu covid pot să își cumpere tratamentul din farmacii pe baza unei rețete electronice emise de medicul de familie. În România, însă, se pare că nu se poate. Iar această neputință, amestecată cu incompetența și nepăsarea, naște „monștri”. Terapia Cluj a anunțat că de șase luni Agenția Națională a Medicamentului nu a răspuns solicitării companiei care dorea să producă Favipiravir. De asemenea, Gigi Becali a spus că un camion cu Arbidol e blocat la vamă, deși medicamentul ar putea salva vieți.

Disperați, românii care s-au îmbolnăvit de covid sau care au pe cineva drag infectat au căutat soluții alternative. De disperarea lor au profitat speculanții. În mediul online și în zonele de frontieră a înflorit o adevărată piață neagră a medicamentelor covid. De exemplu, în Piața Agroalimentară din Sighetu Marmației, se vând antivirale aduse din Ucraina.
În țara vecină, Arbidolul,  de exem­plu,  poate fi cumpărat din farmacii fără rețetă, în orice cantitate, și costă în jur de 50 de lei cutia. În piață se vinde cu 70 de lei. Sursele noastre au declarat că: „Dincolo de Tisa, pare să fie locul de «pelerinaj» pentru medicamente antivirale, mai nou, dar și alte me­­dica­mente aflate la mare căutare în Romania. Sunt foarte ieftine și se pare că nimeni nu mai e interesat de producerea sau importarea lor. Mai este o piedică: Ucraina este spațiu non UE. Practic, tranzitarea frontierei cu medicamente, în ambele sensuri, este interzisă. Înțeleg că, în ultima vreme, ele își găsesc locul chiar și în piața de alimente. Singurul lucru care deranjează este specula. Prețul antiviralelor începe în piață de la 70 de lei. Ele nu costă la farmacii mai mult de 50 de lei, în funcție de cursul de schimb. Se caută mai ales Arbidol, dar și Novirin. Medicii de «peste apă» recomandă profilactic Novirin și Vitamina C.
Pentru forme mai ușoare de covid, se recomandă Arbidol. Din păcate, cei care aduc în piață aceste medicamente le recomandă după ureche. Antiviralele sunt cunoscute la Sighet atât de medicii de familie, cât și de  infecționiști. Poate schimbă idei și iată ele sunt recomandate pacien­­ților. Luate la recomandarea medicilor, antiviralele înțeleg că dau rezultate bune. Nu pricep de ce piața românească de medicamente nu le poate oferi celor aflați în suferință sau preventiv. La farmaciile din proximitatea frontierei este mai greu să găsești aceste medicamente. Se cumpără mai ales de către cetățenii români care până mai ieri treceau numai pentru motorină și două pachete de țigări. Mai în interiorul țării găsești antivirale, fără probleme, semn că localnicii nu s-au contaminat deo­cam­dată cu psihoza antiviralelor!”.

