Pesterile consolarii

Frankfurter Allgemeine Magazinele cu produse de un euro sunt de multe ori ascunse si poarta nume extrem de diverse, insa standurile lor inghesuite sunt o adevarata comoara de marfuri ieftine, vandute pe principiul durabilitatii pana dupa Craciun. Cadourile ieftine si multicolore pot fi cumparate la astfel de magazine la preturi extrem de mici, iar numele lor sunt la fel de ingenioase, pe cat de mult le lipseste podoaba unui nume de marca. In regatul produselor ieftine, precizia nu-si are niciun rost, iar unele dintre ele sunt chiar toxice, insa nu toate, asa ca nu trebuie sa te temi ca o patura de cinci euro te va imbolnavi cumva. Euroshopurile nu sunt altceva decat niste pesteri ale consolarii. Pentru zece euro poti cumpara aici o cada de baie din lemn pentru sauna sau un ursulet de plus de mari dimensiuni cu mai putin de 30 de euro, iar aceasta suma este in astfel de magazine recordul absolut de pret, asa cum este la un magazin de prestigiu de tip KaDeWe o suma de 1000 de euro. Pentru 30 de euro, te alegi aici cu un tigru cu ochi albastri, realizat din Dumnezeu stie ce deseuri de la navele spatiale, o papusa bebelus vorbitoare, impreuna cu carucior, un echipaj de pirati, o statie de benzina cu mai multe etaje, cu lift si masinute, o imitatie de Barbie sau, daca mai pui cinci euro in joc, cu ultimul din ursii de plus gigant. Extrem de ieftina este aici partea de cultura. DVD-urile cu filme precum „Borat” sau „Harry Potter” au, ce-i drept, pretul obisnuit, insa toate celelalte se apropie cu mare viteza de pragul de trei euro, ca de exemplu „Cold Mountain” sau „Steaua Africii”. Si mai ieftina este partea de tehnica. Aici gasesti stickuri de memorie de un gigabyte vandute pe post de brichetele de unica folosinta, produse in China si vandute la sub zece euro bucata. In ce priveste tehnica, poti spune cel putin ca in Germania prapastia nu este atat de mare ca si cea economica. Chiar si lucrurile ieftine se orienteaza dupa gustul si obiceiurile majoritatii. In curand probabil ca li se va lipi chiar si o eticheta ecologica falsa. Deja exista game de produse destinate unor parinti care fac alegeri constiente, ca de exemplu o casa de papusi sau o ferma din lemn, sub pretul de 20 de euro, in timp ce pentru aceiasi bani poti cumpara o papusa inalta de un metru care, tinuta in mana, aduce asa de bine cu un copil, incat poti chiar sa soliciti alocatie. In ce priveste dulciurile de origine dubioasa, acestea stau in continuare pe rafturi, neatinse, caci oricat de mic este bugetul unei familii, nimeni nu este atat de sinucigas sa cumpere aceste produse provenite din cine stie ce uzine chimice postsocialiste, in timp ce la discounturile tip Aldi sau Lidl aceleasi marfuri le gasesti la preturi identice, verificate insa minutios. Pentru a obtine astfel de performante, magazinele euroshop trebuie sa renunte insa la salarii mari, protectia sanatatii pentru salariati si clienti sau la o fatada de lux si asta pentru a le permite clientilor sa-si pastreze propria fatada in societate si pentru a fi de folos celor saraci.