Phoenix, aur in Paradisul fiscal

Combinatul Phoenix, candva cea mai mare unitate economica din Maramures si unicul rafinator de aur din sud-estul Europei, a devenit scena unor jocuri financiare dubioase. Dupa o privatizare controversata care a scos din joc unicul producator de aur, argint si platina din Romania, a urmat o preluare misterioasa. Urmeaza povestea neromantata a unei afaceri de miliarde, regizata de sase firme inregistrate in paradisul fiscal Cipru. In spatele lor, personaje influente (de exemplu, cumnatul presedintelui PSD, Mircea Geoana). Procesul de privatizare al unicului rafinator de aur din sud-estul Europei, SC Phoenix SA, a fost declansat in 1998, cand FPS Bucuresti a decis sa vanda prin negociere directa 69,99% din totalul actiunilor Combinatului. Istoricul vanzarii La prima sedinta de negociere s-a prezentat un singur ofertant: Allied Deals (AD) PLC, cu sediul in Marea Britanie. Desi, conform raportului de evaluare intocmit de SC CEPRONEF SA, valoarea unei actiuni era estimata la 9,80 USD, la prima runda de negocieri compania anglo-americo-indiana AD a oferit doar 2,43 USD/actiune, adica 5,114 milioane USD pentru pachetul de actiuni pus in vanzare, plus investitii in timp de peste 21,5 milioane USD si capital de lucru de 16 milioane USD. Dupa sase runde de negocieri, AD a oferit 111.111 USD pentru pachetul de actiuni si a mentinut valoarea investitiilor si capitalul de lucru ofertat initial. Astfel ca, in 23 octombrie 1998, la FPS Bucuresti a fost semnat contractul de vanzare/cumparare (v/c) cu AD. Din acest contract mentionam principalele clauze: firma anglo-indiana se obliga sa plateasca datoriile (128 de miliarde de lei) combinatului pana la 31 decembrie 2006; timp de trei ani AD nu va decide in mod voluntar dizolvarea societatii; pana la sfarsitul lui 2004 sa realizeze obiectivele de mediu cerute de legislatia romana. La randul sau, FPS s-a angajat sa sprijine si sa asiste compania cumparatoare in negocierile (cu Ministerul de Finante, BRD, Bancorex) referitoare la suspendarea si reesalonarea datoriilor Phoenix. Aceasta vanzare a facut sa curga multa cerneala in presa. Printre altele s-a vorbit despre „celebrele” anexe la contract, in numar de sapte, care nu au fost gasite nicaieri (unele surse acreditau ideea ca anexele contin prevederi net defavorabile statului roman). Cert este ca dupa trei ani de la privatizare, din cei 3.200 de muncitori, cati erau la data privatizarii, au mai ramas 860 de angajati. Au fost doua valuri mari de disponibilizari care au produs proteste ale muncitorilor si sindicatelor. In principal, protestatarii au reprosat anglo-indienilor ca nu respecta prevederile contractului de v/c, ca nu au puterea financiara de a realiza obligatiile asumate, ca vor sa vanda combinatul etc. Aceste acuzatii au fost in parte confirmate de situatia post-privatizare a Phoenix. In primii ani, 1999-2000, combinatul a avut o activitate sporadica. Nu a fost asigurata materia prima, respectiv concentrate cuproase, ceea ce a dus la o restrangere drastica a activitatii. Pana la urma, si sub presiunea respectarii programului de conformare la cerintele de mediu, ceea ce implica retehnologizare, investitii masive si implicit fonduri de zeci de milioane de dolari, anglo-indienii au decis sa reduca activitatea combinatului la circa 20% din capacitate. Odata cu scaderea productiei, s-a produs inevitabilul: Banca Nationala a „retrogradat” combinatul baimarean, ridicandu-i pansonul. Potrivit reglementarilor internationale, un producator de aur poate detine pansonul (cu care se aplica marca) doar daca produce anual minimum 5 tone, ori productia anuala a combinatului scazuse la circa 2 tone de aur. Altfel spus, in Romania nu se mai producea aur cu marca inregistrata. Mentionam ca lingourile de aur obtinute in Baia Mare aveau o puritate de 99,98%, ceea ce ii confera calitatea necesara pentru a fi achizitionat de BNR si comercializat la bursa de la Londra. Ulterior, AD si-a schimbat denumirea, devenind RBG Romania. La vremea respectiva, conducerea combinatului a omis o mentiune importanta, si anume ca RBG Romania este o firma olandeza. Gurile rele sustin ca aceasta schimbare are legatura cu problemele pe care