Dincolo de dorința de câștig a unora, această situație ilustrează gravitatea problemei din România. Mai mult, medicamentele vândute în piață, pe tarabă, pot pune în pericol sănătatea românilor, deoarece nu sunt păstrate în condiții corespunzătoare. În plus, în special în cazul celor vândute pe internet, se pune întrebarea dacă sunt originale sau contrafăcute. Pe site-urile celebre de vânzări, cum este OLX, se găsesc foarte multe dintre medicamentele folosite pentru tratamentul covid, la prețuri exorbinante însă. Arbidolul, cel mai traficat antiviral, a ajuns să se vândă şi cu cinci sute de lei cutia, de zece ori mai mult decât prețul normal. Iar o cutie de Tocilizumab, între 4.500 și 8000 de lei. Tocilizumab - anticorpii monoclonali considerați un fel de tratament-minune pentru cazurile medii și severe de COVID-19 - este produs și livrat în România de gigantul farma Roche. Compania farma a anunțat, încă din luna august, înainte de explozia valului patru al pandemiei, că solicitările la nivel mondial depășiseră, în acel moment, cu 400% capacitatea de producție și avertiza că îi va fi imposibil să onoreze toate cererile pentru valul patru. Tocilizumab nu a putut fi găsit în cantități suficiente nici măcar în urma activării de către România a Mecanismului european de protecție civilă și a mecanismului similar al NATO, anunța recent Raed Arafat: „Este o problemă generală, nu doar a României”, afirma șeful DSU. „Tocilizumab l-am solicitat prin Mecanismul UE de protecție civilă, dar nu a existat. Am cerut Tocilizumab inclusiv prin meca­nis­mul NATO, însă țări care ar fi vrut să ne ajute - SUA, Israel - au spus că nu dispun de stocuri suficiente. Dacă țări care au o problemă mai mică decât noi cu valul patru nu îl au în stoc, înseamnă că a fost o problemă generală, nu a României”, a explicat Raed Arafat. La origine, Tocilizumab este tratament pentru poliartrita reumatoidă severă și, din cauza crizei de medicamente, nici pacienții care suferă de această boală și care îl puteau cumpăra din farmacie, cu rețetă, nu îl mai găsesc. Pentru COVID-19, medicamentul nu a fost eliberat niciodată cu rețetă în farmacii, ci exclusiv în spitale.
În ceea ce privește medicamentul Remdesivir, antiviral perfuzabil administrat în formele medii și severe de COVID, lucrurile par mai simple, deoarece Ministerul Sănă­tății a anunțat sosirea în țară a câtorva tranșe.
Însă, din cauza covid, în multe farmacii lipsesc și antibioticele, siropurile de tuse sau medicamentele folosite pentru alte afecțiuni dar recomandate și în cazul covid.
Nu lipsesc însă doar medicamentele, ci și locurile la ATI. Experiențele tragice din ultimele luni și incendiile produse la Spitalul Județean Piatra Neamț, Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București și Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța au demonstrat că numărul de locuri nu poate fi crescut peste noapte. Și că, dacă întinzi această „plăcintă” prea mult, riscă să se rupă. Evident, soluția ar fi fost spitalele modulare, care rămân însă, în cele mai multe cazuri, doar proiecte pe hârtie, deocamdată. Apoi, chiar și în cazurile în care noi locuri ar fi disponibile, nu există suficient personal medical.
Dacă tot vorbim de lipsuri, nu putem omite eterna problemă românească a insuficientei testări. Vaccinarea și ca­ran­ti­narea nu vor avea efectul scontat pe termen scurt, fără testare masivă, avertiza recent medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, spital aflat în prima linie COVID-19.
Beatrice Mahler spunea la o televiziune centrală că testarea rapidă, masivă, este absolut necesară: „Eu cred că, în acest moment, trebuie să alegem testarea masivă și cred că asta ar fi o soluție pentru tot Bucureștiul, cu teste rapide să facem un screening al populației. Dacă vreți și la intrarea în magazinele mari, pentru că trebuie să facem testare cât mai mult în acest moment, pentru ca persoanele depistate pozitiv să rămână la domiciliu, să fie izolate și abia apoi politicul să decidă care este momentul de introducere a certificatului verde (…) Acum, atenția trebuie să fie îndreptată către cetățean și soluția pentru el este testarea, iar în momentul în care avem un val pandemic de așa amploare, testarea gratuită este obligatorie pentru a pune capăt acestor pierderi masive de vieți”.
Deocamdată, însă, celebrele teste noninvazive pe bază de salivă nu au ajuns nici măcar în școli, deși sunt esențiale pentru ca activitatea didactică să se reia în format fizic.
Săptămâna trecută, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a anunțat că urmează să încheie primele contracte pentru achi­ziția de teste de salivă pentru elevi și angajații școlilor.
Deocamdată, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate a se­­lectat trei companii care să vândă statului, pentru început, 9 milioane de teste de salivă. Din cauza urgenței, ONAC a negociat direct, iar criteriile de se­lecție au fost prețul și lanțul existent de distribuție.

Vom reveni.