au inceput sa le aiba cei de la AD si care au explodat cu arestarea actionarului majoritar al companiei RBG Resources, Virendra Rastogi, pentru implicarea intr-o afacere prin care mai multe banci internationale au fost inselate cu peste 600 de milioane USD. Alti patru oameni de afaceri, care au avut activitati in industria metalurgica au fost arestati, printre acestia Manoj Nijhawan (fost director general adjunct al companiei engleze AD) si Udhaz Shankar (fost director financiar al AD). Compania RBG a mai cumparat si pachetul majoritar de actiuni la Elcond Zalau. Si totusi, proprietarii? Arestarea lui Rastogi&Co, a coincis cu inceputul sfarsitului erei anglo-indiene la Phoenix. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a hotarat sa puna sechestru pe bunurile combinatului, in vederea recuperarii unor credite nerambursate. Si zvonul vanzarii combinatului s-a confirmat in 2003. Grupul de investitori format din Horia Schiopu Simu, Horia Pitulea si Mircea Stroe preiau combinatele Phoenix si Elcond si le unifica sub titulatura Cuprom. In acelasi an, grupul preia si institutul de cercetare Cepronef, iar lista achizitiilor continua si cu alte societati din industria neferoasa. Odata cu schimbarea actionariatului societatii, activitatea acesteia este invaluita in mister. Din cauza lipsei de transparenta a conducerii societatii, suma cu care a fost cumparat combinatul si clauzele contractuale nu sunt cunoscute nici astazi. In perioada imediat urmatoare vanzarii nu se cunosteau prea multe nici despre noul actionariat. Se zvonea doar faptul ca noul presedinte, Horia Simu, vine din mediul bancar si ca a renuntat la functia de vicepresedinte Citibank pentru a derula afaceri in industria cuprului. De asemenea, ca in spatele afacerii s-ar afla nume grele din PSD: Adrian Nastase, Dan Ioan Popescu, Mircea Geoana, Doru Taracila. Insa nimeni nu a putut dovedi legatura intre afacerea Cuprom si greii PSD-ului. Conform datelor de la Oficiul pentru Registrul Comertului, Cuprom SA Bucuresti, societatea-mama a Combinatului, nu are asociati persoane fizice, ci… sase firme cu sediul in paradisul fiscal din Cipru. Conform documentelor pe care le detinem, la doua dintre aceste firme este actionar si bucuresteanul Mircea Ionut Costea, nimeni altul decat cumnatul presedintelui PSD Mircea Geoana. Ion Vasile, presedintele Federatiei Neferoaselor din Romania (FNR), a confirmat informatia: “se vorbesc multe si de Dan Ioan Popescu, de Nastase, dar nu e nimic concret. Insa e implicata familia lui Geoana”. Presedintele FNR vorbeste si despre modul ciudat in care a fost cumparat combinatul: „au preluat societatea in 2003. Intai au cumparat de la AVAS, si apoi s-au inteles cu indienii. Pentru ca nu i-au eliminat, pana in 2005, in Consiliul de Administratie tot apar salariati ai indienilor. Deci nu au incheiat afacerea in 2003, asa cum trebuie. Cred ca firmele din Cipru au fost infiintate tocmai pentru aceasta preluare a Cuprom. Banii se transfera sub toate formele in Cipru. Altfel de ce ar mai exista firmele respective, daca nu s-ar trimite banii acolo? In plus, ei declara ca au cifra de afaceri de 100 de milioane si profit de 2 milioane, cand in industria cuprului nu este profit mai mic de 10%”. Mediu si furt de cupru Alta dilema e profitul societatilor in care sunt implicati Simu, Pitulea si Stroe. Conform ONRC, Cuprom Baia Mare nu a depus bilant in 2004. Insa, potrivit bilantului depus in 2004 de Cuprom SA Bucuresti (de care apartine sucursalele din Baia Mare, Salaj si punctul de lucru din Bucuresti), societatea figureaza cu datorii de 695 miliarde de lei si un profit brut de 65 de miliarde de lei. Mai mult, in timp ce firme candva profitabile, ca Elcond Zalau, figureaza cu venit zero in 2003 si 2004, alte firme in care sunt implicati administratorii Cuprom inregistreaza profit, desi, cel putin in 2003 nu avea nici un angajat (de exemplu Nordexo Manufacturing)! Iar in 2004, conform bilantului, firma are un singur angajat si un profit brut de peste 600 de milioane de lei vechi! Alta dilema e legata de furtul de cupru din combinat. Recent s-au furat circa 1.600 de tone, iar anterior, peste 600. In primul caz, cuprul a fost gasit in curtea unui rrom, insa acesta a sustinut ca nu-i apartine nici caruta in care era depozitat cuprul, nici calul. Astfel ca unii angajati au fost nevoiti sa dea declaratii la Politie, desi se spune ca nu ei ar fi autorii furtului, si ca manevra ar fi fost pusa la cale de cineva mai de sus. Alta problema legata de combinat ar fi respectarea conditiilor de mediu. Cuprom a primit autorizatie de mediu, desi surse din interior declara ca nu au facut investitii semnificative dupa preluarea societatii. Mai mult, recent s-a decis achizitionarea unei instalatii pentru prelucrarea alamelor si bronzului, ceea ce se spune ca ar polua si mai mult municipiul, deoarece, conform surselor noastre, instalatia va fi cumparata din Germania, la mana a doua. La sfarsitul lunii va avea loc o dezbatere publica despre impactul pe care il are aceasta instalatie asupra mediului. Vom reveni. Transfer de bani in Cipru! Un document emis in 2004 de Directia de Supraveghere a BNR certifica faptul ca firmele in care sunt implicati cei trei sefi ai Cuprom transfera sume fabuloase de bani in Cipru. In document se face referire la Schiopu Simu Horia, Victor Scarlat, Mircea Stroe, Horia Pitulea si peste 20 de firme (printre care si Cuprom SA si cele sase firme din Cipru, actionare la aceasta societate). Actul specifica: “Schiopu Simu Horia, Activ SRL si Anamob Design SRL figureaza ca si persoane initiale in lucrarea SIII/385/25.06.2003, transmisa Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie la 18.08.2004. Innalios Consultans Limited a inregistrat incasari de la extern in suma de 22.059.221 Euro, cu motivatia alte operatiuni, incasari dupa livrare marfuri la export/import si a efectuat plati externe in suma de 2.574.515 Euro, cu motivatia alte operatiuni. Imputernicit de conturi este Horia Simu, societatea nu figureaza in baza de date a vamii cu operatiuni de comert exterior sau ca partener extern. Innalios Consultians Limited are sediul in Cipru, cunoscut paradis fiscal”. “Actorii” melodramei * Horia Simu - seful grupului de investitori care a preluat treptat industria cuprului din Romania. Este presedintele Cuprom SA, functie pentru care a renuntat la cea de vicepresedinte Citibank Romania. In perioada 1998-2003, bancherul a coordonat acordarea unor credite de peste 300 de milioane de dolari pentru companii energetice precom Petrom sau Romgaz. * Mircea Stroe - actualul vicepresedinte al Cuprom este un fost avocat, care s-a ocupat de administrarea relatiilor cu companii mari. * Horia Pitulea - fostul coleg al lui Simu la Citibank, pana in 2003, este cel de-al doilea vicepresedinte Cuprom. * Mircea Ionut Costea - candva inginer silvic, a avut un traseu extrem de interesant. In 1991, cand cumnatul sau, Mircea Geoana, devenea director in Ministerul de Externe, pleca pentru doi ani in Suedia, ca economist. In 1992, devine consilierul ministrului Finantelor, functie pe care o ocupa pana in 1996. Intre 1997-1998, a fost secretar de stat la Ministerul Finantelor, iar apoi secretar general adjunct in ministerul condus de Decebal Traian Remes. In 2000, a devenit director-adjunct la BERD Marea Britanie, cu acoperire in Ucraina, Romania, Moldova, Georgia, Armenia. Dupa patru ani a revenit in Romania ca presedinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinte, functie pe care o ocupa si azi. Acuzele lui Simu Am incercat sa obtinem reactia presedintelui Cuprom, Horia Simu. In loc de raspunsuri, Simu ne-a acuzat de lipsa de impartialitate, nepublicarea drepturilor la replica etc. I-am explicat confuzia, fiind prima oara cand discutam, dar atitudinea sa a ramas neschimbata: „faceti un e-mail si va raspund in cel mai scurt timp posibil. Dumneavoastra nu sunteti unul din ziarele care sa ilustrati impartial activitatea noastra, deci, de asta, nici nu sunt asa prompt. De ziarul dumneavoastra e vorba! Ma refer la o sumedenie de articole, la care la cateva am dat si drept la replica. Eu am incercat la un moment dat sa am o discutie cu un domn de la dumneavoastra, apoi cu altul, dar…” Pana la ora inchiderii editiei, in afara de cai verzi pe pereti, Simu nu a dat curs solicitarii noastre expediate pe calea pe care singur a propus-o. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro